Profesori certificați internațional și ateliere de meșteșugărit. Cum se dezvoltă educația și patrimoniul cultural în zona de sud a R. Moldova

Educația și patrimoniul cultural sunt factori cheie pentru dezvoltarea rurală, iar R. Moldova are un potențial enorm pentru a schimba lucrurile. Chiar dacă provocările pe care le întâmpină localitățile rurale sunt mari, Uniunea Europeană (UE) crede în potențialul pe care îl au oamenii și îi susține. Astfel, Grupurile de Acțiune Locală (GAL) din sudul R. Moldova și-au propus să valorifice potențialul uman prin înființarea atelierelor meșteșugărești, potențialul natural – prin dezvoltarea turismului, iar cel antreprenorial – prin susținerea afacerilor mici și mijlocii. Prin intermediul programului „Femei în afaceri”, tinerele din municipiul Cahul au reușit să creeze locuri de muncă și să dezvolte afaceri promițătoare: un centru educațional pentru copii și un atelier de confecționare a hainelor la comandă.

Copii și tineri care învață arta țesutului

Valentina Grigoriță din satul Manta din raionul Cahul este meșter popular. Femeia brodează și țese țoale, lăicere și covoare, iar pentru a putea împărtăși cunoștințele valoroase adunate de-a lungul anilor, cu sprijinul UE în localitate a fost deschis un centru de creație. Spațiul a fost dotat cu un război de țesut și mobilier necesar. De asemenea, atelierul a fost completat cu numeroase articole populare, care redau cultura poporului moldovenesc.

„În urma proiectului, atelierul a fost reparat, mobilat, dotat cu două mașini de cusut și masă de călcat”, spune Valentina Grigoriță.

La atelier vin copii și tineri și învață arta țesutului la cele zece mini-stative procurate din mijloacele financiare obținute din proiect. Femeia spune că a motivat tinerii să învețe arta țesutului și are deja două ucenice, care o ajută chiar și să pregătească urzeala pentru războiul de țesut.

Centru educațional la care predau profesori certificați internațional

După cinci ani de predare a limbii engleze în școlile private din municipiul Chișinău, Mariana Pascal, a decis să se întoarcă în localitatea natală, la Cahul. Astfel, cu doi ani în urmă a fondat un centru educațional și le oferă copiilor dar și adulților posibilitatea de a învăța limba engleză de la profesori certificați internațional.

„Am început de fapt singură, într-un oficiu de 35 de metri pătrați. La moment în centrul nostru activează cinci profesori de limbă engleză, doi profesori de programare și robotică și un profesor asistent”, spune antreprenoarea.

Centrul planifică să lanseze și un curs pilot de fotografie și pilotare de dronă. Dispozitivele au fost achiziționate prin intermediul programului „Femei în afaceri”, iar în perioda pandemiei au fost de mare utilitate display-ul interactiv, calculatorul  touchscreen dar și tabletele grafice, spune Mariana Pascal.

„Vinuri cu amprentă de autor”

Nicolae Minciună din satul Slobozia Mare este vinificator.Acum un an a decis să apeleze la suportul GAL-ului) „Lunca Prutului de Jos” și a cumpărat echipament modern pentru afacerea sa. 

„Slobozia Mare e vestită prin mai multe lucruri, prin patrimoniul său cultural, prin tradiția de vinificație, pescuit și oierit. Eu am ales să produc vinuri. Vinurile sunt exclusiviste. După experiența de peste hotare am decis să vin acasă și să deschid aici o mini-cramă, ceva care să fie vinuri cu amprentă de autor”, spune Nicolae Minciună.

Din suportul obținut a procurat cisterne, pentru că în trecut depozita vinurile în butoaie, și un aparat de procesat struguri. Suprafața de viță-de-vie de 15 ari planifică să o extindă până la două hectare.

„Acolo unde sunt provocări, sunt și oportunități”

Zonele rurale din R. Moldova se confruntă cu provocări deosebite, spune Giuseppe Paglione, manager de proiecte pentru Educație și Cultură din cadrul Delegației UE în R.Moldova. Însă, din spusele lui, acolo unde sunt provocări, sunt și oportunități, iar potențialul trebuie dezvoltat. UE acordă sprijin R. Moldova și prin intermediul statelor membre, dar și a Băncii Europene de Investiții, care investește în infrastructură rutieră, în securitatea energetică, dar și în gestionarea deșeurilor. În ultimii ani, UE acordă asistență Moldovei și în domeniile educației și culturii, având certitudinea că educația și capitalul uman reprezintă coloana vertebrală a dezvoltării durabile. 

„Educația și patrimoniul cultural sunt factori cheie pentru dezvoltarea rurală, printr-o industrie specifică, care are un potențial enorm în R. Moldova, care este parțial exploatat”, menționează Giuseppe Paglione.

Potențialul turistic al R. Moldova este reprezentat de modul de viață, patrimoniul gastronomic, dar și produsele locale. 

În ceea ce ține de educație, UE susține reformele inițiate și împărtășește ideea că sistemul educațional trebuie să ofere studenților deprinderi pentru a face față provocărilor pieței muncii. 

GAL-urile au potențial de a schimba și facilita procesul de dezvoltare

„Intenția noastră este de a crea oportunități pentru dezvoltare în mediul rural, pentru că noi vedem că GAL-urile au acest potențial de a schimba și facilita procesul de dezvoltare la nivel local” , precizează Tomasz Horbowski, Director de țară, Solidarity Found PL în Moldova. 

Din spusele lui, instituția pe care o reprezintă se orientează pe trei direcții. Prima este activizarea mediului rural prin intermediul Fondului de dezvoltare rurală, iar în acest context, 22 de GAL-uri au implementat 230 de proiecte mici. A doua direcție vizează dezvoltarea, adică, GAL-urile identifică proiecte mai mari și influențează dezvoltarea la nivel local. În acest context au fost co-finanțate cu aproximativ 20 000- 25 000 de euro 12 proiecte care au un impact mai mare în dezvoltare. A treia direcție este inovația, GAL-urile fiind cele care aduc idei noi la nivel local. 

„Sper că prin aceste eforturi, prin faptul că oamenii noștri din GAL-uri au dovedit că au capacitatea de a fi motorul dezvoltării la nivel local și au căpătat acea încredere, atât din partea partenerilor de dezvoltare a UE și a altor parteneri care contribuie pentru implementarea abordării LEADER, va fi posibil de creat o sinergie între fondurile publice și cele de asistență pentru dezvoltare, pentru crearea oportunităților de dezvoltare prin intermediul abordării LEADER”, spune Marina Albu, Președinta rețelei naționale LEADER din R. Moldova.

 Printre activitățile GAL-urilor, spune ea, se vor găsi mai multe proiecte ce țin de dezvoltarea culturii, turismului și a educației, deoarece, în spatele acestui proces stau foarte multe persoane dedicate pentru dezvoltarea locurilor în care trăiesc.

Faptul că membrii GAL-urilor conștientizează potențialul pe care îl are regiunea îl confirmă și Eugenia Negru-Stoica, managera GAL-ului „Lunca Prutului de Jos”. Din acest motiv, GAL-ul susține proiecte care dezvoltă turismul, pun în valoare monumentele naturale, portul popular și tradițiile pescărești. În doi ani de activitate GAL-ul a finanțat 21 de proiecte ce au vizat îmbunătățirea serviciilor și dezvoltarea antreprenoriatului. 

Atelier specializat în confecționarea articolelor vestimentare la comandă

Antreprenorii începători pot beneficia de susținerea pe care o oferă incubatoarele de afaceri create cu suportul UE.

Victoria Bordea, expertă economică, menționează că în cadrul incubatorului de afaceri din Cahul sunt 22 de rezidenți care au creat 90 de locuri de muncă. Dea semenea, în cadrul incubatorului sunt prezenți cinci beneficiari ai programului „Femei în afaceri”, printre care patru croitorii și un centru educațional.

„În calitate de beneficiar al programului „Femei în afaceri”, am creat un atelier de croitorie, dotat cu utilaj de tip industrial performant, dar și cu alte echipamente specifice croitoriei. Am creat două locuri de muncă cu perspective de dezvoltare”, spune beneficiara programului Doina Cebotaru.

Atelierul ei activează în incinta incubatorului de afaceri din Cahul timp de patru luni și este specializat în confecționarea articolelor vestimentare la comandă. Tânăra planifică să confecționeze și haine din colecții, dar și să organizeze cursuri de croitorie axate pe confecționarea costumelor populare moldovenești.

„În cadrul acestor activități doresc să implic casele de cultură din raionul Cahul, meșterii populari și membrii colectivelor artistice din raion”, spune Doina Cebotaru.

Activitățile rezidenților incubatorului de afaceri sunt din diferite domenii: o patiserie, companie de producere a suvenirelor, din lemn și sticlă organică, dar și un atelier de croitorie specializat în broderie și producerea elementelor de decor pentru evenimente.

Incubatorul organizează campanii de sensibilizare, sesiuni de instruire în cadrul instituțiilor de învățământ și în rândul agenților economici.

În cadrul programului „Femei în afaceri” au fost semnate 481 de contracte de finanțare. Beneficiarele au accesat de granturi în mărime totală de peste 73 de milioane de lei, iar afacerile lor au creat aproape 2000 de locuri de muncă.