Studiu de caz: Războiul informațional în spațiul mediatic din Moldova
În cadrul unui studiu de caz au fost analizate elemente de propagandă, dezinformare și de război informațional în spațiul mediatic autohton. Prezentul studiu de caz se întemeiază pe mai multe mesaje mediatice răspândite în spațiul informațional autohton, în luna noiembrie 2015.
Vom analiza mesajele, raportându-le la următoarele definiții:
a) propagandă – promovare sistematică a unei doctrine, ideologii, idei, concepții, opinii etc cu scopul de a determina auditoriul să adopte un nou fel de a gândi. Propagandă nu este un act singular, ci unul repetat și de durată. Propaganda are ca principal țel obținerea de sprijin emoțional.
Pentru ca propaganda să aibă eficiență, ea trebuie să fie:
– Continuă (fără a-i acorda subiectului „pauze de trezire”)
– Simfonică (transmisă pe toate canalele de comunicare aflate la dispoziția propagandistului)
– Pe termen lung
– Partizană (prezintă un singur punct de vedere, niciodată două puncte de vedere aflate în competiție sau dispută)
– Afirmativă dar nu și documentată (propagandistul afirmă răspicat ceva, dar nu indică niciodată sursa din care știe acel ceva).
b) dezinformare – tehnica ce permite furnizarea de informații generale eronate unor terți, determinându-i să comită acte colective sau să difuzeze judecăți dorite de dezinformatori; manipulare a opiniei publice, dar nu a indivizilor, în scopuri politice, economice, militare, sociale, fără a se folosi de tehnici clasice de publicitate, prin alte mijloace de tratare decât propaganda, a unei informații veridice sau nu, neacordându-se importanță veridicității informației respective ci felului în care este prezentată. Dezinformarea are scopul de a manipula audiența la nivel rațional, fie prin discreditarea unor informații ce se contrazic, fie prin sprijinirea unor concluzii false.
Moduri de a trata o informație, în așa fel încât ea să devină aptă pentru o acțiune de dezinformare:
negarea evenimentului sau a faptelor;
inversarea faptelor;
• amestecul între adevăr şi minciună;
• modificarea motivului;
• schimbarea circumstanţelor;
• estomparea;
• camuflajul;
• interpretarea;
• generalizarea;
• ilustrarea;
• împărţirea responsabilităţii sau plasarea ei doar pe seama uneia dintre părţi etc.
c) Război informațional sau mediatic – acțiuni desfășurate în timp de criză sau război și îndreptate împotriva informațiilor sau sistemelor informaționale ale adversarului în scopul atingerii unor obiective sau influențării anumitor ținte adverse. Agresiunile informaționale iau în calcul conceperea mesajelor astfel ca ele să aibă efectul scontat, și folosirea presei pentru transmiterea mesajelor manipulatoare. Agresiunile au nevoie de condiții pentru că ele să poată avea efect, inclusiv: canale de informare, accesul oamenilor la ele să fie liber, discernământul oamenilor să fie redus. Prin controlul mass-mediei se pot manipula cetățenii încât atitudinea acestora față de anumite probleme să fie favorabilă manipulatorului. Avantajul folosirii presei este că ea, din start, primește prezumția de nevinovăție din partea publicului.
In cele ce urmează, vom analiza ce mesaje au transmis publicului mai multe mass-medii cu referire la câteva evenimente.
Vizita Preşedintelui Parlamentului la Bruxelles
Pe 16-17 noiembrie, Andrian Candu a întreprins prima sa vizită oficială la Bruxelles în calitate de speaker. Vizita, în comparație cu altele de genul acesta, a fost una deosebită, dat fiind că, în premieră, europarlamentarii au adresat speakerului întrebări dureroase, foarte directe și concrete, inclusiv despre lupta cu oligarhia din Republica Moldova. (Notă: cred că aici ar fi bine să fie un link de pe un site oficial al Parlamentului European, unde să se vadă/auzi că într-adevăr au fost adresate astfel de întrebări).
Mai multe instituții mediatice au scos în evidență anume elementele inedite, care lipseau anterior la întruniri de acest rang.
Jurnal TV, bunăoară, titra: „Candu, pus la zid de europeni; Ziarul Național – ”Jenant// Candu, întrebat în Parlamentul European cum va lupta cu „oligarhul Plahotniuc” care îi este naș”; Ziarul „Panorama” –„Deputații Parlamentului European și-au exprimat dezamăgirea cu referire la situația din Moldova”.
TV RTR Moldova, deși a inserat un subiect cu un titlu la fel de incitant (”Канду устроили разнос в Европарламенте”), a ocolit întrebarea europarlamentarului Cristian Preda despre „oligarhul Plahotniuc, finanțatorul PD”. Altfel spus, televiziunea a utilizat un procedeu din arsenalul dezinformării – negarea sau tăinuirea unor fapte.
Sputnik.md a tratat evenimentul ca pe unul de duzină, intitulând știrea: ”Candu la Bruxelles: dacă nu schimbăm sistemul, nu vom avea rezultate”. Autorul știrii oferă spațiu masiv speakerului moldovean, în special declarațiilor privind unele rezultate înregistrate, în special la nivel economic și comercial, necesitatea unei serii de reforme structurale profunde, privind agenda de priorități care include reforma justiției, asanarea sectorului financiar-bancar, racordarea sistemului energetic național la cel european, crearea unui mediu propice de afaceri și lupta eficientă cu corupția, necesitatea creării majorității parlamentare proeuropene, care va învesti Guvernul și va relua discuțiile cu Fondul Monetar Internațional și excluderea ideii alegerilor anticipate și a formării unei majorități parlamentare cu partidele care nu îmbrățișează perspectiva europeană a țării noastre.
Totodată, portalul îi citează sumar pe europarlamentarul Andi Cristea, președinte al Comitetului parlamentar de asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova, care «a declarat că UE a sprijinit și sprijină în continuare Republica Moldova, dar a ajuns să fie criticată pentru faptul că sprijină o țară nereformată», iar „Chișinăul a avut o fereastră de oportunități, care, la moment, pare a fi închisă” și pe raportorul Parlamentului European pentru Republica Moldova, Petras Auštrevičius: „Ne dorim o Republică Moldova angajată spre o perspectivă europeană. UE nu-și dorește o criză regională în plus și nu vrem ca Republica Moldova să se îndrepte încolo”.
Astfel, sputnik.md citează puțin și selectiv din spusele europarlamentarilor, or, cunoaștem, aceștia de la urmă n-au împărtășit optimismul lui A.Candu, și au adresat întrebări tranșante, răspunsul la care, deși nu a fost dat, interesează întreaga societate. Dacă luăm în calcul faptul că, cel puțin, cinci europarlamentari au adresat întrebări (Raportorul Parlamentului European pentru Republica Moldova, Petras Auštrevičius; europarlamentarii Andi Cristea, Gabriele Zimmer, Cristian Preda, Andrej Plenković, Mark Demesmaeker), constatăm o reliefare vădită a unei surse de informații și neglijarea altora, relevante, ceea ce conduce la prezentarea unei realități eronate. Putem astfel constata că autorul subiectului a utilizat tehnici mai apropiate de propagandă și dezinformare, decât de jurnalismul de informare.
Prime TV, pe 16 și 17 noiembrie, în principalul buletin de știri plasează câte un subiect la temă, intitulate: „Candu: Moldova are nevoie de o majoritate parlamentară” și „Oficial european: Moldova are nevoie de o schimbare”. Subiectele pun accentul pe optimismul speakerului în stabilizarea situației din țară și pe experiența dezvoltării relațiilor dintre Chișinău și Comrat. Televiziunea prezintă subiectul ca pe unul de rutină, fără să amintească de îngrijorările majore ale europarlamentarilor față de clasa politică și față de criza din țară. Și, ca să ne ducă și mai departe de situația tensionantă de la Bruxelles, subiectul ne amintește că anume la inițiativa speakerului a fost creat un grup de lucru, care se va ocupa de problemele ce apar în relațiile dintre Chișinău și Comrat. Nu se știe dacă grupul va fi funcțional, nu se cunoaște eficiența lui, dar televiziunea îi atribuie merite speakerului. Telespectatorii, insă, așa și nu au aflat răspuns la întrebările europarlamentarilor, cum nu le-au aflat nici aceștia de la urmă. Putem deduce, că scopul subiectului nu a fost informarea veridică a publicului despre eveniment ci, mai degrabă, camuflarea lui.
Decizia CCA de a sancționa radiodiofuzorii care nu au prezentat declarații privind proprietari beneficiari
În luna noiembrie, potrivit modificărilor operate la Codul audiovizualului, radiodifuzorii, în premieră pentru Republica Moldova, urmau să prezinte Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) declarații pe propria răspundere cu privire la asigurarea transparenței proprietății. Pe 17 noiembrie, în ședință publică, CCA a constatat că mai mulți radiodifuzori nu s-au conformat legislației și le-a aplicat sancțiuni – avertizare publică. Evenimentul, de fapt, este relevant, pentru că opinia publică urma să afle beneficiarii finali ai posturilor de radio și tv. Anume pe aceasta a insistat majoritatea instituțiilor mediatice care au reflectat evenimentul.
Deschide.md, de exemplu, comunica: ”… Din declarațiile depuse până acum reiese că posturile de televiziune „Publika TV”, „Prime”, „Canal 2” și „Canal 3” aparțin fostului vicepreședinte al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, postul „Jurnal TV” îi aparține omului de afaceri Victor Țopa, posturile „TV 7” și „TNT Bravo” îi aparțin deputatului PLDM, Chiril Lucinschi.”, iar Ziarul Național preciza: ”… s-a aflat că cele mai multe posturi TV și radio, în R. Moldova, le deține controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc, care este fondator a patru posturi TV și trei posturi radio”.
Prime TV, în principala ediție informativă din aceeași zi, 17 decembrie, dedică evenimentului subiectul intitulat: ”9 televiziuni și trei posturi de radio, sancționate de CCA”. Dintre cei 12 radiodifuzori sancționați, Prime Tv amintește de Tv ”Vocea Basarabiei”, făcând trimitere la declarațiile anterioare ale ex-deputatului V.Saharneanu care afirma că respectivul post de televiziune a fost preluat abuziv de V.Filat. Pe acest segment de text este proiectată Imaginea ex-premierului alături de mascații de la CNA. Prime Tv dă opinia CCA la temă, dar „uită” să ofere și opinia Tv „Vocea Basarabiei”. Pe finalul subiectului suntem informați câ, potrivit declarației depuse de General Media Grup SRL, din care fac parte 4 posturi de televiziune – Prime Tv, Publika Tv, Tv Canal 2 și Tv Canal 3, proprietarul acestora este ”omul de afaceri Vlad Plahotniuc”. În imagini apare declarația scanată cu semnătura proprietarului, imagine puternică, asociată cu forța documentului. Posturile Tv7 și TNT, continuă autorul subiectului, sunt controlate integral de deputatul PLDM Ch.Lucinschi (în imagine apare o poză în care, pe planul doi este deputatul, iar pe primul – cunoscuta moderatoare de la Tv 7 N.Morari), iar proprietarul postului de televiziune Jurnal Tv este ”oligarhul Victor Țopa (în imagine apare o poză a acestuia), condamnat la 10 ani de închisoare pentru șantaj. El a fugit peste hotare ca să scape de pedeapsă”, încheie subiectul Prime Tv. Este un subiect de referință, care îmbină mai multe elemente ale propagandei și dezinformării.
Un privitor neavizat urma să înțeleagă din subiect, că parte din televiziunile importante au ajuns în proprietatea fie a unui bănuit de corupție, fie a unui deputat, fie a unui șantajist, dar că sunt și proprietari onești, bunăoară, ”omul de afaceri V.Plahotniuc”. Prime Tv a trecut sub tăcere următoarele amănunte: Vladimir Plahotniuc este proprietar nu doar la 4 televiziuni, ci și la 3 posturi de radio; cele 4 televiziuni au acoperire națională; în republică există în total 5 televiziuni cu acoperire națională; pe când își crea televiziunile Plahotniuc era deputat și persoană importantă într-un partid de guvernare; în iulie 2010 Codul audiovizualului a fost modificat astfel, încât să permită unei persoane deținerea a 5 frecvențe în aceeași unitate teritorial-administrativă, iar către alegerile parlamentare ordinare din anul 2014 televiziunile deja erau gata să influențeze electoratul cum dorește stăpânul; că în ultimele alegeri parlamentare și generale locale respectivele televiziuni chiar au influențat votanții în favoarea unui concurent electoral, lucru demonstrat inclusiv de monitorizările CCA; a deține 4 televiziuni cu acoperire națională din 5 constituie pericol real de a influența opinia publică și de a îngusta drastic pluralismul mediatic; la respectiva ședință publică a CCA membrii lui, cu majoritate (simplă) de voturi, au decis să sesizeze în acest subiect Consiliul Concurenței etc. Aspectele enumerate sunt relevante și cruciale pentru dezvoltarea audiovizualului autohton pe principii democratice. Telespectatorilor, însă, li s-a servit o informație eronată, însă ușor de perceput: cât de răi sunt unii, și cât de buni sunt alții.
Relațiile dintre Chișinău și Tiraspol
În luna noiembrie portalul novostipmr.com, din stânga Nistrului, a publicat mai multe știri care au oferit informați partizane, trunchiate ori trucate. Bunăoară, pe data de 19 noiembrie, portalul publică știrea intitulată: „Șeful MAE: împotriva Transnistriei sunt utilizate presiuni pentru a semăna între locuitorii ei nesiguranță în propria alegere”. Este, de fapt, o reacție la problema controlului vamal comun moldo-ucrainean la granița transnistreană. Întreaga știre este o ”cutie de rezonanță” a regimului de la Tiraspol: este învinuită Moldova și Ucraina, fără a dezvălui și poziția acestora cu referire la necesitatea controlului comun la frontieră.
Pe 23 noiembrie portalul publică o știre similară, intitulată „Reprezentanții Transnistriei cheamă din nou Moldova și Ucraina să nu blocheze expedierea mărfurilor din stația „Slobodka-Export” . Motiv pentru știre a servit întâlnirea de rând a grupurilor de experți în problema transportului feroviar, desfășurată la Tighina, în oficiul OSCE. Autorul știrii utilizează doar o singură sursă de informații – un comunicat al centrului de presă al MAE. Și din nou, opinia reprezentanților Moldovei și a Ucrainei lipsește în știre, iar cititorului i se impune doar ceea ce consideră reprezentanții
transnistreni. Pe 22 noiembrie portalul publică o știre cu titlul : „CEC din Moldova împiedică alegerile din Transnistria”. Este un ecou la raportul președintelui CEC Iu.Ciocan în Parlament. Citându-l pe Iu.Ciocan, autorul știrii, totodată, îl citează și pe deputatul-socialist Gr.Novac care a criticat CEC pentru faptul că la alegerile trecute în Rusia au fost deschise prea puține secții de votare, în comparație cu alte țări. Este un exemplu, când autorul știrii alege sursele de informație care-i convin și care să sprijine ideea impusă cititorului, chiar cu pericolul ca titlul si conținutul știrii să intre în conflict. De notat că portalul scrie aproape cu regularitate știri despre Moldova, plasându-le, ce-i drept, la rubrica ”În lume”. Este și acesta un element propagandistic, prin care cititorului i se inoculează ideea că Transnistria și Moldovasunt două state distincte.
Intervenția militară a Rusiei în Siria
În luna noiembrie, televiziuni din Rusia cu acces în spațiul informațional autohton, aproape zilnic, și nu doar în ediții informative, ne-au comunicat despre acțiunile forțelor „difuzează știri despre” aero-cosmice ale Federației Ruse în Siria. După cum se cunoaște, de la sfârșitul lunii septembrie 2015 aviația rusă a început a bombarda obiective ale organizației „Stat Islamic” (SI) din Siria. Ce au aflat telespectatorii canalului rusesc RenTV, de exemplu? Iată câteva titluri grăitoare de știri:
„Avioane de luptă rusești au aruncat asupra obiectivelor „Stat Islamic” bombe capabile să distrugă întăriturile din beton”
„În 2 zile avioanele rusești au lovit 263 de obiective ale SI în Siria”
„Avioanele de luptă rusești au cucerit lumea după reușita operațiunii militare din Siria”
„Peste 600 de militanți SI distruși de rachetele de croazieră în Siria”
„Forțele aero-cosmice ale FR au lovit 472 de obiective ale SI din Siria”
„Forțele aero-cosmice ale FR au distrus peste o mie de camioane-cisterne cu combustibil ale militanților SI din Siria”
„Corăbii ale FMM au lansat 18 rachete de croazieră asupra pozițiilor militanților SI din Siria”
Pentru a conferi mai multă credibilitate informației, publicului îi sunt oferite știri cu trimitere la surse ce nu pot fi contestate, de exemplu:
„Donald Trump (pretendent la președinția SUA – n.n.) a salutat operațiunea militară a FR din Siria”
„The Washington Times: Rusia cu acțiunile sale în Siria l-a făcut de rușine pe Obama”„Senatorul Morozov: SUA nici timp de un an nu a înregistrat asemenea succese în Siria”
La prima vedere, s-ar părea că trebuie să aflăm cum decurge operațiunea militară împotriva islamiștilor, astfel, încât opinia publică mondială să aibă certitudinea unei perspective fără terorism emanat din regiunea respectivă. De fapt, însă, aflăm cât de distrugătoare și eficiente sunt loviturile forțelor aeriene ruse; cât de moderne sunt armele rusești; cât de mult salută opinia mondială acțiunile în Siria ale rușilor; cât de multe obiective ale islamiștilor sunt distruse de precizia bombelor și rachetelor rusești etc, etc. Câ nimeni nu poate verifica veridicitatea informației – e altă problemă. În legătură cu aceasta, analistul rus Vl.Rîjkov, în cadrul emisiunii „Osoboe mnenie” de la radio moscovit „Ăho Moscvî”, constata cu ironie că privind televizorul, ți se creează impresia că „Stat Islamic” este format doar din puncte de comandă, pe care Rusia le distruge cu sutele zilnic. Același analist, referindu-se la rachetele de croazieră, lansate de flotila caspică spre pozițiile islamiștilor, constata: «a fost ”împușcat” bugetul anual al orașului Barnaul din preajma Caspicii, oraș cu 700 de mii de locuitori. O salvă – și a zburat bugetul Barnaulului”. Dar telespectatorul, propagandistul știe, nu trebuie să aibă ”pauze de trezire”, ca să se gândească la acest fapt. El trebuie să împărtășească mândria marinei ruse că poate lovi de la o asemenea distanță teritorii din Siria».
Pe de altă parte, din știrile de la Ren Tv mai aflăm cât de ineficientă este coaliția anti-islamică în frunte cu SUA; cât de mult SUA împiedică reușita operațiunii rusești din Siria; cât de perfidă este NATO (Klințevici: SU-24 a fost doborât la indicațiile NATO din cauza succesului FAC ale FR in Siria), dacă, din invidie pentru măiestria militară a rușilor, a doborât un bombardier rus la graniță cu Turcia. Altfel spus, știrile RenTV, sunt despre măreția Rusiei și josnicia Occidentului, în primul rând, a SUA.
Evident, a fost un incident regretabil și periculos cel cu avionul doborât. Dar, pentru propagandă și pentru războiul informațional – și un bun prilej de a ”stoarce emoții” telespectatorilor. Și, alături de știri despre succese ”de pe front”, apar și altele, menite să-i facă pe oameni solidari și să ridice ratingul autorităților în fața propriilor cetățeni care, cu siguranță, nu se vor întreba de ce propriii feciori se pierd departe de casă.
Și apar știri de genul: „Sunt cunoscute numele eroilor decorați post-mortem pentru operațiunea din Siria”; „În guvern au promis să-i lichideze pe teroriștii care l-au împușcat pe pilotul rus în Siria”
„La Moscova părinții și-au numit fiica nou-născută Siria”; „Învățătorul despre marinarul căzut în Siria: el a murit pentru Rusia”; „O școală va purta numele marinarului căzut în Siria”; „Militarii forțelor aero-cosmice din Siria vor obține statut de veterani ai acțiunilor de luptă”.
Rezumând, putem spune că asemenea mesaje lovesc trei ținte: ridică în slăvi forțele armate rusești; diminuează rolul coaliției occidentali anti-SI și mențin sprijinul societății pentru ”grija paternalistă” a statului.
Acest articol este posibil datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA.
Articolul a fost realizat în cadrul Campaniei media împotriva informaţiei false şi tendenţioase, desfăşurată de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI), cu suportul programului „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova”, implementat de FHI 360.
Ion Bunduchi
