„Potențial pentru a cultiva soia nemodificată genetic în R. Moldova există”. Susținerea acordată de UE

Țările Europei, inclusiv și R. Moldova sunt dependente de importul de soia. Odată cu promovarea modului sănătos de viață crește și cererea de soia ecologică cu un conținut ridicat de proteine. Agricultorii spun că pentru a cultiva soia au nevoie de soiuri adaptate climei secetoase, de susținere, dar și de mecanisme care să le permită să concureze cu agricultorii care cultivă soia modificată genetic. 

Uniunea Europeană (UE) a susținut R. Moldova prin intermediul proiectului “Creșterea competitivității sectorului agroalimentar prin integrarea în lanțurile valorice interne și globale în special a sectorului cultivării soiei” să studieze și să dezvolte sectorul de cultivare a soiei nemodificate genetic. Agricultorilor le-a fost acordată posibilitatea de a face schimb de experiență, iar instituțiile de cercetare au fost implicate în analiza genotipurilor de soia existente în R. Moldova. Acestea vor ameliora soiurile de soia existente în R. Moldova și vor veni cu recomandări pentru agricultori. 

Agronomul Valentin Airini spune că culturile bogate în proteine sunt solicitate pe piață. Colaborând cu Asociația „Donau Soja” agricultorul a început să cultive această cultură în sistemul convențional. De asemenea, acesta folosește tehnica de prelucrare minimă a solului pentru a păstra umiditatea în sol. Producția o vinde pe piața R. Moldova. 

Conform statisticilor, R. Moldova utilizează anual în jur de 90 000-100 000 de tone de soia, preponderent pentru hrănirea animalelor, capacitatea de producție fiind la jumătate. 

Eficientizarea domeniului va crește capacitățile de export, iar fermierii nu vor mai fi nevoiți să importe soia genetic modificată cu proveniență din țările Americii Latine.

„Pentru a valorifica la maxim acest produs, este necesar de a exporta uleiul”

Secretarul de stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM), Mihail Machidon, a menționat că agricultorii moldoveni exportă materia primă, însă pentru a valorifica la maxim acest produs, este necesar de a exporta uleiul și de a folosi șrotul de soia în domeniul creșterii animalelor, astfel încât sectorul să fie asigurat cu produse furajere proteice. 

Conform datelor MADRM, analizând șeptelul de animale din țară, R. Moldova ar avea nevoie de 130 de mii de tone de șrot de soia anual. În prezent, aproximativ 30 de mii de tone de șrot este importat din țările vecine, având proveniența din țările Americii de Sud care cultivă soia modificată genetic. Secretarul de Stat menționează că potențial pentru a cultiva soia nemodificată genetic în R. Moldova există, iar cultivarea plantelor leguminoase este o prioritate pentru stat. 

UE acordă asistență dezvoltării agriculturii și dezvoltării rurale timp de mai mulți ani

Gintautas Baranauskas, Șeful Adjunct al Secției Operațiuni din cadrul Delegației UE în R. Moldova a menționat că UE acordă asistență dezvoltării agriculturii și dezvoltării rurale timp de mai mulți ani, punând acces pe crearea oportunităților economice și de angajare în câmpul muncii acolo unde este cel mai necesar. Proiectul prevede îmbunătățirea calității producției, accesul la piețe, dezvoltarea industriei agricole și sprijinirea cercetărilor.

Viorel Gherciu directorul de proiect a menționat că proiectul implementat în parteneriat cu Asociația „Donau Soja” este important cât pentru R. Moldova, atât și pentru UE. Astfel, R. Moldova are posibilitatea să cultive soia local, iar surplusul să îl exporte. Această conlucrare este importantă și la nivel de cercetare. 

Tehnici de prelucrare a solului care fac ca solul să nu aibă nevoie de fertilizare cu azot

Cultivarea soiei este importantă și din punct de vedere al protecției mediului., agricultura fiind afectată de schimbările climatice. Leopold Rittler, șeful în domeniul cercetării și inovării din  cadrul „Donau Soja” a explicat că tehnicile de prelucrare ale solului care evită arătura fac ca solul să nu aibă nevoie de fertilizare cu azot. Pentru a crește conținutul de humus în sol, fermierii aplică gunoi de grajd sau plante de acoperire. De asemenea, pentru furajarea animalelor se folosește hrana cultivată local, astfel reducând amprenta de carbon din carne. 

În R. Moldova există mai mult de zece soiuri de soia. Institutul „Selecția” din Bălți a creat soiuri de soia adaptate la secetă, care sunt mai rezistente față de condițiile climatice în comparație cu celelalte soiuri. De asemenea, au fost create soiuri pentru uz alimentar cu un conținut înalt de proteine. Scopul principal al cercetătorilor este capacitatea de producție, nivelul ridicat la cerințele față de climă, dar și calitatea bobului seminței.

Concluzii după doi ani de cultivare a soiei

Gheorghe Panfil are un business comun în agricultură împreună cu fiii săi. Pe 1800 de hectare de pământ pe care îl prelucrează, agricultorul cultivă grâu, orz, sfeclă de zahăr, porumb, soia, rapiță, floarea soarelui, fasole, porumb zaharat și mazăre verde. În cadrul proiectului i s-a propus să cultive soia pe un lot demonstrativ. Astfel, în decurs de doi ani, cultivând diverse soiuri de soia, Gheorghe Panfil a ajuns la concluzia, după folosirea tehnologiei no-till care presupune prelucrarea minimă a solului, că și pe perioada secetei cel mai bine s-au comportat soiurile extra-timpurii și timpurii. Bărbatul spune că soia este o plantă care  iubește umiditatea, dar nu și temperaturile extreme.

„Soia semănată după porumb a fost foarte frumoasă. S-a păstrat mai multă umiditate în sol deoarece acest câmp a fost între fâșiile forestiere. Anul trecut, având o secetă enormă, ne-a demonstrat că avem un plus față de vecinii care folosesc tehnologia convențională”, a menționat agricultorul.

Agricultorii spun că pentru a avea o roadă bogată este necesar de a alege corect soiurile, iar la semănat să se țină cont de temperatura solului. Dacă soia va fi semănată mai devreme, aceasta nu va răsări sau vor apărea probleme în perioada de vegetație. Este necesar ca aceasta să fie semănată la adâncimea de 70 de centimetri, iar temperatura solului să fie de 8-10 grade cu tendința de creștere. 

Cererea de soia ecologică în continuă creștere

Soia ecologică este solicitată pe piață, inclusiv pe cea europeană, însă din cauza condițiilor climaterice, aceasta este cultivată  doar în nordul R. Moldova. De asemenea, agricultorii nu pot concura cu cei care cultivă soia modificată genetic. Ei spun că în R. Moldova nu există programe care ar stimula agricultorii să cultive soia. 

Cultura cerealieră este vândută ca material furajer, însă este din ce în ce mai solicitată și pentru consumul uman. Astfel, crește cererea soiurilor cu consum ridicat de proteină. Pentru a corespunde pieței este nevoie de semințe calitative, adaptate local și cu un conținut ridicat de proteină. De asemenea, este necesar de a integra agricultura circulară în sectorul zootehnic.

Iurie Costov confirmă acest lucru, el fiind producător local de produse din soia. Compania lui produce mai mult de 10 soiuri de cașcaval, brânză tofu, pateuri și lapte din soia. 

„Pe piață sunt cerințe de produse sănătoase, soia fiind una dintre ele, iar odată cu promovarea modului sănătos de viață cererea va crește în continuare”, spune antreprenorul.

Potrivit experților în fiecare an, Europa importă aproximativ 130 mii de tone de soia ecologică sub formă de boabe şi făină, în timp ce producţia europeană de soia ecologică acoperă aproximativ doar 50% din cerere.