Și cu medicamentele ce facem?
Medicamentele constituie o parte indispensabilă a sistemului medical. Calitatea și felul în care sunt gestionate acestea reprezintă un subiect sensibil pentru societate, întrucât vizează direct viața cetățenilor. Fie că vorbim despre medicamente în contextul producerii și calității, fie la nivel economic sau de lichidarea acestora, ne apar mereu semne de întrebare.
„Sistemul medical nu funcţionează și nu răspunde necesităților populației, provocărilor zilei de azi. În fiecare zi, aud reproșuri. Râde lumea de noi, pentru că nu avem capacitatea de a face schimbări”, declara șeful Direcției Sănătate din cadrul Primăriei municipiului Chișinău, Mihai Moldovanu, în cadrul unei conferințe a medicilor, convocată în noiembrie 2015.
Piața – dominată de medicamente generice
„Confirmarea calității medicamentelor se efectuează prin verificarea documentației, machetei ambalajului, efectuarea analizelor fizico-chimice, efectuarea analizelor microbiologice. Dacă un produs medicamentos este contrafăcut, el este identificat la etapa de control al calității medicamentelor, efectuată de LCCM. Activitatea farmaceutică a fabricanților de medicamente de uz uman, precum şi a agenților economici importatori-distribuitori de medicamente include prezența procedurilor operaționale standard (POS) privind aspectele de prevenire, depistare şi activități nocive”, afirmă reprezentanți ai Ministerului Sănătății (MS).
De menționat că piața de medicamente din R. Moldova este una dominată de medicamente generice (echivalente ale medicamentelor originale, a căror protecție prin patent fie a expirat, fie nu a existat niciodată). „Și asta nu pentru că nu ar fi și medicamente inovative (adică originale), ci pentru că ele sunt mai accesibile și mai ieftine pentru pacienți, iar din punct de vedere al calității nu cedează celor originale”, susțin reprezentanții MS.
Conform legislației R. Moldova, CNAM compensează o sumă fixă pentru fiecare din produsele incluse în lista medicamentelor compensate. Astfel, dacă medicamentul generic e mai ieftin, procentul compensării acestuia va fi mai mare decât procentul compensării pentru un medicament original.
Importuri de medicamente substandard din India
În plus, mare parte din medicamente sunt asigurate de importul din țări precum China sau India. Am solicitat expertiza MS privind calitatea produselor medicamentoase provenite din China sau din India:
„În China și India sunt numeroși producători de medicamente, cu condiții de producție de la înalte până la foarte scăzute. O atenție deosebită se acordă calității la momentul înregistrării produselor medicamentoase. Toate medicamentele ce intră pe teritoriul țării sunt supuse controlului de stat al calității pentru eliberarea ulterioară a documentelor ce atestă calitatea lor. Prin urmare, medicamentele din China şi din India prezente pe piața farmaceutică din R. Moldova corespund standardelor de calitate”.
Dar, într-un ultim raport al Agenției Medicamentului privind lista medicamentelor rebutate de Laboratorul pentru Controlul Calităţii Medicamentului din cadrul Agenției Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, pentru trei trimestre ale anului trecut, persistă și e în creștere numărul medicamentelor calificate ca substandard provenite din India: Ulgel, Oritaxim, Atracurium besylate (Biotec), Pantoprazol, Ibuprofen, Microleptin, Tranexamic acid (Biomic). Indicii neconformi depistați la acestea sunt fie dozajul, fie marcarea, fie impurități înrudite chimic.
De altfel, legislația actuală nu reglementează procedurile de import al medicamentelor, al altor produse farmaceutice şi parafarmaceutice şi al materiei prime medicamentoase prin intermediul entităților off-shore, de exemplu. De asemenea, nu sunt prevăzute restricții sau limitări pentru participarea la activitatea farmaceutică a companiilor de acest gen. Astfel, distribuitorul, în cazul dat importator/exportator, este liber să importe/exporte produsul menționat direct de la producător sau prin intermediul unor companii intermediare, chiar dacă acestea sunt companii off-shore.
Ce facem cu medicamentele expirate?
„După expirarea termenului de valabilitate indicat pe ambalajul produsului, medicamentul neutilizat, localizat în întreprinderi farmaceutice (depozite, farmacii) sau instituții medicale, trebuie supus nimicirii inofensive”, explică reprezentanți ai MS.
Sunt supuse procesului de distrugere medicamentele necorespunzătoare, medicamentele deteriorate pe parcursul transportării sau păstrării neconforme, dar și medicamentele cu termenul expirat. Distrugerea medicamentelor (prin mărunţire, spargere cu ulterioara încapsulare în ciment cu var) se efectuează în prezenţa unei comisii, membrii căreia sunt reprezentanţi ai Agenţiei Ecologice Chişinău, ai Centrului Naţional de Sănătate Publică, ai Comitetului permanent de control asupra Drogurilor (în cazurile necesare) şi AMDM. După respectiva procedură, deşeurile de medicamente nimicite și înhumate se transportă la gunoiştea municipală în baza unui Contract cu „Regia Autosalubritate”.
În cadrul Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale activează Secţia nimicire medicamente, în atribuțiile căreia intră această activitate.
Specialiștii amintesc că legislația nu conține vreo prevedere care ar menționa ce ar trebui să facă cetățeanul simplu cu medicamentele expirate pe care le deține, cum ar trebui nimicite acestea.
Siguranța achiziționării medicamentelor online
Un fenomen relativ recent pe piața de medicamente este posibilitatea de a achiziționa și de a comercializa medicamente online.
La procurarea medicamentelor prin intermediul internetului, pe lângă puținele avantaje, se numără o serie de aspecte negative: probabilitatea comercializării medicamentelor de origine dubioasă (la eliberarea medicamentului nu poate fi prezentat documentul ce atestă calitatea produsului şi originea lui); lipsa siguranţei depline privind respectarea condițiilor de păstrare a medicamentului până la livrarea la domiciliu (în special pentru produsele cu regim termic de 2- 8 grade C (termolabile); lipsa consultaţiei farmaceutice privind administrarea medicamentului și păstrarea acestuia.
Actualmente, în R. Moldova, actele legislative şi sublegislative nu prevăd norme juridice privind comercializarea medicamentelor la distanţă (farmacii online), există doar Legea privind comerţul electronic, care vizează tangenţial aspectul dat.
„Conform prevederilor Legii nr.1456 din 25.05.1993 cu privire la activitatea farmaceutică, distribuirea cu amănuntul a medicamentelor se efectuează prin intermediul farmaciilor comunitare care deţin licenţa respectivă, eliberată în conformitate cu legislaţia în vigoare. Astfel, recepţionarea medicamentelor de către consumator se efectuează în incinta farmaciei sau filialei farmaciei, licenţiate în conformitate cu legislaţia privind reglementarea prin licenţiere a activităţilor de întreprinzător”, menționează responsabili din cadrul MS.
În proiectul Legii medicamentului este propusă interzicerea vânzărilor la distanță a medicamentelor în R. Moldova.
Concurență neloială
MS, dar și instituțiile subordonate acestuia, nu sunt abilitate cu supravegherea pieței farmaceutice asupra existenței unor situații de monopol. Aceasta este una dintre atribuțiile directe ale Consiliului Concurenţei, care sesizează astfel de situații pe piață. Unul dintre cazurile de rezonanță în acest sens sunt licitațiile de insulină desfășurate de Agenția Medicamentului în scopul realizării Programului Național „MoldDiab” pentru anii 2009-2010, când prin înțelegere secretă, cu oferirea unor prețuri identice, cu divizarea pieței în funcție de volumul vânzărilor sau achizițiilor, s-au încheiat acorduri calificate ca anti-concurențiale între „Didiadi Prim” SRL și „Ipses-Farma” SRL. Cazul nu este unul singular.
De altfel, probleme sunt și la nivelul cetățenilor simpli care, sau din lipsă de informare, sau din iresponsabilitate, recurg foarte des la automedicație. Un ultim raport al Biroului Național de Statistică arată că aproape jumătate din populație – 48% – ia medicamente fără prescripție medicală. O bună parte a populației recurge, în caz de boală, la produse medicamentoase procurate anterior. De asemenea, fiecare al doilea copil folosește medicamente care nu sunt prescrise de medic.
