Victime în halate albe: Cine loveşte în medici şi de ce dosarele sunt clasate

Deşi au fost insultaţi, loviţi şi agresaţi de pacienţii la care au ajuns pentru a le acorda ajutor, medicii continuă să respecte jurământul lui Hipocrate, cu riscul propriei vieţi. Revolta populaţiei faţă de problemele din sistemul sănătăţii şi cel social se răsfrânge asupra medicilor, iar statul nu are mecanisme suficiente prin care i-ar proteja. Totodată, puţinele cauze penale deschise pentru agresarea medicilor au fost clasate, iar aceştia au fost nevoiţi să-şi plătească singuri tratamentul.

În primele două săptămâni ale lunii iunie, şase medici de la Staţia de Asistenţă Medicală Urgentă Centru au depus cereri de demisie, dintre cei rămaşi majoritatea au atins vârsta de pensionare, iar tinerii nu rezistă decât la câteva intervenţii în teritoriu. Proble

ma este nu doar a salariilor mici, recunosc medicii, dar şi a atitudinii negative, a lipsei de respect din partea pacienţilor şi a agresiunilor verbale şi fizice. Ion Midrigan, vicedirector la Staţia de Asistenţă Medicală Urgentă din Chişinău, afirmă că de cele mai multe ori medicii, chiar dacă sunt insultaţi sau agresaţi, nu apelează la poliţie: „Avem diverse solicitări: în familie, în stradă, la locul de muncă. Uneori, toate rudele stau în jurul pacientului şi încearcă să-i dea sfaturi medicului. Cu părere de rău, nu toate intervenţiile de urgenţă se încheie cu succes. Rudele, în astfel de cazuri, sunt în stare de şoc, la fel ca şi medicul, când nu reuşeşte să salveze o viaţă. Atunci, evident, unele rude devin agresive şi acuză medicii că nu au făcut tot ce trebuia. Au fost cazuri în care medicii au fost izolaţi în altă cameră şi au cerut ajutor pentru a fi eliberaţi”.
Medicii se expun riscului la fel ca şi poliţiştii, spune Ion Midrigan. „Un student de la Universitatea de Medicină, care lucra ca felcer, transportând pacientul pentru hemodializă la Spitalul de Urgenţă, a suferit o traumă cranio-cerebrală, a fost operat, iar azi e într-o stare gravă şi cu dizabilităţi. Căruciorul s-a dezmembrat, iar pacientul a căzut peste felcer. Aşa-i lucrul medicilor, întotdeauna cu riscuri”.

Cu agresiunea pacienţilor se confruntă toate cadrele medicale, nu doar cele de la urgenţă. „Noi trebuie să fim mai presus de orice emoţie şi să diagnosticăm starea, pentru a acorda ajutor medical adecvat, de celelalte trebuie să se ocupe poliţia. Fiind medic, nu poţi răspunde cu agresiune. Să ştiţi că pentru noi în primul rând contează pacientul şi el întotdeauna are dreptate. Dacă pacientul e incorect cu medicul, acest fapt trebuie să-l constate alte persoane”, spune medicul.

Nu e vorba doar de salariu

Ion Midrigan este medic de 40 de ani. El spune că nu-şi poate explica de ce respectul faţă de medici a degradat atât de mult. „Foarte mulţi medici se dezamăgesc şi pleacă. Nu e vorba doar de salariu, dar şi de atitudinea societăţii. Înţeleg, dacă pacientul e într-o stare psihică dereglată sau în stare de şoc, mai poate spune ceva, iar medicul trebuie să aibă răbdare, să-l asculte, să-şi facă meseria, să nu intre în conflict. Dacă pacientul îl înjoseşte, desigur, medicul rezistă cu greu”, explică Ion Midrigan.

Eugenia Strună, şefa Staţiei de Asistenţă Medicală Urgentă Botanica, spune că populaţia este needucată, are o atitudine de superioritate şi consideră că medicii de la urgenţă sunt obligaţi nu doar să acorde ajutor medical, dar şi să facă tot ce vor ei şi nu ascultă sfaturile specialiştilor. „Am fost în România şi am văzut ce atitudine au oamenii faţă de medici. Acolo, în departamentele de urgenţă, pacienţii se adresează liniştit şi politicos. La noi, populaţia e agresivă, de aceea şi pierdem cadrele medicale. Acum nu ştim cum să lucrăm aici, în Moldova”, continuă medicul.

Aliona Boico, şef interimar la Staţia Asistenţă Medicală Urgentă Centru, recunoaşte că sunt puţini medici, salariul e mic, dar crede că „dacă oamenii vor avea un comportament civilizat, vor vorbi liniştit şi respectuos, asistenţa medicală acordată va fi mai eficientă”.

Pacienţii, mereu nemulţumiţi

Un medic-pediatru din echipa de urgenţă a fost insultat de tatăl unui bebeluş pentru că şi-ar fi şters mâinile cu un prosop din baie, înainte de a vedea copilul. Ulterior acesta a sunat la şefa substaţiei, cerând explicaţii: „Ce drept a avut doctorul să-şi spele mâinile şi să le şteargă cu prosopul din baie?”. În alte cazuri, dacă medicul nu-şi spală mâinile, apar iarăşi revolte. „Sunt medici care vin cu prosopul lor şi atunci pacienţii se revoltă iarăşi: dar de ce aveţi prosopul dvs., eu ştiu de câte ori v-aţi şters cu el mâinile?”, se arată derutat medicul.

„Duminică, am fost la o solicitare, tăticul era în stare de ebrietate. Copilaşul, cu două zile mai devreme, fusese muşcat de o căpuşă, dar nu asta era problema, ci febra, din cauza unei viroze. Era necesar să i se administreze un antipiretic, pentru reducerea febrei. Tatăl, însă, m-a bruscat şi ne-a interzis să-i facem ceva copilului, cerând să-l luăm la spital. Am ajuns în situaţia în care populaţia indică medicului ce trebuie să facă. Astăzi nu suntem nici apăraţi, nici respectaţi, ni se încalcă drepturile”, spune Eugenia Strună.

Medicii mai spun că uneori solicitările se fac pentru anumite probleme, iar când ajunge echipa, constată că nu e vorba decât de o persoană în stare de ebrietate.

„Zilele trecute, echipa de reanimare a fost solicitată la 8.00 dimineaţa, pentru o femeie de 30 de ani, aflată în stare de ebrietate într-un local din Chişinău. Echipa a mers, a preluat femeia. Între timp, aceasta i-a numit în toate felurile pe medici. Au transportat-o la Spitalul „Sfânta Treime”, în secţia de toxicologie. După asta, am primit o plângere de la soţul acesteia, în care se spune că femeia ar fi fost agresată de echipa de medici, că au avut o atitudine urâtă faţă de ea, mai că a fost violată în ambulanţă”, povesteşte Aliona Boico.

Acum o lună, în Căuşeni, un medic de familie de la Centrul de Sănătate a fost învinuit de o pacientă, care-şi uitase portmoneul în cabinet, că i-ar fi sustras 200 de euro. Aceasta l-a acuzat pe medic şi a scris o plângere la poliţie, personalul instituţiei fiind audiat. Ulterior, şi-a retras plângerea, dar medicul afirmă că, în 30 de ani de activitate, nu a trecut prin asemenea situaţie de stres.

„Agresiunile fizice se întâmplă mai ales la urgenţă, dar agresiunea verbală e la fel de stresantă, iar medicul, în loc să consulte pacientul, e nevoit să asculte insulte. Înţelegem totul, dar a venit timpul să ne apărăm şi noi. De exemplu, la o chemare, medicului i-a fost fracturată mâna. S-a intentat o cauză penală, dar fără finalitate. Nici la urgenţă, nici la centrele de sănătate, nu există o persoană de pază, apelăm la poliţie”, spune Dina Nedoria, medic de familie la Centrul de Sănătate Drochia.

Tatiana Ignatova, medic-neurolog, afirmă că pentru tinerele specialiste munca la urgență este foarte grea: „Recent, am fost solicitați de trecători în scuarul Catedralei „Nașterea Domnului” la un pacient de 30 de ani care și-a pierdut cunoștința. Când ne-am apropiat, el a început să ne insulte, să bată cu picioarele în geamurile mașinii. Noroc de un inspector din preajmă, care ne-a ajutat să-l imobilizăm. Am chemat apoi poliția, care a documentat cazul. Era periculos, pentru că persoana era în stare de ebrietate narcotică și ne amenința. Am mai avut şi alte cazuri, bunăoară, un pacient beat a lovit felcerul cu piciorul, a ieșit din mașină și a început să se comporte agresiv cu trecătorii. De cele mai multe ori, chiar dacă așteaptă două-trei minute venirea ambulanței, oamenilor li se pare foarte mult. În loc să acorde primul ajutor medical, ei stau și privesc.”

O echipă de salvare la 20 de mii de oameni

O problemă e insuficienţa cadrelor medicale. Avem puţine echipe permanente formate din medic şi felcer. „Şi ce face o persoană când la solicitare sunt mama, tata, bunică, rude, toţi nemulţumiţi?”, se întreabă Eugenia Strună.

La Staţia Centru a Institutului de Urgenţă activează doar 58 de medici, mulţi dintre aceştia fiind angajaţi prin cumul, pe jumătate de salariu, în timp ce populaţia sectorului Centru este numeroasă şi unei echipe îi revine asigurarea cu asistenţă medicală urgentă a peste 20 de mii de oameni. Sectorul Botanica este şi mai mare, dar are numai 37 de medici, dintre care opt lucrează prin cumul. Cei mai mulţi medici sunt deja pensionari, iar cadrele tinere vin şi pleacă, deoarece salariul de început este de circa 2000 de lei. În ultimii şapte ani, la Staţia Centru, au decedat opt medici cu vârsta de 38-54 de ani.

Traume „clasate”

Un caz de rezonanţă a avut loc în martie, curent. Tatăl unui bebeluş, nemulţumit de condiţiile din Spitalul Nr. 1 pentru Copii din Chişinău, a agresat medicul pediatru, care a căzut pe scări şi a suportat mai multe traumatisme şi comoţie cerebrală. Inspectoratul de Poliţie Buiucani a pornit atunci o cauză penală pentru huliganism, dar dosarul a fost clasat, pe motiv că fapta nu întruneşte elementele infracţiunii. „Copilul s-a aflat trei zile în secţia de reanimare, situaţia s-a stabilizat şi a fost trecut într-un salon obişnuit. Mamei nu i-au plăcut condiţiile, chiar dacă salonul era renovat, pentru că nu era apă caldă, iar în salon se mai afla cineva. A făcut zarvă. I-am explicat că va beneficia de acelaşi tratament. A decis să se transfere la un spital privat. I-am spus că mai întâi trebuie să semneze o cerere”, povesteşte Irina Cobzari. Între timp, tatăl bebeluşului a luat copilul din mâinile mamei, a împins medicul şi a vrut să iasă. Irina Cobzari a încercat să-l oprească şi l-a apucat de mânecă, dar acesta a lovit-o peste mână, iar apoi de trei ori cu pumnul după cap şi a fugit cu copilul. Medicul şi-a pierdut cunoştinţa şi a căzut pe scări. Pediatrul s-a ales cu o comoţie cerebrală şi multiple vânătăi, fiind internată în spital. Inspectorul de sector, venit la faţa locului, ar fi încercat să o convingă să nu scrie plângere, ci mai întâi să facă expertiza medico-legală. Tot de la el medicul a înţeles că Anatolie Tănăsescu, tatăl bebeluşului, ar fi un fost poliţist. Medicul a solicitat poliţiei să stabilească dacă bărbatul era sau nu în stare de ebrietate, dar testele au fost făcute abia după opt ore de la incident. Ofiţerul de urmărire penală, Veaceslav Ceban, a declarat că „nu cunoaşte biografia lui Tănăsescu”, dar că, în prezent, acesta e şofer, pe când procurorul Grigore Belîi a infirmat: „asemenea date în materialele cauzei penale nu se găsesc, pentru mine nu contează persoana, ci faptul, putea să fie şi preşedintele ţării”. După trei luni, în care medicul a fost audiat de mai multe ori şi au fost anexate datele expertizei, urmărirea penală a fost încetată din lipsa contravenţiei. Procurorul spune că sunt martori care confirmă că fapta de huliganism nu a avut loc, de aceea medicul urmează să-şi recupereze prejudiciul material, pentru tratament, în ordinea unei proceduri civile. „Adică faptul că i-au fost cauzate leziuni corporale nici nu se contestă, este şi expertiza, dar actul de huliganism nu a avut loc”, a declarat, contradictoriu, procurorul.

Acum trei ani, Igor Creţu, medic la substaţia IMU Botanica, după o chemare de urgenţă pe malul lacului de la porţile oraşului, a suferit o traumă la picior şi a suportat o intervenţie chirurgicală cu implant metalic. Medicul spune că a solicitat poliţia, atunci când au fost chemaţi pentru intervenţie la ora două noaptea, deoarece au fost anunţaţi despre o persoană însângerată. „Erau trei bărbaţi şi două fete, probabil în stare de ebrietate. O persoană era la pământ. Când ne-am apropiat, au început să strige, nemulţumiţi că am venit târziu. Au bruscat felcerul, iar eu am încercat să-l acopăr. Cineva dintre ei m-a lovit la picior şi am suportat o fractură gravă. A venit poliţia. L-am urcat pe pacient în maşină, iar pe drum spre inspectoratul de poliţie acesta s-a trezit şi a început să strice dispozitivele medicale. Poliţia, însă, nu l-a reţinut. Am scris plângere şi a fost deschis un dosarul penal, dar a fost tergiversat mai mult de un an, după care clasat”, povesteşte Igor Creţu. Prima expertiză medico-legală, efectuată după incident, a confirmat existenţa traumei, cea de-a două, însă, solicitată ulterior de oamenii legi, a arătat că a fost o căzătură, motiv pentru care dosarul a fost clasat din lipsa faptelor care întrunesc elementele infracţiunii. După incident, medicul s-a aflat jumătate de an în concediu medical şi a urmat tratamente prin spitale, fără să-i fi fost plătit prejudiciul moral sau material, dar a revenit la muncă şi continuă să acorde ajutor.

Legea va pedepsi agresorii

Cazurile tot mai frecvente de agresare a medicilor şi numărul sporit de plecări din sistem au determinat sindicatele din domeniu să iniţieze campania naţională „Nu agresaţi cadrele medicale!”, prin care oamenii sunt îndemnaţi să nu atenteze la integritatea fizică şi psihică a medicilor şi i se cere Parlamentului completarea Codului Contravenţional cu un articol ce ar prevedea sancţiuni administrative şi arest de până la 15 zile pentru ultragierea lucrătorilor medicali prin atentarea la onoarea, demnitatea, integritatea psihică şi fizică, acţiuni huliganice sau vătămări corporale. În cadrul cam­pa­niei, dema­rate în apri­lie curent, au fost orga­ni­zate zeci de flash-moburi în faţa insti­tu­ţi­i­lor medi­cale, în con­se­cinţă, la 23 iunie, Par­la­men­tul a adop­tat în primă lec­tură pro­iec­tul de lege. Igor Zubcu, vice­preşe­din­tele Fede­ra­ţiei Sin­di­cale Sănă­ta­tea, spune că pro­ble­mele com­plexe din sis­te­mul medi­cal, gene­rate de finanţa­rea după posi­bi­li­tate, nu după nece­si­tate, se răsfrâng asu­pra anga­ja­ţi­lor, iar în timp ce de la medici se cer foarte multe, sta­tul nu le asi­gură în vreun fel sigu­ranţa şi un cli­mat psi­ho­lo­gic favo­ra­bil.

La nivel de minister nu există un departament care s-ar ocupa de monitorizarea cazurilor de agresiune a cadrelor medicale, şi nicio strategie de sporire a siguranţei la locul de muncă, în condiţiile în care medici rămân tot mai puţini, iar mulţi dintre ei vorbesc despre presiunea psihologică negativă, agresiunea verbală şi fizică din partea pacienţilor şi a rudelor acestora şi lipsa unor sancţiuni pentru ultragiere. În instituţiile medicale nu există servicii de securitate sau persoane care ar asigura paza, pentru a putea interveni rapid în cazul unor incidente. Unele spitale au semnat contracte cu agenţii de pază particulare sau a MAI. „În Belarus, pe holurile secţiilor de urgenţă sunt instalate camere de supraveghere video: astfel este foarte uşor să demonstreze existenţa cazurilor de agresiune. Pentru aceasta este nevoie, în egală măsură, de acordul lucrătorilor medicali şi a pacienţilor. Prezenţa lor ar spori gradul de responsabilitate al pacienţilor. Ar putea fi instalate şi butoane roşii pentru semnalizarea unui incident. Probleme în sistem sunt multe, dar vrem să consolidăm dialogul dintre pacient şi lucrătorul medical, ca acest dialog să se desfăşoare într-un climat psiho-profesional pozitiv, să existe o atitudine respectuoasă, pentru că medicul nu tratează doar în condiţii hoteliere, cu cele mai performante aparataje sau cele mai noi medicamente, el tratează prin cunoştinţele sale, grija, atitudinea, uneori chiar şi zâmbetul său. De aceea trebuie să avem şi zâmbetul pacientului sau al rudelor sale”, spune Igor Zubcu.

Pentru sporirea securităţii personale a medicilor de la urgenţă, la 20 mai 2016, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Afacerilor Interne au semnat un ordin cu privire la măsurile de îmbunătăţire a conlucrării şi intervenţie comună în acordarea asistenţei medicale. Astfel, în cazuri de agresiune faţă de echipa de asistenţă urgentă, decesul în prezenţa sau până la sosirea echipei, impedimente din partea rudelor în acordarea ajutorului, absenţa răspunsului la locul chemării ambulanţei, situaţii excepţionale, accidente şi alte situaţii de risc pentru securitatea personală, medicii vor merge la solicitări cu echipele de intervenţie operativă din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei sau al Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţii Excepţionale.

Şefa Substaţiei Asistenţă Medicală Urgentă Botanica, Eugenia Strună, recunoaşte că în fiecare zi sunt cazuri de agresiune, dar medicii nu le declară la poliţie, deoarece nu au timp şi putere de a merge prin instanţe. De aceea, afirmă medicii, ordinul de cooperare cu MAI este binevenit, pentru că vor putea solicita poliţia în caz de necesitate, iar persoanele agresive şi violente vor fi anchetate de oamenii legii.

„Avem medici care au stat până la opt luni în spitale după ce au fost agresaţi de pacienţi, cu traumatism cranio-cerebral, fractură de femur, plăgi, leziuni de cuţit. Medicii nu s-au aşteptat că în timp ce acordă ajutor medical vor fi atacaţi de prietenii pacienţilor aflaţi în stare de ebrietate. La secţia de urgenţă puteţi vedea pereţii cu urme de împuşcături. Cei mai expuşi sunt medicii psihiatri, pentru că pacienţii sunt foarte agresivi. S-a întâmplat să se arunce şi cu toporul spre medicii de la urgenţă. Înainte mergeam fără frică la solicitări noaptea, pentru că exista un respect faţă de medici. Acum te duci la narcomani şi alcoolici care te fac cu ou şi cu oţet. Şi în scările neiluminate ale blocurilor au fost agresaţi medicii”, a menţionat Eufalia Negreaţă, medic-coordonator al Serviciului de Urgenţă din Chişinău.