Reporter Special Lupta cu drogurile, văzută de un fost dependent: „E ca și cum ai pescui un pește și l-ai arunca înapoi în apă”

Este tânăr, dar spune că a trăit deja câteva vieți. Prima a fost o viață de copil zglobiu, visător. A trăit această viață până a prins gustul drogurilor. Cea de-a doua viață – sumbră și plină de nenorociri și suferințe, este din perioada în care consuma stupefiante. Și perioada de reabilitare face parte din cea de-a doua viață, pentru că nu a fost deloc simplu să renunți la ceea ce te ținuse captiv ani de zile. Cea de-a treia viață e astăzi, când încearcă să-i ajute pe cei care sunt la fel ca și el, cel din viața a doua.

A acceptat să ne întâlnim în condițiile în care îi vom respecta confidențialitatea. Are trei copii minori și încearcă să-i protejeze de suferințe. „Fiica mai mare, bănuiesc, știe câte ceva din trecutul meu, dar nu i-am povestit niciodată cum am fost până a ajunge cel care sunt astăzi. Ea cunoaște totul despre activitatea mea curentă. Mai mult chiar, spune că ar vrea să-i ajute pe cei care devin captivii drogurilor. Eu o susțin. Le spun copiilor mei: ca să schimbi lumea în bine, trebuie să-i ajuți pe cei care se prăbușesc, ca să poată ieși din prăpastie”, povestește Anton (nume schimbat la solicitarea interlocutorului, n.r.).

„Numărul consumatorilor de droguri a crescut în progresie geometrică, iar dependența e tot mai feroce”

Despre sine și despre deciziile care au generat schimbarea din viața sa, Anton spune că după ce a comis „foarte multe lucruri rele, multora cauzându-le suferințe, inclusiv oamenilor apropiați”, acum vrea să compenseze răul făcut prin fapte bune, fiindu-le de ajutor celor care încearcă să revină la viața normală. 

„Noi încercăm să combatem dependența. Lucrez cu acești oameni, pentru că eu singur am fost consumator. Atunci, cu ceva timp în urmă, erau droguri de proveniență naturală, vegetală, mai puțin agresive decât cele consumate astăzi. Oricum, coșmarurile, violența din partea polițiștilor, închisoarea – toate le-am încercat personal. Acum, consumatorii au o alternativă. Pot beneficia de tratament, de reabilitare. Anterior, aceștia erau bătuți, erau închiși, erau torturați, se estorcau bani de la ei. Am trecut prin acest coșmar, de asta am decis să-i ajut pe cei care nu pot ieși din dependență. Și nu e simplu de lucrat cu cei care consumă droguri sintetice, pentru că aceste droguri au un impact puternic asupra activității creierului”, explică Anton.
Se pare însă că pentru Anton, dar și pentru alți tineri care au reușit să scape de dependența de droguri, existența nu poate fi una normală atât timp cât alături, persoane aflate la începutul vieții se zbat în agonie, consumând tot felul de stupefiante. „Pentru că muncesc și în cadrul Dispensarului Narcologic, și în cadrul unui ONG specializat în tratamentul dependenței, zilnic descopăr că numărul consumatorilor de droguri crește. Și dependența e tot mai feroce, deoarece drogurile artizanale își schimbă permanent compoziția. Fiind produse clandestin, e dificil să stabilești ce fel de drog anume a consumat persoana, iar din acest motiv, aplicarea unui tratament eficient e tot mai anevoioasă. Așa cum am experiență în activitatea cu cei care devin dependenți de droguri, iar ochiul e antrenat, îi văd prin oraș cum merg și caută în diferite locuri. Ei caută marcajul care indică unde se află pachetul. Felul în care acești oameni mișcă mâinile, gesticulează, trădează obsesia lor pentru droguri”, explică Anton.

De ce totuși sunt tot mai mulți consumatori, drogurile sunt tot mai accesibile, iar cei dependenți de ele sunt tot mai greu de tratat? Anton cunoaște răspunsurile la toate aceste întrebări și regretă că, deseori, structurile de stat abilitate să combată distribuirea și consumul de droguri nu reușesc să facă față situației critice în care se află R. Moldova.

„Drogurile au devenit foarte accesibile, ușor de achiziționat. Oricine astăzi, chiar și copiii, și adolescenții, accesează rețelele de socializare, în special canalele de Telegram și în jumătate de oră obține drogul oriunde dorește, inclusiv foarte aproape de casa sa. Nimeni nu-i întreabă ce vârstă au și nu restricționează accesul la droguri. Cei care vând au elaborat scheme extrem de accesibile, prin intermediul cărora poți să-ți alegi raionul, doza, prețul, ora ridicării etc.”, povestește Anton, demonstrându-ne prin intermediul unui telefon cât de simplu e să cumperi moarte, cum li se mai spune drogurilor, care deseori cauzează decesul celor care nu se pot opri din consum.

Cum funcționează magazinele de droguri?

„Vă demonstrez cât e de simplu. Intrăm în Telegram, selectăm, bunăoară, magazinul «punctul medical», cum a fost denumit de cei care l-au deschis. În continuare, găsim lista localităților în care «punctul medical» distribuie droguri. Alegem între Chișinău, Bălți etc. Dacă am ales Chișinăul, găsim lista drogurilor disponibile. Haideți să intrăm în magazinele care comercializează «Sare» (Alpha PVP) –  unul dintre cele mai agresive droguri de pe piață la ora actuală. Aflăm că se găsește în cartierele Sculeni, Ciocana, Centru și Poșta Veche. Selectăm cartierul. De exemplu, Sculeni. Aflăm că este o doză de 1 g de «Sare», care costă 40 de dolari. Tastăm pe «cumpără». De altfel, sistemul e atât de securizat, încât tu nu achiți direct pentru droguri. Cumpărătorul și vânzătorul rămân anonimi. Banii sunt achitați pe un cont virtual în criptovalută și astfel de tranzacții nu sunt interzise în R. Moldova. În continuare, cumpărătorul transferă 40 de dolari, primind tot atunci adresa de unde poate fi ridicat drogul. Cu ajutorul GPS, cumpărătorul ajunge direct la piatra sub care e ascuns pachetul cu droguri”, redă Anton schema prin care funcționează magazinele on-line de droguri, numărul cărora în R. Moldova e de cel puțin 100. 

Surse oficiale și neoficiale susțin că după declanșarea războiului din Ucraina, numărul magazinelor on-line de comercializare a drogurilor s-a triplat. „Dacă analizăm cât de mare e cantitatea de droguri de pe piața noastră, putem concluziona că acestea se produc deja și în Moldova. Precursorii sunt cumpărați din afară, iar local sunt produse droguri. Astfel, dezmățul cu droguri este liber”, constată Anton.

Îl întreb de ce „Sare” este considerat un drog extrem de periculos. Explicația îți sugerează frică și deznădejde. „Pentru că este un produs psihotrop de generație nouă, apărut pe piață acum 5-7 ani. Este un produs sintetic relativ nou, iar asta înseamnă că și simptomele, și remediile de tratament nu sunt foarte bine cunoscute. E periculos și pentru că periodic «producătorii» schimbă componența acestui produs care, de altfel, cauzează dependență extrem de puternică, oamenii transformându-se foarte repede în zombi. Drogul perturbă sănătatea psihică, influențează procesele fiziologice, creează o dependență puternică și schimbă omul în ansamblu”, concluzionează Anton, care zi de zi muncește pentru a readuce la viață persoanele afectate de stupefiante.  

„De obicei, sunt reținuți curierii, iar marii traficanți angajează simultan alți curieri”

Cu cât e mai mare oferta magazinelor de droguri, cu atât e mai mare numărul consumatorilor. Anton face un calcul estimativ al celor care se deservesc în magazinele on-line. „Un singur magazin, fie că e «punct medical», «clinică veterinară» sau «ajutor de urgență», deservește constant de la 1000 la 4000 de persoane. Acești oameni reprezintă piața, cumpărătorii”, povestește fostul dependent de stupefiante.

Tânărul constată că tot ce reușim să urmărim la TV sunt secvențe neînsemnate ale activităților de combatere a consumului de droguri în R. Moldova. „Vedem, de obicei,  cum sunt reținuți tineri care încă nu s-au format ca și personalitate, care deseori nu cunosc nimic despre posibilele consecințe ale consumului de droguri. De obicei, ei sunt implicați în distribuirea drogurilor, fiind reținuți de polițiști atunci când ridică pachetele cu stupefiante. E ca și cum ai pescui un pește și l-ai arunca înapoi în apă. Ar trebui reținuți cei care aduc drogurile în R. Moldova, cei care le comercializează angro, cei care le produc, dar și cei care protejează aceste rețele. Este clar că fără protecția unor persoane din anumite structuri aceste rețele nu ar funcționa. De obicei, sunt reținuți curierii, iar marii traficanți angajează simultan alți curieri”, explică Anton, precizând că în prezent, toată R. Moldova e conectată la rețelele on-line de comercializare a drogurilor. Chiar și satele îndepărtate. „Zilele trecute, discutam cu un pacient care de trei ani e dependent de «Sare». L-am întrebat de unde lua drogul, știind că e dintr-un sat mai îndepărtat. El mi-a spus că drogul îl lua chiar din sat, prin intermediul rețelei de Telegram. În circa 30 de localități astăzi se vând cele mai agresive droguri – «Sare» și Mefedron. La prima vedere, sunt relativ ieftine, dar dezvoltă o dependență puternică”, povestește Anton.

Experiment cu droguri și polițiști 

Despre experimentul la care a recurs pentru a se convinge că unii polițiști sunt implicați în „afaceri” cu droguri povestește în premieră. Anton afirmă că în prezent, „e mai greu de investigat cazurile, pentru că distribuirea drogurilor nu se mai face de la om la om. Telefonul și banii – atât. Poliția știe că nu e «punct medical» sau «ajutor veterinar». Știe că e altceva.” Tânărul este sigur că echipamentele de care dispune poliția ar ajuta la deconspirarea activităților acestor magazine. 

„Periodic, este reținut cineva, dar în consecință, nu avem mai puține magazine virtuale. Banca Națională, la recomandarea MAI, a interzis achitarea cu bani cash la bancomate pentru a reduce criminalitatea. Oamenii pot achita doar prin intermediul cardului bancar. Dar, în semn de răspuns, comercianții de droguri au elaborat o schemă prin care ca și cum oamenii nu cumpără droguri, ci criptovalută, iar criptovaluta nu este interzisă. Se mai întâmplă ca polițiștii să rețină niște curieri, dar asta nu înseamnă deloc combaterea traficului de droguri”, continuă Anton. 

Cu referire la bănuielile potrivit cărora traficanții de droguri ar beneficia de protecția structurilor de forță, tânărul spune că deși e greu de demonstrat, nu e imposibil. El se referă la un caz recent, când la Briceni și Edineț au fost reținuți niște polițiști implicați în afaceri cu droguri. „Cu ceva timp în urmă, am urmărit cum polițiștii filează curierii de droguri. La bancomate, acolo unde veneau tineri care puneau bani cash pe cont ca să obțină adresa marcajului, am văzut cum polițiști în civil îi urmăreau de la o parte. În continuare, ei nu se luau după cei îmbrăcați murdar, înțelegând că nu au ce lua de la ei, dar porneau după cei cu mașini scumpe. Îi urmăreau până la destinație. Când aceia ridicau marcajul, erau reținuți imediat. Ca să «soluționezi» problema pe loc, bunăoară, dacă te-au reținut cu heroină, trebuie să plătești 2500 de dolari. Dacă achiți imediat, nu te alegi cu proces penal. Dacă nu ai achitat și cazul ajunge la anchetator, mita e de la 5 la 20 de mii de dolari. Și asta pentru că polițistul motivează că te-a reținut, tu fiind parte a unui «grup infracțional organizat», deși ești un simplu consumator. Acest articol presupune închisoare de la 7 la 15 ani. În aceste condiții, cei reținuți sunt gata să facă orice”, explică Anton cum vede combaterea traficului de droguri în R. Moldova.

Drogurile îi sărăcesc pe unii și îi îmbogățesc pe alții  

Anton încearcă să calculeze cum circulă banii destinați drogurilor. „Dacă 1 g de «Sare» costă 40 de dolari, iar în zi, într-un singur magazin pot apela 100 de persoane, se adună 4000 de dolari”, explică fostul consumator, estimând că 1 g, unui începător îi ajunge pe vreo două zile, celor dependenți – pe vreo două ore. „Ei vor și vor întruna, chiar dacă nu au bani să cumpere. Uneori ajung la noi. Îi văd cu țărână sub unghii. Îi întreb dacă țărâna e pentru că ei caută droguri ascunse prin parcuri. Recunosc că da, caută. Îi întreb cum e o zi din viața lor. Povestesc: «De dimineață, cu un baston, caut prin parcuri și găsesc chiar și câte 4-5 doze.» E foarte periculos. Ei găsesc aceste droguri, dar nu știu ce e acolo. Le utilizează riscând, pentru că dozele, concentrațiile acestor droguri pot fi mortale. Uneori sunt substanțe asemănătoare și ei le consumă. Da, se întâmplă cazuri de deces. Multe cazuri. De exemplu, cuiva i se oprește inima. Moare, dar nimeni nu analizează de ce inima s-a oprit. Am avut doi beneficiari, el și ea, care trăiau într-un cavou la Cimitirul Central. Găsiseră undeva ascuns 1 kg de «Sare» și au consumat până el a decedat. Fata a născut un copil, iar acum caută ajutor. Are probleme serioase de sănătate”, povestește dezolat Anton. Tânărul susține că peste 5-10 ani, R. Moldova va fi în stare de șoc. Consumul de droguri crește și foarte puțini își pun întrebarea ce va fi cu noi în viitor. Azi deja avem foarte multe magazine, iar accesul la droguri este nelimitat. „Deseori, ies cu familia în parc la plimbare și văd tineri frumoși, bine îmbrăcați, care caută prin iarbă, printre frunze. Mulți cred că ei adună frunze, flori, dar ei caută marcaje sub pietre, sub buturugi. Sunt sute de tineri prin oraș care zilnic caută să se drogheze”, constată Anton.

Cum se dezvoltă dependența?

„Inițial, ai impresia că e ieftin și poți să-l cumperi fără probleme. De la o zi la alta  însă, dezvolți o dependență de la care nu mai poți renunța. Vinzi tot ce îți aparține, dar și ce nu-ți aparține. Furi, ca să ai pe ce cumpăra droguri. Ești gata să renunți la orice ca să cumperi acest drog. Apropo, aceste droguri influențează puternic asupra capacităților sexuale. Consumatorii devin mai descătușați. În special tinerii, ajung să practice dezmățul sexual. Oamenii pierd principiile, sunt neglijate toate limitele de bun simț. Recent, la noi a ajuns o adolescentă de 14 ani, însărcinată, având hepatită și SIDA. Timp de doi ani, adică de la vârsta de 12 ani, a locuit într-un priton. Fiind sub influența drogurilor, a avut relații cu foarte mulți bărbați. A consumat în special «Sare», care fiind un drog necruțător de puternic, a distrus-o”, povestește Anton, constatând că societatea are prea puține și prea ineficiente soluții pentru astfel de cazuri.
Continuăm să vorbim despre „Sare”. De ce i se zice astfel acestui drog considerat aproape invincibil? „«Sare» e un nume convențional, pentru că e asemănătoare sării. Cei care au încercat să consume «Sare» au șanse foarte mici să se debaraseze de ea. Trebuie să ai o voință și o motivare foarte puternică pentru a-ți reveni”, spune Anton, continuând: „Să vă spun și de ce oamenii devin dependenți de „Sare”. Organismul produce hormonii fericirii – dopamină, serotonină, pe lângă alți hormoni. De exemplu, dacă persoana s-a dus într-o sală de forță, în urma antrenamentelor se produce dopamină în proporție de circa 25%. Acesta iese fericit din sala de sport. Dacă omul practică sex, elimină 40% de dopamină. Consumul de alcool generează 50%, consumul de heroină – 200%, cocaina – 300%, iar «Sarea» – 900% de astfel de hormon. O singură dată simțind acest flux puternic de dopamină, la expirarea acțiunii acestui drog, omul constată că viața sa e sumbră și fără sens. El a deschis cutia Pandorei și nu mai poate trăi altfel, pentru că ține minte starea de fericire pe care o trăise după consumul de «Sare». În acel moment, el se consideră puternic, de succes, fără complexe, se consideră ager la minte, crezând că le știe pe toate. Atunci când creierul funcționează într-un regim atât de accelerat, peste puțin timp, omul nu mai rezistă, el are nevoie de odihnă, dar consumul de droguri nu-i permite să se odihnească, el caută să consume la nesfârșit și peste un timp, acest om este obsedat de frici și fobii. Are impresia că e urmărit, că peste tot are instalate camere video. Atunci când nu consumă, starea se ameliorează, dar el nu mai poate trăi fără droguri și în creierul său se produc schimbări periculoase. El este obsedat de dedublarea personalității, ajungând la schizofrenie. El nu mai înțelege unde e realitate și unde e ficțiune. Cel mai periculos e că pentru acești oameni e greu de identificat o soluție, un ajutor. Când ajunge la narcolog, spunându-i că are halucinații, narcologul îl trimite la psihiatru, iar psihiatrul, aflând că a consumat droguri, îl retrimite la narcolog. Așa, omul rămâne singur cu suferința sa, chiar dacă a încercat să se trateze. Nu avem un ajutor calificat, profesionist pentru astfel de oameni. Ei ies în oraș în starea în care sunt, fiind bântuiți de frici și halucinații, ei cred că sunt urmăriți, persecutați. În astfel de condiții, încearcă să se apere. Devin agresivi, comit crime, fură, omoară. Foarte multe cazuri de suicid sunt comise de persoane dependente de droguri care nu au fost ajutate la timp. E complicat să te debarasezi de halucinații. Avem pacienți care și după jumătate de an de abstinență, neconsumând deja droguri, nu se pot debarasa de halucinații. Unii nu pot scăpa de dependență. Foarte mulți revin, iar ca să nu revină, ei au nevoie de un anturaj prietenos, care ar avea grijă de ei. În fiecare clipă fostul dependent trebuie să muncească asupra sa. Revin foarte ușor la droguri dacă uită prin ce au trecut”, povestește Anton din experiența sa de viață și de muncă. 

„Să le demonstrăm ce li se poate întâmpla dacă vor consuma droguri”

Cum am putea anticipa tragediile cauzate de consumul de droguri? „Să se vorbească mai mult despre asta în școli, să se vorbească despre consecințe, despre prevederile legale. Copiii trebuie să cunoască faptul că dacă vor bani ușori, se pot alege cu condamnări la 7-12 ani privațiune de libertate. Să le dăm exemple, să le demonstrăm ce li se poate întâmpla dacă vor consuma droguri. Trebuie să le oferim alternative, ca cei tentați de droguri să fie ocupați cu altceva – sport, muzică, să le descoperim talentele, pasiunile. Toate astea pe de o parte. Pe de altă parte, și poliția nu ar trebui să se ocupe doar de curieri, ci în special de cei care aduc droguri în R. Moldova. Dacă vor dispărea traficanții, nu vor mai fi nici curierii. De altfel, poliția deține echipamente foarte sensibile. Acum 5 ani, SUA a donat un lot de echipamente de interceptare… Ar trebui utilizate cât mai eficient”, consideră Anton.

Autoritățile recunosc că în R. Moldova consumul de droguri ia amploare. Sursele de livrare a stupefiantelor se multiplică și tot mai mulţi tineri sunt afectați de narcomanie. La evidența Dispensarului Republican de Narcologie sunt în jur de 12 mii de narcomani. Specialiștii susțin că în realitate, numărul celor dependenți e și mai mare, deoarece cei mai mulți nu solicită ajutor medical. Anual, poliția înregistrează circa 1000 de infracțiuni legate de consumul de droguri.