(video) Victimele companiilor de construcţii

Sute de familii au investit în ultimii ani în construcţia apartamentelor, iar acum riscă să rămână şi fără bani, şi fără locuinţe sau sunt obligate să aştepte ani în şir şi să achite sume suplimentare pentru a-şi obţine apartamentele finisate. După ce au încasat banii de la investitori, mai multe companii de construcţii au intrat în insolvenţă, iar oamenii îşi caută acum dreptatea în instanţele de judecată. În alte cazuri, companiile de construcţii au reuşit să ridice doar câteva etaje, după care blocurile au rămas în paragină. O altă companie, deşi a finalizat construcţia blocurilor, din cauza problemelor financiare şi a creditelor bancare, nu poate da casele în exploatare, iar oamenii nu pot intra oficial în proprietatea locuinţelor.

Unul dintre proiectele imobiliare care a lăsat zeci de familii fără bani şi fără un acoperiş deasupra capului este cel al complexului „Paradis”, de pe str. Alexandru cel Bun, 115. Companiile implicate în acest proiect, „Prihojanin-M” şi „Top Level”, conduse de Nicolae Spătărel, au construit, în mod neautorizat şi cu abateri de la normele în construcţii, etaje suplimentare la cele trei blocuri, iar ulterior au semnat contracte de investiţii cu persoane fizice şi juridice pentru încăperile de la etajele construite contrar proiectului de execuţie. Deşi a fost emisă şi o prescripţie de sistare a lucrărilor, companiile şi-au continuat activitatea. În octombrie 2016, Spătărel şi alte 3 persoane implicate în această „afacere” au fost reţinute de CNA şi procurorii anticorupţie, fiind bănuiţi de „comiterea, prin abuz, a mai multor abateri la construirea unor blocuri locative, fapt ce s-a soldat cu prejudicierea în proporţii deosebit de mari a unui număr important de investitori”.

„Paradisul” transformat în iad pentru investitori

Între timp, lucrările de construcţie a celor trei blocuri din complexul locativ „Paradis” au fost sistate. Companiile „Prihojanin-M” şi „Top Level” au intrat în proces de insolvabilitate, iar acum investitorii trebuie să termine construcţia blocurilor din surse financiare proprii, suplimentare celor achitate iniţial, atunci când au semnat contractele de investiţii. Potrivit avocatului Andrei Briceac, cel care reprezintă o parte dintre investitorii păgubiţi, acum principala problemă o reprezintă obţinerea documentelor de legalizare a etajelor construite suplimentar de cele două firme, neprevăzute iniţial în proiect. „Această situaţie ne-a creat mai multe dificultăţi, ceea ce determină creditorii să umble prin instanţe şi instituţii ca să ceară acele documente şi autorizaţii pentru legalizarea situaţiei existente şi pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie pentru finisarea blocului. Evident, situaţia este una păguboasă pentru aceste persoane, deoarece un om care a achitat 20, 30 sau 40 de mii de euro are acum un apartament nefinisat, dar şi probleme tehnice care nu permit finisarea. Pe lângă faptul că acest bun acum nu costă banii pe care i-au achitat, fiecare investitor va trebui să mai achite suplimentar pentru finisarea construcţiei. Firmele care îşi asumase construcţia nu au alţi bani, deci tot oamenii vor trebui să finanţeze lucrările ulterioare”, afirmă avocatul, adăugând că în cele trei blocuri de pe Alexandru cel Bun şi-au investit banii aproximativ 150 de persoane.

Aceleaşi firme şi un alt proiect imobiliar eşuat

Aceleaşi persoane şi grup de firme au pus pe brânci şi un alt proiect imobiliar, de pe str. Sfântul Andrei din centrul Chişinăului. Aici urmau a fi construite două blocuri de locuit, dar lucrările au fost sistate la scurt timp după ce au început, fiind săpat fundamentul şi ridicat primul nivel. Acum cele două blocuri părăsite sunt „locuite” doar de câţiva oameni ai străzii, care şi-au găsit acolo un adăpost.

Nicolae Onilă spune că a cumpărat un apartament în aceste blocuri printr-o firmă intermediară – „Bau-Master” SRL, care, în schimbul unor lucrări pe care trebuia să le efectueze la faţada blocurilor, urma să primească de la „Top Level” câteva apartamente. „În vara anului 2015, am decis să facem o investiţie, să cumpărăm primul nostru imobil, şi am făcut acest contract de cesiune. Am investit o sumă considerabilă pentru noi – 26 750 de euro, atât cât este stipulat în contract şi este înregistrat oficial la notar. Din câte ştiu, sunt mulţi investitori care au investit încă din 2013-2014. La unii în contracte era stipulat că finisarea construcţiei va fi în 2016, la mine în contract era 2017, primul semestru. Compania a falimentat şi deja trebuie să mergem prin instanţele de judecată pentru a ne apăra drepturile. Uneori mă gândesc că am riscat şi pot să rămân şi fără bani, şi fără apartament. Toţi locatarii care au investit se află în aceeaşi situaţie”, afirmă Onilă.

Procurorul anticorupţie Dorin Compan ne-a declarat că dosarele în care figurează două dintre companiile conduse de Spătărel, „Scartevit” SRL şi „Prihojanin-M”, au fost expediate în instanţa de judecată, iar dosarele „Top-Level” şi „Top Level Invest” sunt încă la faza urmăririi penale.

„Trebuie să răscumpărăm de la bancă apartamentele pe care noi deja le-am achitat”

Un alt caz, mai puţin grav la prima vedere, dar cu dedesubturi şi istorii la fel de triste, este cel al complexului de pe bd. Dacia 60/12, din apropierea aeroportului. Aici oamenii au început să investească bani încă din 2007-2008, dar locuinţele nu au fost date în exploatare şi până astăzi. Agenţia Ipotecară „Vis Urban”, compania care construia cele două blocuri, a ajuns şi ea în incapacitate de plată şi a intrat în insolvenţă. Totodată, o parte dintre apartamente sunt puse gaj la bancă, iar altele sunt sub sechestru aplicat la solicitarea firmei care deţinea terenul şi căreia urma să-i revină un anumit număr de apartamente după finalizarea construcţiei.

„Iniţial, lucrările cât de cât au mers, aveau un ritm decent până au ridicat casa. Era prin 2008-2009. După asta au început pur şi simplu a tergiversa. Practic nu se lucra deloc. Conducerea de atunci a tot promis că va termina construcţia. Ca, până la urmă, în 2014, să trimită compania în insolvabilitate. Apoi a fost numit administratorul insolvabilităţii, care într-o perioadă de 2 ani nu a făcut nimic şi a fost înlocuit cu altul”, afirmă Igor David, unul dintre investitori.

„Mai târziu, am aflat despre un credit enorm pe care-l luase „Vis Urban”, lăsând gaj la bancă peste o mie de metri pătraţi. Acest credit nici măcar nu a fost luat pentru construcţia noastră. Ei au lăsat apartamentele noastre la bancă pentru ca o altă companie, terţă, să ia bani pentru cu totul alte construcţii, alte afaceri. Ei au fost doar garanţi. Acum banca estimează tot acest gaj la 58 de milioane şi iese că noi trebuie să răscumpărăm de la bancă apartamentele noastre, pe care deja le-am achitat firmei”, adaugă investitorul.

„Ei acum ne ţin legaţi. Ori pierzi totul, ori mai dai bani”

Pe lângă problemele cu banca şi firma care deţinea terenul, investitorii au fost nevoiţi să achite suplimentar câte 50 de euro/m. p. pentru continuarea lucrărilor de finisare interioară a blocurilor. Şi aceşti bani însă ar putea fi insuficienţi. „Va trebui iarăşi să ne adunăm ca să fie propus să strângem o nouă sumă de bani. Că o să fie 15, că o să fie 20 de euro/m.p. încă nu ştim, dar e clar că totul urmează să se aşeze pe umerii noştri. Adică, pe lângă faptul că am cumpărat m.p. cu 650—700 de euro, acum mai pune pentru plan 50 de euro, mai pune pentru bancă 50, mai pune suplimentar pentru construcţie 50 şi apoi încă vreo 15—20 de euro… Adică ne trezim cu un apartament întârziat cu vreo 10 ani şi cu un cost final pe metru pătrat de 8-9 sute de euro la aeroport, unde preţul real în această zonă nu e nici 500 de euro. Ei acum pe noi ne ţin legaţi. Ce poţi să faci? Ori pierzi totul, ori mai dai bani. Asta-i escrocherie curată”, susţine David.

Igor Dodon, un alt investitor, spune că a achitat 600 de mii de lei încă în 2007, dar, pentru că blocul aşa şi nu a fost dat în exploatare, a fost nevoit să cumpere un alt apartament: „Am văzut cu soţia că nu merge treaba cu apartamentul ăsta, am fost nevoiţi să împrumutăm iarăşi bani şi să cumpărăm alt apartament. Slavă Domnului, am reuşit, dar am avut foarte multe datorii, am lucrat foarte mult peste hotare. Am fost nevoit să-mi las familia, să-mi las copilul aici, în ţară, ca eu să plec să câştig mai departe banii şi să-i dau pentru cineva care nu răspunde”.

„După contractul nostru de investiţii casa trebuia să fie dată în exploatare în 2009, în mai, şi iată că sunt 10 ani şi problema aşa şi nu s-a rezolvat. Am achitat în rate, timp de un an, 38 de mii de euro. Acum avem şi doi copii şi suntem nevoiţi să stăm în chirie”, adaugă şi Simion Cearcă, un alt investitor.

Nicolae Gavriş, actualul administrator al insolvabilităţii, spune că nu poate estima o dată a finalizării construcţiei pentru că acest lucru depinde de „mobilizarea locatarilor”. „Suntem pe final, pe ultima sută de metri. Din 3 scări deja două scări sunt finisate. Acum turnăm podelele şi pentru a treia, aşezăm teracota, facem varianta albă. Depinde tot de investitori, deoarece lucrările se fac pe măsura achitărilor, a resurselor financiare. Dacă ei se vor mobiliza şi vor achita, de exemplu, timp de o lună, noi terminăm într-o lună jumate – două. Se achită în primul rând datoriile pe contractele de investiţie de bază din 2007, 2008, 2010 şi este şi o plată suplimentară de 50 de euro pe m.p. conform procedurii de reorganizare. S-a hotărât de a acumula suplimentar. Aceste resurse sunt necesare pentru finalizarea proiectului”, afirmă Gavriş.

Apartamente finisate, dar gajate şi sechestrate

De aproape 4 ani este amânată şi darea în exploatare a 5 blocuri de pe Calea Orheiului 113/1, construite de „Glorinal”, în trecut una dintre cele mai mari companii de construcţii din R. Moldova. Mai multe apartamente care aparţin investitorilor în baza contractelor de investiţii au fost gajate pentru un credit luat de „Glorinal” de la Moldova-Agroindbank, iar acum banca îşi revendică, prin intermediul instanţelor de judecată, dreptul de proprietate asupra locuinţelor.

„Fiind plecată peste hotare, am investit în construcţia unui apartament pe str. Calea Orheiului, care urma să fie dat în exploatare în anul 2013, dar nici până astăzi nu ne putem obţine dreptul legal la proprietatea apartamentelor. Suntem purtaţi prin instanţe şi suntem nevoiţi să cheltuim o grămadă de bani pentru avocaţi şi taxe de stat”, spune Natalia Rudeacov-Bunescu, unul dintre investitori.

„Blocurile sunt practic finisate, însă aici este o altă problemă, care ţine de bancă şi faptul că în privinţa unor apartamente, în jur de 70 de apartamente, este instituită ipoteca la bancă. Banca cere transmiterea silită a acestor apartamente în posesia sa”, afirmă avocatul Andrei Briceac, cel care o reprezintă pe Natalia Rudeacov-Bunescu ca intervenient accesoriu în procesul de judecată dintre „Glorinal” şi Moldova-Agroindbank. Avocatul mai spune că „este o promisiune din partea companiei „Glorinal” că va fi înlocuit gajul cu alte bunuri, pentru ca apartamentele oamenilor să fie eliberate”.

Litigiul dintre bancă şi compania de construcţii pentru apartamentele puse în gaj tergiversează darea în exploatare a celorlalte apartamente din respectivele blocuri. „Fiica mea era în străinătate, a trimis bani şi eu am investit în anul 2011, când casa încă nu avea toate etajele ridicate. Conform contractului de investiţie, casa trebuia să fie dată în exploatare în primul semestru al anului 2014, dar suntem în 2018 şi încă nu a fost dată în exploatare. Au promis că în 2015, în 2016 şi tot aşa. Acum din numărul total de apartamente construite 72 sunt puse în gaj la bancă. Adică, în orice moment, chiar dacă sunt plătite de investitori, banca poate veni să le ia”, explică Iulia Focşa, care afirmă că a investit în construcţia blocurilor de pe str. Calea Orheiului 53 de mii de euro.

Expert: Cetăţeanul nu trebuie să confunde procurarea de imobil cu activitatea de investiţie în imobil

Expertul economic Veaceslav Ioniţă recomandă persoanelor care vor să cumpere un apartament să se orienteze spre blocurile date deja în exploatare, pentru că investiţiile în bunuri imobile viitoare comportă riscuri majore de a pierde banii. „De investiţii în construcţii trebuie să se ocupe cei care sunt profesionişti, cei care cunosc piaţa, cunosc foarte bine companiile de construcţii. Eu cunosc persoane care investesc de ani de zile în imobile şi nu s-au confruntat niciodată cu probleme, pentru că sunt profesionişti, dar astfel de oameni sunt puţini. De aceea, singurul sfat pe care îl dau tuturor celor care vor să-şi cumpere un apartament este să nu se bage în investiţii, pentru că riscul de a pierde banii este foarte mare. Alte sfaturi sunt inutile. Atunci când cineva vrea să procure un apartament, trebuie să înţeleagă că el cumpără apartament şi nu face o afacere. Asta înseamnă că trebuie să procure apartamente în case care sunt date în exploatare sau sunt în faza de a fi date în exploatare. Orice altă schemă înseamnă afacere, înseamnă riscuri şi o probabilitate foarte mare de a pierde banii. Investiţia în imobile este fix aceeaşi afacere ca şi orice altă investiţie, de aceea cetăţeanul nu trebuie să confunde procurarea de imobil cu activitatea de investiţie în imobil. Investiţia este o activitate complicată, pe care trebuie să o facă cei care se descurcă”, afirmă expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniţă.

Mai jos puteți vedea versiunea video a materialului: