Sechestrul la îndemâna poliţiştilor
Mai multe apartamente din blocul de pe strada Liviu Deleanu, 9/2 din Chişinău rămân sub sechestru. Judecătoria Centru a respins, la 11 februarie, cererea Consiliului Municipal Chişinău (CMC) de a anula sechestrul, calificând-o drept «nefondată». Ministerul Justiţiei susţine că a aplicat sechestru pe câteva apartamente din acest bloc pentru a executa deciziile instanţei de judecată. Legea le permite acest lucru, doar că sechestrul ar trebui aplicat pe locuinţele care aparţin CMC, iar acest bloc nu-i aparţine, deocamdată, Consiliului, argumentează Primăria. O altă explicaţie a Primăriei e cea că blocul respectiv este destinat persoanelor social vulnerabile, nicidecum poliţiştilor, procurorilor şi judecătorilor.
La 19 ianuarie 2009, Oficiul de Executare Centru al Departamentului Executare, printr-un act oficial, a cerut acordarea unui apartament cu două camere lui Anatolie Spiţa şi a unui apartament cu trei camere lui Vladislav Bobrov.
Tot atunci, Victoria Eremia, executor judecătoresc, a dispus aplicarea sechestrului pe un apartament cu trei camere din blocul de pe str. Liviu Deleanu, 9/2 şi a interzis Primăriei Chişinău să acorde bonuri de repartiţie, să ofere sau să înstrăineze un apartament cu două camere din aceeaşi casă. Sechestrele nu au fost aplicate pe apartamente concrete, pentru că ele nu au încă adrese poştale. Dar acestea nu sunt singurele decizii. «Până în prezent, există 45 de încheieri care prevăd acordarea a 45 de apartamente din cele 69 , câte sunt în casa de pe Deleanu, unor oameni ai legii», ne-a spus Victor Leu, şef al secţiei juridice din cadrul Direcţiei locativ-comunale a municipiului Chişinău.
Judecători cu două dreptăţi
Conform unor surse neoficiale, Anatol Spiţa ar avea locuinţă în Chişinău, iar în listele cu persoane care necesită spaţiu locativ, în temeiul unor hotărâri ale instanţelor de judecată, numele său nu figurează. Vladislav Bobrov se află pe o asemenea listă, fiind al 176-lea, din totalul de 183 de persoane. De fapt, în listele speciale ale Primăriei regăsim decizii ale judecăţii, încă din 1998, care stipulează asigurarea unor persoane cu spaţiu locativ, dar care mai rămân neexecutate.
«Poliţiştii profită de lege şi se aleg cu apartamente. Sunt şi mulţi judecători care au palate, dar care stau în rând după apartamente. Modalitatea la care recurg aceştia e simplă. Ei îşi scriu locuinţele pe numele copiilor sau chiar al unor rude, demonstrând că… nu au locuinţă».
Victor Leu susţine că în legătură cu aplicarea sechestrului se întâmplă diferite situaţii. Bunăoară, Victoria Eremia a dispus aplicarea sechestrului pe un apartament cu trei odăi pentru Eduard Podulnâi, şi el om al legii. Abia la judecată s-a constatat că acesta are nevoie de o singură odaie, iar judecătoarea nu a anulat încheierea, ci a doar a corectat-o.
MJ în loc de Primărie?
Şeful Oficiului de Executare Centru, Igor Doroftei, a declarat pentru ZdG că «deşi acordarea de spaţiu locativ persoanelor care merită, conform deciziilor judecăroreşti, se efectuează în ordine cronologică, legea nu prevede că cel care are o decizie judecătorească mai veche trebuie neapărat să primească apartament primul». Acesta a mai concretizat că, în cazul casei de pe Deleanu 9/2, sechestrul este aplicat pe întreg blocul, nu doar pe câteva apartamente.
«Dacă s-a întâmplat acest lucru, atunci este mult mai grav, pentru că astfel lor le revine şi dreptul de a repartiza apartamentele, ceea ce duce la un amestec al MJ în treburile Primăriei, lucru care contravine legislaţiei», susţin reprezentanţii Primăriei.
«Conform legii cu privire la poliţie, procuratură şi celei cu privire la statutul judecătorului, autorităţile publice locale sunt obligate să asigure colaboratorii de poliţie cu spaţiu locativ. Deoarece Primăria nu are apartamente disponibile, poliţiştii se adresează în judecată. De obicei, instanţele decid ca ei să fie asiguraţi su spaţiu locativ. Cât de corect este ca judecătorii să ia astfel de decizii în folosul judecătorilor?»- se întreabă Victor Leu. El a mai precizat că, în prezent, peste 200 de titluri executorii, care datează încă din 1995, rămân neexecutate.
Poliţiştii social vulnerabili?
Leu susţine că această modalitate de aplicare a sechestrului pe apartamentele noi e o escrocherie. «Când văd un bloc sau măcar un apartament liber, poliţiştii reacţionează imediat, solicitând aplicarea sechestrului. Mai mult, sunt sechestrate şi apartamente ale căror stăpâni au decedat, iar poliţiştii nu au cum şi nici nu sunt moştenitori. Ei, pur şi simplu, află printre primii despre deces, şi astfel intră în posesia unor locuinţe», explică Leu.
Petru Gontea, şef al Direcţiei locativ-comunale, susţine că «blocul de pe Liviu Deleanu este destinat persoanelor sărace. În mod normal, nicio persoană din acea listă nu ar trebui să primească apartamente acolo. CMC este cel care poate repartiza apartamentele, dar după ce acesta intră în posesia lor. Totuşi, chiar dacă Oficiul Executare Centru ar repartiza apartamente persoanelor din lista celor care merită, potrivit hotărârilor judecătoreşti, este inexplicabil de ce nu s-a început cu cei de pe prima poziţie, oameni care aşteaptă de 10 ani, dar li s-au acordat apartamente celor care au hotarâri din 2007 sau 2008».
Igor Doroftei afirmă că instanţa de judecată hotărăşte dacă acţiunile întreprinse de el sunt sau nu corecte. «Eu am repartizat apartamentele conform actelor remise la executare, în mod cronologic sau conform cererilor depuse de creditori, de acele persoane cărora le-a fost admisă acţiunea în instanţa de judecată».
Diana Gurschi, şefa secţiei juridice din cadrul Primăriei, ne-a declarat că «după ce va fi recepţionat, blocul urmează a fi transmis la balanţa unei subdiviziuni a Primăriei. Atunci, Primăria va deveni proprietar. Când a fost aplicat sechestrul, noi nu eram proprietari ai blocului. Nu ni se poate lua ceva ce nu ne aparţine. Totodată, în hotărârea nr. 405 a Guvernului se spune că atribuţia de repartizare a spaţiului locativ revine autorităţilor locale. Alt punct al acestei hotărâri presupune că atribuirea spaţiului locativ se face în funcţie de priorităţi şi privilegii».
«La moment, avem peste 200 de titluri executorii, dar şi peste 5 mii de cereri de la persoanele vulnerable care merită, conform legii, să fie asigurate cu spaţiu locativ. Din lista specială fac parte persoane cu dizabilităţi, bolnavi de tuberculoză sau oameni care au participat la războaie. Cererile din partea poliţiştilor, soldate cu aplicarea sechestrului pe unele blocuri, ne împiedică să dăm apartamente acestei categorii de persoane», ne-a spus Gurschi.
Oamenii legii – privilegiaţi
Mihai Furtună a menţionat recent că modul în care executorii judecătoreşti dispun asigurarea cu spaţiu locativ a angajaţilor MAI şi ai Procuraturii Generale este ilegal, deoarece legislaţia prevede doar chiria apartamentelor, şi nu transmiterea în proprietate a locuinţelor.
Igor Doroftei susţine că «sunt peste 200 de hotărâri ale judecăţii în care CMC şi Primăria urmează să asigure oamenii cu spaţiu locativ, iar criteriul de împărţire a apartamentelor sunt hotărârile judecătoreşti. Dacă au primit apartamente cei care nu trebuia, primăria urmează să răspundă», a încheiat şeful Oficiului Executare Centru.
Svetlana Revenco, de la Direcţia Executare a documentelor civile şi administrative din cadrul Departamentului Executare, a declarat pentru ZdG că s-a încercat o înţelegere cu Primăria. Executorii şi-au dorit 30 de apartamente în blocul de pe Deleanu, pentru a le repartiza poliţiştilor, procurorilor şi judecătorilor. «Prin acest sechestru ne-am asigurat că lista va fi respectată», susţine Revenco. Deşi Primăria a contestat încheierile judecătoreşti, pretenţiile nu au fost acceptate.
Bani ori apartament
Victoria Eremia, executorul judecătoresc responsabil de aplicarea sechestrului asupra apartamentelor de pe strada Liviu Deleanu, a recunoscut că i-au fost date indicaţii ca să ne readreseze la serviciul de presă al MJ. Aceasta ne-a spus, totuşi, că nu a aplicat sechestru pe blocul locativ încă nefinisat de pe strada Liviu Deleanu, 9/2.
Stepan Calcatinci este paznic la blocul sechestrat. Acesta ne-a spus că adresa «str. Liviu Deleanu, 9/2» nu există de facto, pentru că blocul care ar trebui să poarte acest număr nu este încă dat în exploatare. «Primăria bagă banii aici, ei ar trebui să împartă apartamentele», ne-a zis Calcatinci. «Şi blocul alăturat, cel de pe Liviu Deleanu, 9/1, a fost destinat doar persoanelor nevoiaşe, dar s-au strecurat şi vreo douăzeci de poliţişti, judecători şi procurori printre acestea. Aşa se va întâmpla şi în acest caz. Printre nevoiaşi vor primi locuinţe şi astfel de oameni, pentru că sunt puternici şi ei fac legea», crede paznicul.
Ceilalţi funcţionari publici sunt lezaţi în drepturi, deoarece nu beneficiază de apartamente pe gratis. «E o inechitate socială, pentru că aici sunt bani publici. Doar în 2009 au venit peste 300 de dosare pentru a asigura poliţiştii cu spaţiu locativ. Dacă nu se găsesc apartamente disponibile, oamenii legii se adresează în judecată şi solicită 500 mii de lei. Au fost create şi două precedente, în anul 2007, când primăria a plătit la doi judecători de la Curtea de Apel această sumă», a încheiat Victor Leu.
De remarcat că, din 1998 şi până în prezent, sunt înregistrate, ca fiind neexecutate, documente executorii privind asigurarea cu spaţiu locativ a oamenilor legii în sumă de 88,7 mil. Lei.
Victor MOŞNEAG
