VIDEO Victimele inundațiilor din Găgăuzia: „Să vină acum Dodon, să ne audă strigătul sufletului, nu doar la alegeri”

După o vară secetoasă și fierbinte, o ploaie abundentă a făcut ravagii în sudul R. Moldova. Puhoaiele ce depășeau doi metri au distrus case, au descoperit drumuri și au măturat totul în calea lor – animale, păsări, provizii, dar și mormane de gunoaie.

La 7 octombrie, Guvernul a decis că Ministerul Finanțelor va aloca, din fondul de rezervă, mijloace financiare în sumă de 1 798,2 mii de lei Consiliului municipal Comrat, UTA Găgăuzia, pentru curățarea canalelor de evacuare a apelor pluviale și amenajarea digului de protecție în municipiul Comrat, afectate de ploile torențiale și inundațiile din 29 septembrie 2020. 

Satul Dezghingea din Comrat e împrejmuit de trei râuri. Atunci când cad ploi abundente, apa din râuri depășește barajul și inundă satul, întrucât canalele de drenaj sunt învechite și nu fac față presiunii apei. 

Satul Dezghingea, care se află la 8 km de orașul Comrat, ne întâmpină cu un tablou dezolant – drumuri dezgolite de prundiș, șesuri în nămol, multe case părăsite, uitate de lume și de vreme și altele – afectate de inundații. 

„Vor dovezi că ploaia mi-a omorât găinile și iepurii”

Ploaia a luat tot gunoiul ce i-a căzut în cale și i-a transformat grădina într-o mlaștină, după care i-a omorât găinile și iepurii. Inna se arată sceptică că va primi vreun ajutor din partea autorităților, deoarece i s-a spus că, mai întâi, trebuie să dovedească că a avut 20 de găini și 25 de iepuri. 

„Au venit, au făcut fotografii cu gunoiul din grădină, dar au zis că nu sunt dovezi care ar arăta că, într-adevăr, am avut pierderi de la ploaie. Eu doar am aruncat ce am reușit să arunc, nu puteam lăsa așa să miroase a mortăciune și a mâl”, povestește Inna. 

„Cum să demonstrez că am avut 25 de iepuri, dacă doar 10 i-am găsit morți în grădină, ceilalți au fost duși de apă hăt-departe”, se plânge femeia. 

Totodată, de la ploaia violentă a suferit și temelia, și pragurile casei. 

„În această vară, am reînnoit fațada casei, dar am muncit în zadar, după cum se vede”, mai susține Inna. 

Lângă același pod locuiește și Valentina. La poartă, femeia și-a deschis magazin din care își câștigă existența. Apa a intrat peste tot – magazin, garaj, ogradă. Șuvoaiele au târât cu ele tot ce se găsea la terasă. 

„Dodon să vină acum, nu doar la alegeri”

„Mașina noastră de mare tonaj înota pe acest râu ca o barcă. De pe terasă apa a spălat tot ce era – umbrela de soare, scaunele. Apa a ajuns și în casă, și în garaj, și în magazin. Salvatorii scoteau apa din subsol. În garaj mai este și acum mâl. Dacă va mai fi așa o ploaie, va pluti pe apă și garajul, și magazinul, și casa”, se neliniștește Valentina.  

Femeia spune că asta nu se întâmplă pentru prima dată, tocmai de aceasta e supărată pe autoritățile locale, dar și pe conducerea statului. 

„Noi mereu suntem inundați, pentru că lipsesc canalele de drenaj. Nu e prima dată când se întâmplă, am fost inundați și acum doi ani, dar consecințele nu au fost atât de dezastruoase.  Noi am obosit deja”, spune femeia. 

„Au venit atunci și ne-au promis că vor construi poduri, că vor lua măsuri ca apa să nu se adune, dar nimic nu se întâmplă”. 

„Mă adresez Irinei Vlah, lui Ion Chicu și lui Dodon să reacționeze la cele ce se întâmplă cu noi. Vreau ca și Dodon să vină să vadă cum luptăm cu apele. Să vină acum să ne audă strigătul sufletului, nu doar la alegeri. Suferim, dar nimeni nu ne aude”, se revoltă Valentina. 

Alt pod – aceeași situație – murdărie, mâl, crengi uscate și rupte, resturi și suportul podului distrus.  

„Am rămas și fără păsări, și fără porci, și fără grâu”

Ion Harabagiu locuiește în această mahala de peste 40 de ani. Povestește că atunci când a primit loc de casă, podul din apropiere i-a dat de gândit, dar nu a avut încotro. 

„Am construit casa pe locul care mi-a fost dat de primărie. Atunci eram bucuros că voi avea cuibul meu, nu am mai zis că refuz din cauza că mă tem de eventuale inundații, dar o tot pățesc la ploi mari”, povestește Ion. 

Inundațiile de acum o săptămână i-au devastat gospodăria. Ploaia a pătruns în beci și în garaj, a stricat sticla, a smuls ușa din balamale și a pătruns și la primul etaj al casei. În ogradă încă mai erau înșirate covoare la uscat. Aragazul de la bucătărie, un dulap cu veselă stricată, o canapea – toate sunt bune de aruncat. Pereții bucătăriei sunt murdari și umezi.  

„Mi-am pus mâinile în cap de ce se petrecea. Mă ridicasem la al doilea etaj la balcon și îmi era frică, gândindu-mă că apa va ajunge și acolo. Mai aveam patru butoaie pentru vin în ogradă, am reușit să salvez doar unul”, își amintește Ion.

Totuși, cea mai mare pierdere sunt păsările, animalele și grâul procurat acum două săptămâni. 

„Am rămas și fără păsări, și fără porci, și fără grâu. Acum două săptămâni, am cumpărat trei tone de grâu, pe care apa le-a mânat la Comrat”, se plânge bărbatul. 

Sus, pe scări, grâul ce a mai rămas, a încolțit. La poartă, semințele îngropate de șuvoi au răsărit. Un covor verde se întinde la soare.  

„E numai bun de aruncat, dar eu încă nu m-am răsplătit, mai am 6000 de lei datorie. E încolțit, nu mai pot face nimic, nici la păsări nu pot să-l dau, că le-oi otrăvi”, mai zice Ion. 

Și Ion Harabagiu se arată supărat pe autorități. Problema iazurilor și podurilor e cunoscută demult, dar nu există dorință de a acționa, susține bărbatul.

„Se vorbește dintotdeauna că podurile trebuie îngrijite, trebuie lărgită gaura de acumulare, nu de sădit copaci și de adunat gunoi în jur”.

„În ziua ceea au venit mai marii din Comrat, încălțați în pantofi și mă întrebau unde-s găinile moarte, ca să le înscrie în lista de pagube. Le-a luat apa, unde să fie, găinile?!”

„Ne-au promis ajutor, dar  nu are rost să aștept. Pe urmă, se vorbea prin sat că din 20 de gospodării devastate vor acorda ajutor doar la două. Celorlalte le zic – „privet și do svidania” (salut și la revedere, n.r.). Iată ce răspuns primește poporul de la aleși, dar impozite să tot plătim”, mai spune bărbatul. 

Dumitru are șapte vaci și 20 de oi. De când se ține minte, produce lactate și le duce la târg. Acum o lună, un incendiu i-a distrus 1000 de baloturi de paie, iar acum o săptămână, a mai rămas fără 500, din cauza ploilor. Nici nu a reușit să le arunce, le-a întins la soare în speranța că le mai poate salva. 

„Le-am întins la soare, dar sunt conștient că degeaba. Sunt ude și urât mirositoare, nu le mai pot folosi la nimic, doar de să mai fac un foc și mă mântui de toate pe care le-am avut”, vorbește bărbatul cu deznădejde. 

Dumitru susține că autoritățile ar trebui să acționeze până la inundații, „nu după să umble să numere găinile moarte și să facă fotografii”. 

„Se știe de când lumea – avem trei iazuri, dar podurile sunt vechi și se risipesc. Vrei-nu vrei, podurile nu pot face față acestor furtuni, dar ei acum fac o panică de parcă abia s-a aflat despre asta”, mai adaugă bărbatul. 

Am mers și noi la unul dintre iazuri. Pădurarul satului ne povestește că „acest iaz e capricios”. 

„Doi ani în urmă, apa în acest iaz era așa de multă, că trecea peste dig. Dar în acest an, din cauza secetei, apa a scăzut și era mai departe de mal, se putea de trecut cu mașina. După ultimele ploi, iar s-a adunat apă. Dacă vor mai fi ploi, există probabilitatea că apa va trece iar digul și va inunda totul în jur”, spune bărbatul. 

Nicolae Sîrbu, funcționar în cadrul primăriei, enunță că, în cadrul instituției pe care o reprezintă, s-a vorbit despre asta și urmează să fie luate măsuri de rigoare. 

„Noi știm că iazurile și podurile prezintă pericol pentru sat, dar și pentru Comrat. O să construim un baraj mai lat, întrucât, dacă va mai fi o așa ploaie, acest baraj nu va rezista”, susține Nicolae Sîrbu. 

Pagubele se ridică la 800 de mii de lei

Primarul satului, Vasile Capsamun, ales acum un an în fruntea Primăriei Dezghingea, povestește că o asemenea ploaie s-a mai înregistrat în 2002, dar consecințele de acum sunt mult mai grave. 

„Pe 26 septembrie, în jurul orei 10:00, a început să plouă foarte puternic în Dezghingea. Mai apoi, în localitate au ajuns puhoaie din alte părți. Nivelul apei a crescut treptat, pe alocuri a ajuns la doi metri. Nu era chip să intervenim cumva, pentru că riscam să fim luați de apă.  Consecințele sunt grave. Au fost inundate cel puțin 48 de gospodării, în special cele de pe șes. Apa a pătruns în subsoluri. Au fost distruse toate drumurile satului. Parțial sau total. Au avut de suferit și podurile. Pe alocuri, podurile sunt distruse. Două poduri trebuie reparate ca să fie sigure pentru cei care circulă pe ele. Au fost afectate și cinci sau șase poduri pietonale, care le permiteau localnicilor să își scurteze drumul până la gospodăriile lor”, enumeră primarul. 

Potrivit acestuia, valoarea pagubelor ajunge la 800 de mii de lei, dar primăria nu are asemenea resurse. Primarul își mai pune speranța în ajutorul agenților economici locali. 

„Nu avem acești bani. Ne-am adresat autorităților regionale și centrale. Pe 29 septembrie, a avut loc ședința Comisiei pentru Situații Excepționale a UTA Gagauz-Yeri, la care a participat și premierul Chicu. Ni s-a promis că pagubele vor fi acoperite, iar noi sperăm că acest lucru se va întâmpla, deoarece Primăria nu are asemenea posibilități. Localnicii, cu ajutorul Primăriei, fac anumite lucrări”, declară primarul. 

„Primăria a început să lichideze consecințele inundațiilor cu ajutorul oamenilor și utilajelor aduse din alte localități, dar și cu implicarea localnicilor. Se muncește și în weekend. Se face reparație, se acoperă găurile din carosabil. Oamenii sunt înțelegători și ne ajută.  Sper că așa va fi și în continuare. Sperăm că agenții economici, așa-numiții lideri, ne vor ajuta și vor folosi echipamentul pe care îl au.  Poate vor exista antreprenori care vor restabili străzi întregi. Primăria și cei care locuiesc pe străzile afectate le vor fi recunoscători”. 

„Chicu a promis, dar încă nu s-a luat o decizie privind alocarea resurselor financiare”

În aceeași zi, îmbrăcați la patru ace și purtând cizme din cauciuc, premierul Ion Chicu și bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, s-au deplasat la Comrat, pentru a inspecta localitățile afectate de ploile abundente. Premierul a solicitat responsabililor să întreprindă toate măsurile necesare în regiune, pentru lichidarea consecințelor intemperiei și a dat asigurări că Guvernul va oferi tot suportul în acest sens.

„Comisia locală pentru situații excepționale urmează sa evalueze pagubele provocate de inundații. Ulterior, Guvernul va aloca resurse financiare din Fondul de Rezervă pentru lichidarea consecințelor provocate de inundații. Aici problema nu este în bani, dar în termenii de lichidare a consecințelor, este vorba despre viața oamenilor, de aceea lucrările trebuie efectuate cât mai rapid. Totodată, trebuie să acționăm în direcția înlăturării cauzei acestei tragedii, am înțeles că este vorba despre înnămolirea râului din preajma acestor localități”, a menționat premierul Chicu.

Primarul orașului Comrat, Serghei Anastasov, declara atunci că, estimativ, ar fi nevoie de peste 1 milion 800 de mii de lei pentru lucrările de curățare a râului din localitate. Totuși, și acum, la mai bine de o săptămână de la cele întâmplate, nu s-a luat o decizie privind alocarea resurselor financiare necesare.

După precipitațiile abundente de pe 29 septembrie au fost afectate mai multe localități din Leova, Cimișlia și UTA Găgăuzia.

UPDATE: La 7 octombrie, Guvernul a decis că Ministerul Finanțelor va aloca, din fondul de rezervă, mijloace financiare în sumă de 1798,2 mii de lei Consiliului municipal Comrat, UTA Găgăuzia, pentru curățarea canalelor de evacuare a apelor pluviale și amenajarea digului de protecție în municipiul Comrat, afectate de ploile torențiale și inundațiile din 29 septembrie 2020.