Ţara intereselor legalizate
În R. Moldova, atunci când soţul sau soţia deţin funcţii publice, firmele familiilor acestora devin, aproape firesc, câştigătoare ale unor licitaţii pentru banii publici, organizate de instituţiile pe care demnitarii le conduc. Culmea e că, de obicei, chiar dacă sunt prinşi cu mâţa-n sac, funcţionarii scapă nepedepsiţi, din cauza legislaţiei care parcă te încurajează să iei decizii aflându-te în conflict de interese. „Pur şi simplu, eram sigură că produsele vor fi de calitate şi nu vor exista neplăceri, otrăviri”, îşi motivează o primară decizia de a desemna în calitate de câştigătoare a unor licitaţii firma soţului său.
Aproape la fiecare şedinţă a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) sunt examinate cazuri în care diverşi funcţionari adoptă decizii aflându-se în conflict de interese. Doar în 2014, în peste 50 de dosare, membrii instituţiei au depistat primari, viceprimari, preşedinţi de raioane, conducători ai întreprinderilor de stat sau miniştri care, prin actele semnate, şi-au avantajat rudele. Campioni la acest capitol sunt aleşii locali. Doar în 9 luni din 2014, un număr de 14 primari şi viceprimari şi 2 preşedinţi şi vicepreşedinţi de raioane au încălcat regimul juridic al conflictului de interese.
„Soţul participa, iar colegii aşa decideau”
În februarie 2014, CNI stabilea că Claudia Ivanov (foto sus), primara satului Iargara, raionul Leova, tot ea, preşedinta grupului de lucru pentru achiziţii din cadrul primăriei, a desemnat drept câştigător, în cadrul mai multor concursuri de achiziţie, SRL „Clivas-Com”, a cărui fondator şi administrator este soţul acesteia, Alexandru Ivanov. Astfel, doar în 2012 şi 2013, au fost semnate 22 de contracte de achiziţii în sumă totală de circa 997 mii de lei între instituţia condusă de Claudia Ivanov şi firma soţului său. Majoritatea licitaţiilor obţinute de „Clivas-Com” vizau achiziţionarea produselor alimentare pentru grădiniţele din Iargara, dar şi achiziţionarea rechizitelor de birou şi a mărfurilor de uz gospodăresc.
„Ştiam că nu se poate. Pur şi simplu, eram sigură că produsele vor fi de calitate şi nu vor exista neplăceri, otrăviri, producţia va fi la timp, şi aşa mai departe. Nu am făcut-o intenţionat, dar am făcut-o cu încredere, pentru că eu sunt responsabilă de cele două grădiniţe. Nu am lucrat cu grădiniţele de când am venit la primărie, ci din 1996. Dar niciodată nu m-am implicat, nu am favorizat firma soţului. Doar soţul participa, iar colegii aşa decideau, pentru că marfa e la timp, iar ea venea chiar şi dacă nu erau bani. Iată, pe timpul de acum (afară viscolea, n.r.), cine-ţi aduce marfa? Chiar şi acum, când ne mai aduce altcineva, avem probleme. Nu e proaspăt, nu se dă calitate, nu se aduce la timp. Sunt probleme”, zice Claudia Ivanov.
CNI a constatat conflictul de interese şi a remis actul către Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), aşa cum prevede legislaţia, care urma să o sancţioneze pe primara Ivanov. Doar că acest lucru nu s-a mai întâmplat. „Dosarul a fost clasat din motivul expirării termenului de prescripţie, care este de trei luni din momentul comiterii contravenţiei”, ne-a declarat Vitalie Ciudin, şeful Serviciului Sud al Procuraturii Anticorupţie.
„Chiar azi am depus cerere în judecată”
Asemenea cazuri nu sunt o excepţie, ci mai degrabă o regulă în R. Moldova. În august 2014, portalul www.moldovacurata.md descoperea faptul că o firmă a soţiei primarului din Ungheni a câştigat mai multe licitaţii organizate de primărie. Astfel, în anii 2009-2012, firma „Aledex-Info” fondată şi administrată de Svetlana Ambros, soţia edilului de la Ungheni, a câştigat opt concursuri publice de achiziţionare a rechizitelor de birou, fiind semnate contracte în valoare de peste 690 mii de lei între agentul economic condus de soţie şi primăria administrată de soţ. Ulterior, şi CNI a constatat conflictul de interese, precizând că „încălcarea a constat în nedeclararea conflictului de interese manifestat prin semnarea actelor contabile de executare a 6 contracte de achiziţionare, pentru primărie, a biroticii şi a tehnicii de calcul în valoare de peste 330 mii lei, contracte încheiate cu administratorul firmei, al cărei fondator cu cota-parte de 100% este soţia sa. Totodată, primarul oraşului Ungheni trebuia să informeze în cel mult 3 zile CNI despre faptul că soţia sa, în calitatea de fondator al firmei-beneficiar, a primit de la primărie mijloacele băneşti menţionate”.
Alexandru Ambros a declarat pentru ZdG că, „pe 30 decembrie 2014, am depus cerere în judecată. Sunt nevinovat, pentru că mi-am declarat conflictele de interese de fiecare dată. Am făcut lucrul ăsta în scris, la locul de muncă, nu am participat la grupurile de lucru care au evaluat ofertele, nu am semnat contractul între Primăria Ungheni şi firma câştigătoare, nu am semnat nicio factură, nimic. Unicul lucru pe care l-am făcut e că am semnat dispoziţia de plată, dar nu pot face altfel, pentru că sunt ordonator de credite, obligat să fac lucrul ăsta”, explică primarul de Ungheni.
Soţii, fiice, gineri şi nepoţi – câştigători de licitaţii
În iulie 2014, CNI constata că o firmă fondată de Victor Său, preşedintele Consiliului Raional Soroca (CRS), şi administrată de soţia sa, Natalia Său, „Navisor” SRL, a vândut benzină către CRS în valoare de aproximativ 325 mii de lei. Victor Său nu a fost de acord cu constatările CNI şi a atacat actul în judecată, următoarea şedinţă pe dosar fiind programată pentru 26 februarie 2015.
Şi Gheorghe Caracuian, primarul oraşului Ialoveni, a fost prins de CNI aflându-se în conflict de interese, după ce, în ianuarie 2014, a semnat un contract de achiziţii în valoare de 91 291 de lei a produselor alimentare destinate celor 3 grădiniţe din oraş cu SRL „Ialpanis”, al cărei administrator este ginerele său, Ion Ciobanu, iar cofondator fiica sa, Natalia Ciobanu. Firma, fondată în noiembrie 2012, este specializată în fabricarea şi comerţul pâinii. În explicaţiile în scris oferite la CNI, edilul de Ialoveni a precizat că nu a participat la licitaţie şi nu a semnat procesele-verbale nominalizate şi darea de seamă a grupului de lucru care a evaluat ofertele, iar despre rezultatele licitaţiei ar fi aflat abia la momentul semnării contractelor.
În 2014, Mihail Popovici, primar de Catranâc, Făleşti, a semnat un contract de locaţiune a unui automobil şi documentele contabile de executare a acestuia cu firma soţiei sale, iar Mihail Mitrofan, primar de Racovăţ, Soroca, a semnat contractul de vânzare-cumpărare a unui teren cu nepotul său de pe frate, urmare a desemnării acestuia câştigător al licitaţiei. Şi Victor Bogatico, primar de Râşcani, în calitate de preşedinte al Comisei de Licitaţie, a semnat un şir de procese-verbale care îl vizau pe nepotul său, câştigător al licitaţiei de dare în arendă a unor terenuri publice.
„Poţi plăti această amendă de câteva ori pe zi”
„Problemele conflictelor de interese vin din faptul că acestea, pe parcursul ultimilor ani, deşi legea e din 2008, nu au fost verificate vreodată, iar oamenii nu au cunoscut cum se rezolvă astfel de cazuri. Numărul unor astfel de cazuri oricum e în descreştere. De când am început verificările, funcţionarii se conformează legii. Cât nu erau verificaţi, toţi credeau că e normal să semneze un contract între instituţia pe care o conduc şi firma unei rude. Ei nu cunoşteau legea”, susţine Anatolie Donciu, preşedintele CNI. El afirmă că, în 2014, din „circa 50 de dosare care au fost expediate către CNA pentru aplicarea sancţiunilor, doar 3 au fost soluţionate. Da, problema este în termenul de prescripţie stabilit pentru aplicarea acestor amenzi şi tot lucrul nostru se soldează practic cu zero. E vorba de legislaţie şi de interpretarea inadecvată a legii”, precizează Donciu.
„Problema e că legislaţia noastră, la acest capitol, nu este perfectă. Nu pot să spun că funcţionarii nu cunosc ce-i un conflict de interese. Noţiunea e cunoscută. Alta e că ei, ştiind ce-i un conflict de interese, îşi încălzesc buzunarele în lipsa sancţiunilor. Cred că e nevoie de a interveni în legislaţie. Dacă acest lucru nu se va face, funcţionarii vor continua să-şi caute de interese. Sancţiunile nu că sunt prea blânde, dar par bătaie de joc. E clar că atunci când câştigi un contract de câteva sute de mii de lei, fiind în conflict de interese, dar achiţi o amendă de 6 mii de lei, pentru nedeclararea conflictului de interese, poţi plăti această amendă de câteva ori pe zi”, precizează Iana Spinei, expertă a Transparency International Moldova.
Conform legislaţiei, conflictul de interese apare atunci când funcţionarul public are un interes personal care influenţează sau pare să influenţeze îndeplinirea atribuţiilor sale oficiale cu imparţialitate şi obiectivitate. Interesele private ale funcţionarului public pot include un beneficiu pentru sine sau pentru familia sa, pentru rudele sale apropiate, pentru prieteni, pentru persoane sau organizaţii cu care funcţionarul public a avut relaţii politice sau de afaceri. În ţara noastră, conflictul de interese este pedepsit cu o amendă de maximum 6 mii de lei. Totodată, deşi CNI consideră că aplicarea amenzii poate avea loc timp de 3 luni de la depistarea conflictului de interese, CNA susţine că persoana poate fi pedepsită doar timp de 3 luni de la comiterea faptei. Şi pentru că majoritatea conflictelor de interese devin publice la peste 3 luni de la producerea lor, făptaşii scapă nepedepsiţi.
