Săraci şi necăjiţi chiar şi între pereţii bisericilor

Marele jaf, urmat de criza economică şi socială, a lovit puternic în cetăţenii R. Moldova. Doar în câteva luni, leul moldovenesc s-a depreciat semnificativ în raport cu principalele valute de referinţă: cu 34% faţă de dolar şi cu 26% faţă de euro. Aceste deprecieri au cauzat un lanţ de scumpiri, preţurile au crescut, iar capacitatea de plată a oamenilor s-a redus considerabil. Oamenii au ajuns în situaţia în care salariile şi pensiile lor, şi aşa mizere, nu mai valorează aproape nimic.

Pentru mulţi, în aceste circumstanţe, singura alinare a rămas biserica – locul unde toţi sunt egali, unde poziţia socială, felul în care arăţi şi ocupaţiile tale cotidiene nu au vreo importanţă. Cel puţin asta ne spun cărţile şi predicile rostite de preoţi cu voce caldă şi liniştită. Totuşi, mai mulţi enoriaşi au fost uimiţi să descopere că, pe timp de criză, nu cresc doar preţurile la facturi, ci şi taxele percepute de biserici pentru serviciile religioase.

Loviţi de criză

Sfârşitul anului 2014 – începutul anului 2015 a fost o perioadă grea pentru cetăţenii R. Moldova.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, de la începutul anului 2015, preţurile au crescut în medie cu 8%. Aceste scumpiri au golit buzunarele cetăţenilor care primeau salarii şi pensii mici, insuficiente cel puţin pentru minimul de existenţă. Urmare a oscilaţiei cursului valutar, preţurile au explodat. De la mijlocul lui ianuarie, peste două mii de titluri de medicamente s-au scumpit cu 5-7%. În scurt timp, s-a majorat şi tariful pentru energia electrică şi gaze.

Aceste scumpiri au nemulţumit oamenii, care, la sfârşit de februarie 2015, au ieşit în scuarul Catedralei, participând la un flash-mob paşnic şi exprimându-şi astfel dezacordul cu politica Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), care a generat furtul miliardului. „Vrem leul înapoi! Prin acest manifest dorim să elucidăm cauzele celui mai mare furt din istoria R. Moldova, furt care a dus la devalorizarea leului şi care aduce după sine scumpiri în lanţ, astfel încât, peste câteva luni, va fi imposibil pentru un cetăţean de rând să trăiască decent”, susţineau protestatarii, disperaţi şi neputincioşi în faţa situaţiei în care au fost aduşi de către cei pe care i-au ales.

Taxa – jertfă benevolă

A şasea taină a bisericii este Sfânta Taină a Cununiei, însă şi aici oamenii au înţeles că trebuie să plătească mai mult decât anterior. „Cetăţenii care formează statul, toţi aceşti oameni, formează şi biserica ortodoxă din ţară. Astfel, ceea ce simte şi prin ce trece omul în ţara noastră este proporţional cu ceea ce simte biserica”, spune episcopul Ioan de Soroca, vicar mitropolitan.

Preţurile pentru ceremonia de cununie variază de la 600 la 1.500 de lei şi depind de biserica pe care o alegeţi. Potrivit reprezentanţilor Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove, fiecare parohie este liberă să îşi stabilească propriile tarife. Banii care se strâng din cununii religioase şi botezuri se duc, teoretic, pentru întreţinerea bisericii. „Noi evităm termenul de taxă. Este o jertfă benevolă, nu este o obligativitate din partea celui care solicită săvârşirea tainei botezului sau a sfintei cununii. Totul ţine de dorinţa omului, dacă el vrea să lase ceva, atunci lasă, dacă nu – atunci nu. Omul vine cu o jertfă, în sprijinul bisericii, în sprijinul comunităţii. În cea mai mare parte a bisericilor nu este taxă, dar dacă unele biserici cer o sumă de bani, atunci preţul e stabilit de Consiliul Parohial. Ei ştiu ce cheltuieli suportă biserica. În funcţie de acestea, stabilesc preţul. Banii sunt folosiţi în exclusivitate pentru biserică: pentru lucrări de restaurare, de reparaţie capitală”, susţine episcopul Ioan, responsabil să prezinte poziţia Mitropoliei în cazuri ce ţin de Biserică, Stat şi Societate.

Cu toate acestea, potrivit lui, biserica nu ar putea funcţiona dacă nu ar fi sprijinită de binefăcători bogaţi şi de ctitori (persoanele care-şi asumă cheltuielile pentru construirea şi repararea locaşurilor sfinte, n.r.). „Când este vorba de lucrările de reparaţie, vă asigur că modestele sume adunate la biserică nu ajung. Locuiţi în R. Moldova şi cunoaşteţi prea bine care e realitatea. Vă daţi seama cât de mult costă schimbarea unei icoane, efectuarea unor picturi… În acest caz Consiliul Parohial apelează la ajutorul binefăcătorilor. Dacă nu reuşim să identificăm astfel de binefăcători, aşteptăm când Dumnezeu ne va ajuta şi ne va oferi comodităţi”, susţine vicarul mitropolitan.

„Business” profitabil pe timp de criză

Am intrat în mai multe biserici din Chişinău şi am discutat cu enoriaşii ca să vedem cum au loc înţelegerile pentru viitoarea nuntă.

Cum nu există o taxă fixată de Mitropolie pentru oficializarea cununiilor şi a botezurilor, observăm că fiecare biserică îşi afişează propriul tarif. Din acest motiv, preţurile diferă ca la afacerile imobiliare: mărimea bisericii, dotările ei şi numărul de preoţi cresc considerabil „taxele” pe care trebuie să le achite credincioşii care beneficiază de aceste slujbe. Şi pentru că este o afacere, la unele biserici trebuie achitat şi un avans, deşi despre chitanţă nici nu poate fi vorba, taxa fiind considerată mai mult o donaţie.

La Catedrala „Naşterea Domnului”, o cununie costă 1000 de lei, în cazul în care tinerii însurăţei acceptă să fie cununaţi alături de alte cupluri. Dacă, însă, aveţi pretenţia să fiţi cununaţi doar voi, fără prezenţa altor miri, va trebui să scoateţi din buzunar peste 1500 de lei, ne-a spus femeia care vindea lumânări şi iconiţe. „Da, cu vreo jumătate de an în urmă era mai ieftin, dar ţi-am spus cât e acum, dacă nu înţelegi, uită-te pe foaia de pe perete”, s-a indignat femeia, arătând cu degetul spre peretele din spatele său. Acolo, pe lângă foaia cu preţuri, am găsit şi lista atributelor necesare pentru sfânta cununie. Astfel, tinerii însurăţei trebuie să prezinte adeverinţa de căsătorie semnată de OSC, specificând a câta căsătorie e oficiată, în cazul în care este a doua sau a treia – e necesar să prezinte certificatul de binecuvântare a acestora, eliberat de Mitropolia Moldovei. Tot pentru săvârşirea cununiei e nevoie de colaci, icoana familiei, prosop, lumânări şi un covoraş.
Taxele de la catedrală nu diferă esenţial de cele din alte biserici. Mergem pe bulevardul Ştefan cel Mare până la Biserica „Schimbarea la Faţă a Mântuitorului”, unde aflăm că ceremonia de cununie costă 1280 de lei. Dacă achităm aceşti bani, vom fi cununaţi aparte, evenimentul fiind acompaniat de corul bisericii. „Preţurile parcă nu au crescut”, ne spune femeia care vinde lumânări.

Egali în faţa bisericii?

Pipărate pentru unii creştini sunt şi preţurile percepute de celelalte biserici din Chişinău. Astfel, cei de la Biserica „Sf. Mare Mucenic Gheorghe” cer 700 de lei pentru ceremonia de cununie, iar în cazul în care tinerii vor să le cânte un cor – 1100 de lei. Întrebat dacă preţurile au crescut, preotul ne-a spus glumind: „Da, înainte şi noi eram tineri”.

La Biserica „Sf. Mucenic Haralambie” aflăm că ceremonia de cununie costă 400 de lei. „Apoi mai plătiţi pentru lumânări, certificat şi iese 681 de lei. Încercăm să cununăm fiecare pereche aparte… Dar unde-i mai ieftin? La noi este cel mai ieftin din oraş”, ne-a spus femeia care lucrează la biserică.

Cei de la Catedrala „Înălţarea Domnului” ne-au informat că trebuie să plătim 890 de lei pentru cununie, dar la asta se mai adaugă şi banii pentru lumânări şi iconiţe. „Poate şi era mai ieftin, dar m-aţi întrebat cât e acum, nu cu 2-10 ani în urmă”, ne-a spus indignată femeia.

Despre preţul cerut pentru cununie la Biserica „Buna Vestire” am discutat cu părintele Victor, care s-a arătat deranjat de întrebările noastre: „Şi de ce mă întrebaţi cât costă, veniţi la biserică, vom scrie de ce aveţi nevoie la cununie, după care vom spune cât costă, dar aşa ce mă sunaţi?”

Pentru ceremonia de cununie la Biserica „Sf. Cuvioasa Teodora de la Sihla”, tinerii trebuie să plătească 600 de lei, dar nu înainte de a se programa.

Cu toate că şi în sate sunt stabilite nişte taxe, preoţii spun că de cele mai dese ori nu ţin cont de ele atunci când trebuie să oficieze vreun serviciu divin pentru un enoriaş mai sărac.

„De fapt, de fiecare dată când avem întrunirile protopopilor, ale responsabililor bisericilor din raioane, îndemnăm să fie excluse aceste taxe… Noi nu cunoaştem că preţurile la serviciile religioase au crescut faţă de 2015, dar dacă apar astfel de nereguli, ne autosesizăm şi luăm atitudine”, ne-a asigurat episcopul Ioan de Soroca, vicar mitropolitan.

La sfârşitul anului 2015, Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova a cerut Ministerului Finanţelor să scutească parohiile din republică de prezentarea rapoartelor anuale către inspectoratele fiscale. Chiar dacă, potrivit actualei norme legale, toate cultele sunt scutite total de impozite, acestea sunt obligate să prezinte rapoarte fiscale. Reprezentanţii bisericii optau pentru introducerea unei prevederi exprese prin care bisericile să fie scutite de prezentarea unor rapoarte către Fisc.