Țăranii și telefonul mobil: ce e mai important, pâinea sau internetul?

Nu se mai miră nimeni de faptul că săteanul nostru achită lunar pentru telefonul mobil mai mult decât pentru pâine. Telefoanele mobile au  intrat destul de temerar, chiar agresiv, în viața cotidiană  a săteanului, iar aplicațiile  „Messenger”, „Viber”  și „Whatsapp” au devenit accesibile pentru oricine. În ce măsură rezistă săteanul nostru acestei provocări? 

Învelit în ștergar ori scăpat în cada cu must, tertium non datur 

Tudor Apostol deține  la Orhei un atelier de reparație a telefoanelor  moderne și socoate că soarta telefonului mobil în Moldova este una de neinvidiat:

„Am văzut smartphoane care se păstrează precum aparatele de radio în anii ‘50 ai secolului trecut, adică învelite în ștergar chinezesc special cumpărat pentru acest scop. Dar mai multe din aceste aparate, de fapt,  computere de mici dimensiuni, sunt aduse în atelier într-un hal fără de hal – fie sunt pierdute  pe câmp și găsite la al doilea prășit al porumbului, fie că a trecut tractorul peste ele, fie l-au scăpat în cada cu must de vin sau în putina cu roșii murate, de unde l-au scos peste o săptămână. Am înregistrat zeci de astfel de cazuri pe parcursul anului. Dăm telefonului respectiv a doua viață, schimbăm placa maternă și bateria, care este piesa cea mai deficitară. De cele mai  dese ori reușim să  le dăm a doua viață, deși, din punct de vedere estetic, mi-i greu să mă pronunț ce am în față. Păstrați-le cu grijă, căci costă mii de lei”, este de părere meșterul.

Tudor mai spune că împotriva așteptărilor și prognozelor  sumbre, în R. Moldova, în fiecare familie există barem un telefon mobil dacă cineva din familie este peste hotare:

„Nu se pune problema banului din casă – mai întâi se achită contul pentru telefon, apoi toate celelalte plăți. În medie, pentru  o persoană se cheltuie pentru pâine 130-150 de lei, pentru telefon – mult mai mult”, este de părere meșterul.   

Gheorghe Crăsnășanu, fermier,  66 de ani, din Inești ne spune că fiul i-a adus din  Londra un smartphone îmbrăcat într-o husă din plastic incasabil, care a nimerit  deja de vreo două ori sub roțile tractorului, adică este exploatat la maxim. „Dețin un telefon mobil  de 20 de ani. Am  să vă spun de ce plătim pentru telefonie mobilă mai mult precum pentru pâine – fiindcă acesta înlocuiește totul: televizorul, radioreceptorul, computerul, camera video și cea foto. Dar marele avantaj este că pot discuta în orice moment cu copiii și nepoții aflați de 15 ani dincolo de hotar. Noutățile le aflu totuși din paginile pe FB ale unor ziare naționale și locale. Nu am încredere decât în jurnalistul licențiat”, ne spune Gheorghe.

Apropo, Ion Crăsnășanu de la Londra, fiul lui Gheorghe, a finanțat reparația unor încăperi de la  Centrul de plasament temporar pentru refugiați de la Sărătenii Vechi, unde sunt cazați peste 40 de refugiați ucraineni. A suportat cheltuielile și pentru procurarea mobilierului, frigiderului, mașinii de spălat. Despre necesitatea reparației localului fiul a aflat prin intermediul părintelui său, la telefon. 

Telefonul, mai solicitat decât barda

Ruslan și Ludmila Corovateț sunt un  cuplu de romi de la Lucașeuca  care vinde în piață de la Orhei articole din metal, în total  peste 40 de tipuri de obiecte pe care le confecționează în fierăria lor. Ne spun că s-au luat din dragoste și că văd în combinația de nume un sens profund, au 4 copii și 8 nepoți. Capul familiei a lucrat toată viața în colhoz, iar din 1994 este fierar deținător de patentă. Telefon mobil are de mai mult de 20 de ani, iar smartphone deține de mai bine de  7 ani.

„Plătim lunar un abonament la Moldcell, dintre care trei  gigabiți  pentru internet. Prin Viber stau de vorbă cu copiii care sunt împrăștiați în lumea largă cam câte jumătate de oră pe zi, astfel ne ajunge abonamentul pentru o lună. Orice familie de romi de la Orhei  are  măcar câte un telefon cu care putem să vorbim cu odraslele, dar și cu neamurile”, ne spune Ruslan. 

Ludmila ne mai spune că destinația cea mai importantă pe care o are smartphone-ul este camera photo, folosită ca instrument de marketing.

„Sape facem din cele mai cu fason – pentru vie un model, pentru  prășit ceapa, morcovul și sfecla roșie – alt model, acestea sunt ușoare și le poate mânui chiar și un copil. Trebuie să demonstrăm clientului cum arată o sapă sau un topor, grilaj – atunci îi arătăm fotografiile din telefon  cu toate modelele. Mai telefonăm să le spunem că marfa este gata. Dar cea mai interesantă comandă am avut-o de la un jurnalist care voia să-i facă un cadou șefului său cu ziua de naștere. Așa am aflat  de rostul zicalei «Ce scrii cu penița nu tai cu bărdița»… Barda am poleit-o până la alb și i-am pus coadă din lemn de stejar. Dar a fost unica bardă pe care am făcut-o în ultimii 25 de ani. Se schimbă ceva în lumea asta și mă doare sufletul când niște instrumente dispar cu totul, așa că nimeni nu mai știe cum arăta și la ce au folosit”, ne relatează Ludmila.  

Internetul este demult pe înțelesul bunicilor

Timp de câțiva ani, în orașul Telenești a existat o „universitate a bunicilor”, unde erau  studiate tehnologiile avansate. Maria Furdui, directoarea bibliotecii, ne spune că doar pandemia a mai oprit cursurile.    

„Câteva sute de bătrâni au studiat în Telenești, dar și în bibliotecile din satele raionului. Veneau aici pensionarele, spre exemplu, Maria, de 67  de ani, deținătoare a unui telefon performant de câțiva ani, care este la curent cu toate noutățile și are descarcate în smartphone cele mai populare aplicații. Cornelia, de 85  de ani, era cea mai în vârstă elevă.  La o  lecție predată pensionarele au învățat ce este  sextingul, un termen ce se referă la trimiterea de SMS-uri, fotografii sau filmulețe erotice prin intermediul telefonului mobil. În acest scop, am invitat-o de la Chișinău pe Loretta Handrabura, ex ministră a Educației, care a condus cursul respectiv. Apropo, studierea tehnologiilor informaționale la sate a început să dea efect, or bunicile care  pricep în  smartfoane pot lesne să monitorizeze cu ce se ocupă nepoții lor în timpul liber”, ne spune Maria Furdui.

Veaceslav Certan, 71 de ani, pensionar de la Ratuș, atrage atenția  asupra faptului că telefonul mobil devine cauza tuturor relelor dacă nu este folosit cu pricepere.

„Da, folosesc de mai mulți ani un smartphone, dar asta nu înseamnă că mă simt mai informat. Lumea nu prea citește ziare și cărți, iar informația care vine de pe rețelele de socializare, unde fiecare se crede tribun, este de cele mai dese ori subiectivă. După ce ne-a părăsit Constantin Tănase nu mai avem directori de opinie. Iată de ce orice  informație care vine din partea unor ONG-uri, de la biblioteci este binevenită pentru oamenii în etate. Știu  că la Bălți este un  ONG specializat în a-i instrui pe oamenii în etate cum să acorde primul ajutor medical, dar și cum să folosească tehnologiile avansate, astfel  activitățile  bibliotecilor publice de a continua asemenea instruiri sunt salutabile.”

Veaceslav Certan mai explică de ce telefonul mobil devine pericol dacă nu te poți folosi de el cu pricepere: conturi false care fac oferte financiare dubioase, propuneri și oferte indecente.

„Miră reacția structurilor de stat care este cel puțin amorfă. Iată de ce asemenea instruiri sunt necesare măcar spre a ne folosi cu pricepere de acest instrument”, este de părere pensionarul.