Potop în ajun de Duminica Mare

Case descoperite, copaci despicaţi sau culcaţi la pământ, culturi agricole înnămolite şi distruse, toate aceste urme mai pot fi văzute în foarte multe localităţi din R. Moldova. Oamenii plâng când calculează pierderile pe care le-au suportat în urma ploii din noaptea de sâmbătă spre duminică.

Natura s-a răzbunat în noaptea de 18-19 iunie, curent, când în toată Moldova au căzut ploi abundente, pe alocuri cu grindină, toate însoţite de vânt puternic. Timp de câteva ore au fost rupte sute de crengi ale copacilor, au fost ridicate şi împrăştiate mii de foi de ardezie de pe acoperişurile caselor.

„Aveam impresia că cerul s-a despicat”

„Aveam impresia că cerul s-a despicat”, povesteşte o femeie din satul Domulgeni, raionul Floreşti, în timp ce strânge nişte crengi din faţa casei. Localnicii spun că de mult nu au mai văzut să plouă atât de tare şi să bată un vânt atât de puternic. „Mare prăpăd a mai făcut ploaia. Noroc măcar că nu a căzut grindină”, ne spune Andrei Sârbu, proprietarul băncii ţărăneşti, o construcţie mică, amplasată în mijlocul satului. Bărbatul ridică o bucată de foaie de ardezie zdrobită, pe care o sprijină de un copac. „Am reparat clădirea băncii înăuntru şi speram că o vom face frumoasă şi în exterior, iar acum mai trebuie de reparat şi acoperişul”, spune Andrei, invitându-ne în banca ţărănească, unde picură apa din tavan. „Dimineaţa, când am intrat aici, era multă apă pe jos. Am mai strâns-o, asta e ceea ce a îmbibat podul… Aşa că ne plouă oleacă”, oftează bărbatul.

Clădirea primăriei satului a fost descoperită, iar bucăţi de ardezie au fost împrăştiate pe stradă şi prinse de crengile copacilor din apropiere. „La ora două dimineaţa, când ploaia s-a oprit, am mers prin sat să văd ce a distrus… Am găsit străzi acoperite cu frunze, crengi mari, pungi, bucăţi de acoperiş împrăştiate prin grădini… Puteţi să vedeţi şi singuri cum unele mai sunt împrăştiate prin grădini şi câmp. De partea cealaltă a grădiniţei este luată o parte mare din acoperiş, la fel şi primăria. Acoperişul a fost luat de vânt şi ploaia a stropit calculatoarele din birou, dar nici nu putem să vedem dacă mai funcţionează, pentru că s-au rupt câteva cabluri electrice şi nu avem curent elecric în tot satul”, ne povesteşte Vasile Tâltu, primarul satului Domulgeni, mergând prin localitatea în care trăiesc 1473 de oameni. Reprezentanţii primăriei au apelat la săteni să facă ordine şi să strângă lucrurile împrăştiate în faţa porţilor şi pe drumul din faţa casei lor.

„Cu natura nu te pui”

„Ploaia mi-a luat două foi de ardezie de pe casă, dar cu natura nu te pui, ce să-i faci”, ne spune grăbit un localnic, care se îndreaptă spre casa vecinului, ca să-l ajute să ridice o creangă ce căzuse în faţa porţii.

Prin satul Domulgeni am întâlnit copii care strângeau crengile rupte şi împrăşiate pe drum. „Facem curat în mahala, curăţim drumul, ca să putem trece”, ne spune un băiat care strânge nişte crengi căzute dintr-un plop bătrân. De asemenea, ploile abundente au spălat drumul şi au împotmolit o maşină în apropierea râului Răut.

„Oamenii din sat s-au pregătit pentru festivalul din Duminica Mare, dar ce să-i faci dacă noaptea a fost acest potop… Turna continuu şi vântul ridica totul, la fel cum arată la televizor vârtejurile din America, un fel de minitornadă. Ne-am speriat. Doamne fereşte, Doamne fereşte, încă aşa ceva n-am mai văzut. Noroc măcar că niciun om nu a păţit ceva rău”, suspină Andrei Sârbu.

„Se temeau să nu-i ia vântul…”

Mai puţin necăjiţi şi afectaţi de ploile abundente sunt copiii, care au ieşit duminică să se dea cu scrânciobul de lângă râul Răut, un loc pitoresc unde urma să se desfăşoare cea de-a şaptea ediţie a Festivalului Naţional „Duminica Mare”. „Nu ne-am speriat, dar se auzea tare cum şuiera vântul: Iuuuu…”, povestesc ei.

Festivalul Naţional „Duminica Mare” a fost anulat după ce ploaia a distrus tot decorul pregătit în ajun de săteni. Oamenii din sat amenajaseră scena, terasele, întinseseră covoarele cele mai frumoase unde aveau să se odihnească toţi oaspeţii, pregătiseră bucate alese, dar ploaia a distrus totul. Dimineaţa, sătenii au găsit covoarele acoperite de apă şi noroi… „Mare tristeţe pentru aceşti oameni. Vorbeam cu ei şi îi vedeam cât de greu le este să-şi stăpânească lacrimile”, ne spune Svetlana Lazăr, preşedinta Asociaţiei Naţionale a Turismului Rural, Ecologic şi Cultural.

„În loc să se odihnească, de Duminica Mare, oamenii trebuie să strângă tot ce a împrăştiat şi a distrus vântul”, suspine Vasile Tâltu.

„Deşi e zi de mare sărbătoare, la noi nu e chiar sărbătoare”, ne-a spus Vasile Grecu, stând pe un scăunel, înconjurat de toate elementele de decor pregătite pentru festival, care au fost spălate de ploaie, răsturnate, smulse sau culcate la pământ şi distruse. „Păzesc acum ceea ce a mai rămas. Noaptea aici au fost alţi doi paznici. Mi-au povestit că au stat sub acoperişul scenei, dar vântul a smuls o bucată de tablă de deasupra scenei, aşa că au trecut repede în maşină. Spuneau că simţeau cum maşina se legăna şi se temeau să nu-i ia vântul…”, relatează bărbatul. „Când era vremea bună, în anii trecuţi, la festival se grămădea tot satul şi veneau foarte mulţi străini. Dar aşa-i… ploaia ne-a stricat sărbătoarea, dar şi culturile. Ne-am străduit să făcem ceva frumos, dar parcă a fost totul măturat, priviţi… Straşnic, straşnic, prăpăd”, ne spune arătând spre locul din jur, care îţi dă senzaţia că ai ajuns pe o plajă spălată de un tsunami.

52 de localităţi au fost „scăldate” în beznă

În urma condiţiilor meteo nefavorabile, fără curent electric au rămas 52 de localităţi din şapte raioane: Sângerei, Râşcani, Făleşti, Floreşti, Drochia, Soroca şi Edineţ.

Conform informaţiilor operative ale Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI, angajaţii serviciului au descărcat peste şase camioane cu foi de ardezie, necesare pentru reparaţia clădirilor distruse.

În acest sens, premierul Pavel Filip a solicitat ca din rezerva de stat să fie oferite materiale de construcţie pentru a schimba acoperişurile caselor de locuit ce au avut de suferit în urma calamităţii. „Nu avem timp să aşteptăm pentru a trece toate procedurile birocratice, ne vom ocupa de ele în paralel, acum este necesar să mergem cu ajutoarele necesare către cetăţeni”, a spus premierul.

Abundenţa ploilor din ultima perioadă a afectat culturile agricole. „Anul acesta, în urma calamităţilor, a avut de suferit practic tot teritoriul R. Moldova, pornind de la îngheţurile timpurii din nordul ţării, după care grindina, care a lovit mai multe plantaţii de viţă-de-vie, livezi şi cereale. Urmează să avem o evaluare corectă în acest sens, iar atunci când vom avea toate datele, vom vedea cu ce compensaţii vom veni”, a menţionat Filip.