Toxicitatea, necazul legumelor și fructelor timpurii: reportaj de la o piață agricolă
Tema nitriților și nitraților în fructe și legume a devenit una frecventă în ultimii ani, după ce în rezultatul consumului de legume și fructe cu cantitate excesivă de substanțe chimice, s-au înregistrat intoxicații grave, mai ales la copii, incidente care au loc în perioada apariției timpurii pe piață a legumelor și fructelor, în special a pepenilor verzi și galbeni, a castraveților, a sfeclei roșii și a cartofului. ZdG a mers într-o piață agricolă, unde a discutat despre aceste probleme cu vânzătorii, dar și cu specialiștii în domeniu.
Nitrații sunt săruri ale acidului azotic care fie au origine naturală, adică se găsesc în sol și în apele de adâncime, fie sunt derivate din îngrășămintele minerale. În cazul provocărilor prin care trece agricultura din R. Moldova, rămân oare nitrații și, în general, chimicalele utilizate la creșterea plantelor, una din fobiile pe care le are consumatorul?
„Lucrez aici de 15 ani, comerțul cu legume mi-i a doua meserie”
„Mai întâi mâncăm noi, apoi le scoatem de vânzare!”, nezice Svetlana Negru, care activează în piața din Orhei de mai mulți ani și care are de vânzare legume parțial crescute acasă, parțial luate pentru vânzare de la producători, inclusiv dovlecei, roșii, harbuji de producție autohtonă care au drept semn de identificare culoarea verde închisă: „D-apoi, domnule, noi mai întâi consumăm noi, apoi le vindem la lume. În calitate de nutrient nu mai folosim demult selitra amoniacală, că este foarte scumpă. Cum am scos-o la capăt cu îngrășământul pentru sol? Am procurat un sac de plastic cu nutrienți care sunt vânduți la magazinul agricol de o societate mixtă ucraineană-poloneză. Acolo e scris cu tot amănuntul conținutul acestor nutrienți în procente: găinaț, frunze compostate, cenușă de lemn etc. Adică, nu aruncăm nimic, totul compostăm și încorporăm în sol. Lucrez aici de 15 ani, comerțul cu legume mi-i a doua meserie după ce ni s-a închis fabrica de confecții. Am clienții mei din oraș care cumpără de ani de zile”, ne spune vânzătoarea.
Galina Sorocean vinde legume în piața din Orhei de 20 de ani practic tot sezonul și ne spune că are peste 14 denumiri de produse pe care le cultivă împreună cu fiul ei, Dumitru, inclusiv ceapă verde, mărar, pătrunjel, leuștean etc. Are acasă suprafețe de peste 30 de ari, toate acoperite cu peliculă, legumele și zarzavaturile fiind crescute în sol protejat.
„Nu ies din piață nici pentru o zi, fiindcă arenda locului mă costă bani grei. Cum mă descurc fără chimicale care sunt foarte costisitoare, dar fără de care este imposibil să crești ceva? Or, planta are nevoie de un duș reconfortant asemeni ființei vii, spre a o proteja de tot felul de boli. Am avut probleme cu racii de pământ, care din toamnă depun ouăle în compost. Larvele acestora compromit tot răsadul dacă nu am fi atenți. Până la urmă, le-am venit de hac”, ne zice Galina Sorocean.
Marea majoritate a celor care vând legume în piața din Orhei sunt deja cunoscuți de lume, or operează aici de zeci de ani. Aceștia reprezintă câteva localități: Lucașeuca, Piatra, Seliște, Budăi sau comuna Step-Soci. Mai mulți oameni vin zilnic la piața din Orhei din satul Chițcani, raionul Telenești, cu un microbuz cu remorcă, iar marfa lor tradițională este pătrunjelul, leușteanul și țelina, pe care le vând cu legătura. De regulă, vânzătoarele sunt toate femei. Zilele trecute, printre ele era și un bărbat, Ion Macari, agronom de profesie.
„Vindem aici de ani buni, slavă Domnului, nu am pățit nimic! De unde bani să mai procurăm scumpetea asta de îngrășăminte? 1900 de lei costă un sac de selitră!”, ne spune agronomul.
„Totuși, precauția nu strică. De atâta!”
Nu toți vânzătorii de la piață sunt categorici în ce privește calitatea produselor care se vând aici. Unul dintre aceștia, care n-a dorit să-și spună numele și nici localitatea de unde este, a solicitat unui cumpărător să fie mai precaut când alege castravetele, harbuzul sau zămosul, care era anormal de mare, mai ales pentru început de iulie.
„De atâta că este un motiv care face productul atractiv, chiar dolofan. Or, sărurile acidului azotic sunt prezente în apă. Acu te-ai mira dacă în întreg satul să găsești cinci fântâni unde apa să corespundă normelor. Harbuzul nu crește numai de atâta că îi pui la rădăcină un făraș de selitră. Dacă nu este în apă și solul conține tot ce vrei, și dacă este umezeală și căldură, apoi crește ca pe drojdii. De atâta, tot ce este adus pe piață până la finele lunii iulie, se cere de procurat cu precauție”, ne zice el.
Alt vânzător a fost mai dur față de activitatea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), unde crede că este prea multă birocrație. „Nu se mai face controlul zilnic al producției în piață precum înainte. Sincer să fiu, asta m-ar deranja ca și cumpărător!”, spune vânzătorul care evită și el să-și spună numele.
Eugen Manoli, medic-igienist la Centrul de Sănătate Publică Orhei, subdiviziunea Telenești crede că un cumpărător care vine la piață trebuie să aibă un aparat de testare a producției agricole la nitrați, care este mic în dimensiuni, nu ocupă mult loc și se alimentează doar cu două baterii. „Îl introduci și în clipa următoare ai rezultatul. Asta te asigură să știi ce cumperi”, ne recomandă medicul.
„Nu am înregistrat deocamdată depășiri de norme admise…”
Lilian Chirila, șeful subdiviziunii ANSA din Orhei, susține că în luna mai a avut loc o reformă în structura instituției, revenindu-se la organizarea ei de până la 2003: „Astfel, avem sub monitorizare patru raioane din ex-județul Orhei. Efectuăm controale planice și inopinate, organizăm seminare cu agenții economici”, ne zice acesta. Șeful de la ANSA nu este de acord cu cei care spun că activitatea instituției ar fi birocratizată și spune că cea mai mare problemă a instituției este lipsa cadrelor, existând mai multe locuri vacante în structurile raionale, iar din cauza salariului mic, lumea nu se grăbește să se angajeze. „Nu avem depistate depășiri. În anul trecut am identificat depășire de valori admisibile de nitrați la un agent economic particular de la Ivancea care cultiva varză. Este vorba de mai bine de 20 de tone de producție care a fost distrusă prin act”, susține șeful ANSA Orhei.
Lilian Chirila mai precizează că sunt câteva întreprinderi pe malul Nistrului care produc cartof de soiuri timpurii, astfel ANSA este în permanență cu ochiii pe ei. „Conform Deciziei de Guvern nr. 115 din 8 decembrie 2013, sunt stipulate normele admisibile de nitrați. Astfel, pentru varza timpurie recoltată până la 1 august, norma admisibilă nu trebuie să depășească 600 mg de NO3/kg de produs; pentru pepenii galbeni – 90, pepenii verzi – 60, cartoful timpuriu – 200, morcovul timpuriu – 300, sfecla roșie – 1400. Precizăm că depășirile de norme admisibile sunt frecvente numai în cazul legumelor timpurii, adică cele care apar pe piață până la 1 august. La mărirea cantității de nitrați peste normele admisibile poate contribui nu numai excesul de îngrășăminte sau al apei extrase din pânza freatică, dar dimpotrivă, lipsa apei, temperaturile mari care, de asemenea, contribuie la acumularea în frunze”, este de părere șeful ANSA.
Fără cercetare nu faci agricultură performantă
La 7 iulie curent, la Căzănești, raionul Telenești, s-a desfășurat o expoziție specializată în tehnică și inovații pentru pomicultură, numită și „Ziua Fructelor”, unde mai multe firme și-au demonstrat fertilizanții și preparatele contra bolilor și dăunătorilor, iar ideea principală discutată a fost că fără acestea este imposibil de gestionat o agricultură performantă.
„Avem scheme de protecție și fertilizare pentru fiecare produs garantat de normele UE. Fiecare schemă are un termen de așteptare, după care produsul își pierde toxicitatea. Cu asemenea produse lucrăm în republică de mai mult de 20 de ani, acesta este prezentul, dar și viitorul agriculturii noastre”, ne spune Sergiu Crețu, directorul general adjunct al unei întreprinderi specializate în domeniu.
Victor Bucarciuc, doctor în biologie, autor al cărții „Soiuri de măr pentru producția ecologică”, susține că în ultimii ani „se lucrează mult asupra producției agricole ecologice” și că „este important ca cercetarea să fie bine finanțată. Marea mea doleanță e să votați conducătorii care înțeleg că fără știință agricultura nu are niciun rost”, a remarcat savantul.
