Rezilienţa faţă de abuz și exploatare sexuală pe timp de război. Cum adolescenții refugiați învață să fie atenți în mediul online și în realitate

De la începutul războiului din țara vecină, sute de cetățeni ucraineni au ajuns în țara noastră cu speranța de a se afla în siguranță și de a reveni câte puțin la normalitate. Cea mai mare parte dintre persoanele care au evadat de bombardamente și sirene sunt femei și copii.

Așa s-a întâmplat și în cazul unei familii din Odesa, care de două luni se află la un centru pentru refugiați din apropierea Chișinăului. Mama, Maria, împreună cu cei șase copii ai săi încearcă să se adapteze la noile realități, în ciuda greutăților cu care se confruntă, a dorului de casă și de tatăl lor.

Maria: „Eu aflu și învăț multe lucruri de la copiii mei, în special în această perioadă”

Din cei șase copiii, Maria are trei adolescenți, Leila 12 ani, Ilias 14 ani și Danil 18 ani, și spune că sfaturile care le primește de la ei o ajută să-și păstreze calmul. „Eu aflu și învăț multe lucruri de la copiii mei, în special în această perioadă. De exemplu, dacă sunt nervoasă sau îmi fac griji, ei mă liniștesc și îmi spun că totul va fi bine. Ei cresc și se dezvoltă, dar în același timp încă mai sunt copii și au nevoie de mine”, spune Maria.

La rândul său, femeia încearcă să le ofere copiilor săi atenția de care au nevoie, dar nu întotdeauna spune că-i reușește, iar în cazul adolescenților este nevoie de mai multă precauție și înțelepciune. „Eu în calitate de mamă poate le transmit altfel o informație sau sunt mai severă, iar copiii, la rândul lor, nu vor să îmi spună toate secretele. În plus, ei sunt șase (copii, n.r.) și nu mereu reușesc să le acord la toți suficientă atenție. Probabil ei aveau nevoie de o persoană din afară, nu de părinți, care să le poată explica aceste lucruri, ce este bine, ce e rău și ce nu trebuie de făcut”, spune Maria.

În cadrul Centrului pentru Refugiați din Costești, acolo unde Maria alături de copiii ei și alte zeci de familii de refugiați sunt cazați, au loc mai multe activități menite să le ofere ajutor și suport celor care au fugit din calea războiului. Aceste activități sunt realizate de către Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii (CNPAC), o organizație non-guvernamentală din R. Moldova care promovează dreptul copiilor la protecție de orice formă de violență, dar și dezvoltă capacităţi și oferă servicii specializate pentru beneficiari, precum părinți, pedagogi, psihologi etc.

Unul dintre programele pe care le desfășoară CNPAC în cadrul mai multor Centre pentru Refugiați din toată țara este „Adolescență în siguranță” sau programul educațional „12 Plus”. Acesta este destinat adolescenților de la 12 la 18 ani și urmărește scopul de a crește gradul de conștientizare asupra fenomenului de abuz şi exploatare sexuală a copiilor și informarea acestora.

Temele și situațiile care sunt abordate în cadrul acestui program includ constrângerea/manipularea utilizată pentru atragerea tinerilor în relații exploatative de tip sponsoring, sexting, trafic de copii și sexualizare. De asemenea, tinerii sunt instruiți să identifice persoanele lor de încredere și să se adreseze după ajutor, în caz de necesitate.

Psihologă: „Dificultățile pe care le aduce adolescența sunt similare în toate țările”

Lilia Petrov, psihologă și consilieră în cadrul programului „12 Plus” menționează că nu există deosebiri prea mari dintre adolescenții din țară față de cei din Ucraina, care la moment sunt refugiați, „ei au aceleași necesități”, spune specialista. 

„Dificultățile pe care le aduce adolescența sunt similare în toate țările, din acest punct de vedere, programul „12 Plus” este interesant atât adolescenților din R. Moldova cât și din Ucraina. În ceea ce privește profilul psihologic al adolescenților, el este similar cu adolescenții din R. Moldova, cu tendințe spre protest și opoziționism, nevoie de independență, curiozitate față de unele subiecte interzise pentru ei până la această vârstă și o mare nevoie de a fi înțeleși de adulți”, spune Lilia Petrov.

Cu toate acestea, afirmă psihologa, există unele aspecte, legate de comunitatea în care trăiesc sau etnia adolescenților, pe care specialiștii din cadrul CNPAC trebuie să le ia în calcul. „În centrele de plasament întâlnim și adolescenți de etnie romă, în raport cu care noi suntem nevoiți să adaptăm puțin programul în contextul particularităților etnice, fiind mai reticenți la subiectele educației sexuale”.

Lilia Petrov accentuează asupra faptului că părinții sunt de asemenea bineveniți să asiste la unele lecții, însă tinerii își doresc, totuși, confidențialitate la aceste instruiri. „Am primit replici din partea părinților potrivit cărora acest program este inovativ atât pentru ei, cât și pentru copii lor. Unii părinți doresc să participe la program pentru a se asigura de corectitudinea informațiilor primite, remarcând curiozitatea propriilor copii față de unele subiecte pe care ei nici nu le bănuiau”, afirmă psihologa.

„Lecțiile din cadrul programului au fost captivante și am aflat mai multe despre adolescență”

Programul „12 Plus” este urmat și de către adolescenții de la Centrul pentru Refugiați din Costești, acolo unde se află Maria și cei trei adolescenți ai ei. Danil, care recent a împlinit 18 ani, spune că a aflat multe lucruri despre care nu știa anterior, dar nici nu le bănuia. „Am aflat despre termeni noi, cum aș putea evita unele situații riscante și am început, de asemenea, să-i înțeleg mai bine pe oamenii din jurul meu”, spune tânărul.

Fratele său mai mic, Ilias care are 14 ani spune că „toată informația predată în timpul programului a fost interesantă”, iar pe parcurs „va cunoaște cum să procedeze corect și ce decizii să ia”. Sora lor mai mică, Leila, care are doar 12 ani, zice că „lecțiile din cadrul programului au fost captivante și a aflat mai multe despre adolescență”, iar în unele cazuri „nu a înțeles toată informația”, dar a putut discuta cu mama ei despre „subiecte care anterior erau jenante” pentru ea.

Maria, mama celor trei adolescenți care au trecut acest program, spune că „12 Plus” a ajutat-o atât pe ea, cât și pe copiii săi să fie mai sinceri și comunicativi pe astfel de subiecte ce țin de pubertate și dezvoltare. 

„Până a participa la acest program, copiii mei nu erau deschiși și nu vorbeau despre aceste teme, dar nici nu aveam ocazia să discutăm despre ele. Să fiu sinceră, nu am discutat cu copiii mei despre aceste subiecte. Conversațiile astea sunt benefice. Copiii îmi povesteau despre ce au discutat la lecție, cum au discutat, îmi explică și mie unii termeni și asta mă bucură. Uneori mă gândesc, „de ce nu aș fi putut să-mi dau seama de aceste lucruri și să le povestesc despre ele”, dar cred că așa ei se simt mai descătușați”, afirmă mama adolescenților.

Maria a ținut să menționeze că părinții care se află într-o situație similară cu a ei, fiind refugiată și în circumstanțe imprevizibile, trebuie să le ofere copiilor poate mai mult timp decât o făceau anterior. 

„Un sfat pe care l-aș da altor părinți ar fi să le ofere copiilor mai multă atenție, dar și libertate, să le dea voie să participe la asemenea programe, pentru că uneori, copiii sunt mai comunicativi cu alte persoane de încredere, psihologi sau profesori, iar când vine vorba despre subiecte sensibile și intime, este clar că atât copiii, cât și părinții, nu știu cum mai corect să se exprime, în special atunci când se află într-o criză așa cum suntem noi acum”, explică femeia.

„În contextul perioadei de criză umanitară, a războiului, adolescenții sunt și mai vulnerabili în fața violenței și a abuzului”

Lilia Olaru, psihologă și consilieră din cadrul CNPAC, susține că perioadele de crize pot fi asemeni unor factori declanșatori pentru adolescenți, care i-ar putea face mai reticenți și închiși în sine. „În contextul perioadei de criză umanitară, a războiului, adolescenții sunt și mai vulnerabili în fața violenței și a abuzului. Adolescenții sunt sensibili la tot ce se întâmplă, iar ca răspuns reflectă emoțional prin ceea ce trec, se închid în sine”.

Consiliera accentuează asupra faptului că „perioada de dezvoltare, perioada pubertății reprezintă numeroase schimbări rapide, atât fizice, cât și psihologic pentru adolescent”. „El (tânărul, n.r.) este predispus să comită greșeli și să fie supus riscurilor care există în viața de adult, încearcă să trăiască acea viață și o experimentează acum la o vârstă încă fragedă. Prin activitatea noastră, încercăm să preîntâmpinăm aceste riscuri, pentru ca tinerii să treacă mai ușor și în siguranță această perioadă de dezvoltare”, spune Lilia Olaru.

În unele cazuri, menționează specialista, unii tineri sunt foarte discreți și evită să se implice activ în discuții, însă pe parcursul programului acest lucru se schimbă. „Mulți dintre ei sunt reticenți, deoarece consideră că știu și cunosc despre multe lucruri/subiecte. Cu toate acestea, noi cunoaștem cum să-i motivăm și să-i cointeresăm să participe și să fie activi. Astfel, adolescenții petrec bine timpul și învață lucruri noi și interesante pentru a avea o viață în siguranță”, spune Lilia Olaru.

Programul „12 Plus” oferă suport adolescenților și după încheierea acestuia. Tinerii care doresc să afle mai multe despre provocările care îi așteaptă, pot accesa portalul 12plus.md. Acolo ei pot găsi răspunsuri la multe dintre întrebările lor, pot citi vlog-uri despre diverse teme sau pot urmări filmulețe ce conțin diferite situații cu care s-ar putea confrunta sau chiar confruntat ei. 

Site-ul conține atât informații în limba română, cât și în limba rusă, iar adolescenții pot utiliza chat-ul total anonim, confidențial și gratis pentru a solicita un sfat sau ajutor de la specialiștii din cadrul Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii. Peste 8.000 de adolescenți și adolescente au trecut prin Programul „12Plus”, de la lansarea programului în anul 2017.

În prezent, Programul „12 Plus” este organizat pentru adolescenții ucraineni refugiați în țara noastră de către psihologii din cadrul Serviciul Mobil de asistență psihologică și socială în situații de criză umanitară PIDTRIMKA, serviciu creat de Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC), cu suportul financiar al partenerilor ”Plan International” și ”War Child Holland”.