Pensii la 63 de ani: între interesul cetăţenilor şi „colacul de salvare” al sistemului

Reforma sistemului de pensii, amânată repetat de autorităţi, discutată de experţi şi necesară pentru cetăţenii de rând, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2017. Doar că schimbările propuse de Guvern, adoptate de Parlament şi promulgate de şeful statului au generat nemulţumiri şi critici din partea societăţii civile. În timp ce Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei o numeşte „colac de salvare”, unii experţi sunt de părere că reforma nu va evita criza din sistem, deoarece problema trebuie abordată în ansamblu, prin ridicarea nivelului de trai al populaţiei şi prin combaterea salariilor acordate în plic.

Emigrarea în masă a populaţiei apte de muncă, rata înaltă a economiei tenebre şi a fenomenului de angajare informală, plata salariilor în plic şi îmbătrânirea accelerată a populaţiei au generat criza sistemului de pensii. Astăzi, circa 680 de mii de persoane beneficiază de pensii. Raportul dintre contribuabilii la sistem şi beneficiarii de pensii este unul periculos, 1,2 în 2014, deşi nivelul minim admisibil, conform practicilor internaţionale, este de 4 (!) contribuabili la un pensionar. Pentru a evita o posibilă prăbuşire, în doi ani, a sistemului, Guvernul a propus o serie de modificări, printre care şi o nouă formulă de calcul a pensiilor, care ar trebui să asigure interdependenţa dintre contribuţiile la asigurările sociale şi mărimea pensiei.

Egalarea vârstei de pensionare şi a stagiului de cotizare

Atât femeile, cât şi bărbaţii vor ieşi la pensie la vârsta de 63 de ani, iar stagiul de cotizare va fi egalat şi va constitui 34 de ani.

Funcţionari publici

Funcţionarii publici care până la 1 ianuarie 2017 au realizat un stagiu de cotizare de 33 de ani pentru bărbaţi şi 30 de ani pentru femei şi au un stagiu în funcţia publică de cel puţin 15 ani îşi vor realiza dreptul la pensie în condiţiile anterioare.

Perioadele necontributive

În stagiul de cotizare vor fi incluse perioadele necontributive precum:

• perioada de îngrijire a unui copil până la vârsta de 3 ani de către unul din părinţi sau de tutore, în caz de deces al ambilor părinţi;
• perioada în care asiguratul a beneficiat de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, de ajutor de şomaj, de alocaţie pentru integrare sau reintegrare profesională;
• perioada de îngrijire a unui copil cu dizabilitate severă sub vârsta de 18 ani de către unul dintre părinţi, tutore, curator, până la angajarea în funcţia de asistent personal (asistent personal poate deveni părintele, respectiv, acesta va beneficia de salariu);
• perioada de rezidenţiat în învăţământul postuniversitar obligatoriu;
• perioadele de activitate necontributive în funcţia de judecător şi procuror de până la 31 decembrie 2005.

Pensia de dizabilitate

Persoana încadrată într-un grad de dizabilitate cauzată de o afecţiune generală beneficiază de o pensie de dizabilitate dacă îndeplineşte condiţiile de stagiu de cotizare, în raport cu vârsta la data constatării invalidităţii:

Valoarea pensiei minime de dizabilitate reprezintă, în cazul unei dizabilităţi severe – 75% din cuantumul venitului lunar minim garantat stabilit prin lege, în cazul unei dizabilităţi accentuate – 70%, iar în cazul unei dizabilităţi medii – 50%.

Rata de înlocuire

În cazul realizării stagiului minim de cotizare, de 15 ani, persoana va avea o rată de înlocuire de 23,25% din salariul mediu. Cetăţenii care vor realiza un stagiu de cotizare de 30 de ani vor beneficia de o rată de înlocuire de 40,5%, cei care vor lucra 34 de ani vor avea o pensie de 45,9% din salariul asigurat.

O singură pensie minimă

Va exista un cuantum unic la calcularea pensiei, atât pentru persoanele din domeniul agriculturii, cât şi pentru ceilalţi lucrători din economia naţională. Dacă anterior existau două pensii minime, pentru lucrătorii din agricultură – 847, 71 lei, iar pentru cei din economia naţională – 948, 84 lei, reforma presupune o singură pensie minimă, egală cu venitul minim lunar garantat de stat, stabilit prin lege şi indexat anual.

Reexaminarea dreptului la pensie

Modificările legislative prevăd că pensionarii care activează sau au activat în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă pot solicita reexaminarea pensiei nu mai des decât o dată la doi ani, cu condiţia că pensia calculată este mai mare decât pensia aflată în plată.

Pensionarea anticipată

Persoanele care au contribuit la sistemul de pensii şi confirmă un stagiu de cotizare necesar pot solicita stabilirea pensiei anticipate pentru limita de vârstă, cu cel mult trei ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare de 63 de ani pentru bărbaţi şi femei. Pensia anticipată nu include însă perioadele necontributive, dar la atingerea vârstei standard, persoana va putea recalcula pensia, cu includerea perioadelor necontributive.

Pensia de urmaş

Pensia de urmaş se acordă dacă persoana decedată beneficia de pensie pentru limită de vârstă sau de pensie de dizabilitate ori îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii de dizabilitate. Potrivit noii legi, aceasta se calculează în mărime de 50% pentru fiecare urmaş.

Cuantumul pensiei de urmaş în cazul copiilor rămaşi fără ocrotire părintească în urma decesului ambilor părinţi reprezintă însumarea drepturilor de urmaş calculate după fiecare părinte.

Noua formulă de calcul a pensiei pentru limita de vârstă constă în raportul dintre contribuţiile aduse de persoană şi stagiul de cotizare realizat.

Cuantumul pensiei pentru limită de vârstă se determină reieşind din rata de acumulare (1,35% pentru fiecare an de cotizare), venitul mediu lunar asigurat, valorizat şi stagiul de cotizare realizat. În cazul în care pensia calculată în condiţiile unui stagiu de cotizare incomplet este sub nivelul pensiei minime, asiguratului i se acordă pensia calculată, care nu poate fi mai mică decât pensia minimă diminuată proporţional stagiului de cotizare realizat.

Ce este valorizarea venitului mediu lunar asigurat?

Din 1 ianuarie 1999, de când s-a stabilit sistemul de contribuţii sociale individuale, venitul asigurat din care persoana a contribuit nu a fost supus actualizării la schimbarea salariului mediu pe economie. Altfel spus, valorizarea ar însemna calcularea pensiei din salariul pe care l-ar fi avut astăzi persoana. Se ia anul precedent anului pensionării şi se actualizează la momentul valorizării. În cei 16 ani de la punerea în aplicare a sistemului, salariul mediu pe ţară a evoluat de la an la an. Dacă în 1999 era 304,75 lei, în 2015 – 4610 lei. Salariul din 2015 este de 15 ori mai mare. Coeficienţii de valorizare pentru fiecare an se aprobă de Guvern anual la 1 aprilie. Veniturile de până la 1 ianuarie 1999 sunt deja valorizate şi nu vor fi supuse majorării.

Stela Grigoraş, ministra MPSF: „Valorizarea pensiilor va duce la mărire, dublare chiar, nu are nimeni de pierdut. Toată lumea are de câştigat. Valorizarea va fi efectuată gradual, deoarece implică resurse financiare enorme. Pentru persoanele care şi-au stabilit pensiile în perioada 2001—2008, valorizarea va avea loc în 2017. 2009 – 31 martie 2017 vom avea un grafic stabilit de Guvern pentru valorizare, în fiecare an vom prelua câţiva ani noi pentru valorizare”. Ministra Muncii a explicat că banii necesari pentru valorizarea şi, respectiv, creşterea pensiilor vor fi compensaţi prin mărirea stagiului de cotizare şi a vârstei de pensionare.

Beneficiile reformei au fost prezentate de către Stela Grigoraș, ministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei: „Această reformă a sistemului de pensii este în interesul tuturor cetăţenilor R. Moldova. Este, de fapt, colacul de salvare al unui sistem care se află în prag de colaps. Dacă nu facem această reformă astăzi, mâine poate fi târziu. În doi-trei ani sistemul se va ruina, iar efectele ar putea fi dramatice şi imprevizibile pentru întreaga societate. Astăzi, mai mult ca oricând, avem această voinţă politică. Avem sprijinul necesar al partenerilor de dezvoltare, al reprezentanţilor societăţii civile, care au lucrat împreună cu noi la elaborarea acestui proiect de lege. Nu mai putem tolera această situaţie, când peste 83% din pensionari primesc o pensie sub nivelul existenţei, iar alte grupuri de beneficiari din sistemul de pensii primesc pensii de peste 20 de mii de lei.”

Pe cine avantajează reforma?

Tatiana Savva, expertă economică a Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, susține că reforma era necesară, doar că la aceste schimbări trebuia de ajuns prin alte metode, și nu cu scopul de a echilibra veniturile la buget, deci, de a plăti pensii mai târziu, în condițiile în care speranța de viață în R. Moldova este exact la sfârșitul pensiei. „Problema mai e și câți bărbați ajung la pensie în R. Moldova? Nu sunt prea mulți (70,5% din totalul de pensionari pentru limită de vârstă sunt femei – n.r.). Atunci omul care a muncit toată viața lui nu va fi interesat să contribuie la ceva de care nu va beneficia decât un an, maxim doi. Da, speranța de viață a femeilor este mai mare, dar salariile bărbaților, oricât vor vorbi despre egalitate de gen, sunt mai mari (2015: bărbați – 4881 lei, femei – 4235 lei – n.r.)”, susține Tatiana Savva.

Experta în politici sociale a IDIS „Viitorul”,Viorica Antonov se arată nedumerită de faptul că, deși au fost formate mai multe platforme, inclusiv pentru consultarea opiniilor persoanelor de vârsta a treia, proiectul a trecut foarte repede de etapa dezbaterilor publice, fără a analiza reacțiile negative, și a fost votat în Parlament. Din acest punct de vedere, experta crede că reforma ar fi fost o condiție a Fondului Monetar Internațional.

Viorica Antonov explică că formula de calcul nu este tocmai atât de simplă pe cât s-a vehiculat, dar și că aceasta nu vizează pe cei pensionați până la 1998, de aceea rămân multe semne de întrebare. „Vreau să văd prima rundă de rezultate. Dacă se vor majora pensiile, conform formulei noi, cine va beneficia printre primii? Cred că într-un an de reformă vom putea analiza schimbările sub aspect pozitiv sau negativ. Am unele rezerve totuși și aș opta pentru o abordare sistemică a reformei. Sistemic înseamnă mai multe procese, nu doar, propriu-zis, cotizațiile și menținerea acestui sistem, dar și soluționarea problemei salariului în plic și a muncii nedeclarate, angajamentul R. Moldova față de documentele de la Biroul Internațional al Muncii. Ne-am asumat niște norme care nu se respectă. Avem angajatori care nu respectă remunerarea egală între femei și bărbați. Eu aș vrea să văd cum s-ar putea de schimbat raportul dintre contribuțiile angajatului și angajatorului. Este prea mare presiunea pe angajator, deci, agenții economici se eschivează de la salarii foarte mari pentru a nu plăti contribuții enorme”, afirmă experta.

Viorica Antonov, expertă în politici sociale IDIS „Viitorul”:

Încă un moment important în cadrul acestei reforme: se păstrează un număr foarte mare de grupuri vulnerabile care primesc anumite facilități sociale din partea statului, dar cu nimic înapoi nu contribuie. Este vorba despre familii cu mulți copii, de persoane cu un anumit grad de invaliditate care ar putea să muncească, dar statul nu asigură condițiile necesare ca acestea să se angajeze în câmpul muncii. Nu știu de ce nu s-a discutat și despre divizarea fondului de asigurări în două părți: pentru asistența persoanelor vulnerabile și însuși fondul de pensii, așa cum a existat anterior. Astăzi este foarte greu să faci transparent acest aspect. Nu este clar din ce sumă se alocă unor grupuri, din care fonduri se alocă pentru pensionari, pentru cei care au luptat în regiunea transnistreană. Este un haos care trebuie organizat. Într-un fel, populația în vârstă rămâne în câmpul muncii și susține pe toți ceilalți, mai tineri. Văd sceptic ca această reformă să fie bazată numai pe vârstă, numai pe o formulă. Am urmărit alte reforme în UE. Se discută sistemic, se văd foarte clar lacunele, se înțelege câte categorii sunt implicate în câmpul muncii. Nu putem pune problema pe un eșantion mare de persoane de vârsta a treia, ca să recompenseze toate neajunsurile sistemului. Este absurd. Vreau să văd mai mult angajarea în câmpul muncii a tinerilor, dar numărul lor este în descreștere. Deci, sume, alocații, fezabilitate sau sustenabilitate financiară a sistemului de pensii – este un subiect închis, deoarece nu există fonduri. Ca ele să existe trebuie să trecem la un sistem privat de pensii, despre asta însă nu s-a discutat.

Tatiana Savva, expertă economică a Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”:

Pe de altă parte, oamenii vor începe să primească, iarăși, salariul în plic. Cred că această măsură va contribui la un grad mai mare de nonconformitate. Nu neg că este o problemă și că era necesară reforma, dar echivalarea vârstei de pensionare trebuia anunțată din timp. De exemplu, pentru generația de 40-45 de ani. Oamenii aveau să știe că au 15 ani până la pensie. Nu trebuia anunțată pentru cei care ies anul acesta la pensie sau cei care au doi-trei ani. Pentru ei, cel puțin, nu este corect din punct de vedere al politicii sociale. Iar ei sunt majoritatea care acum vor ieși la pensie în număr masiv. De aceea, reforma trebuia gândită pe etape. Între timp, urmau să stabilească ce facem cu cei care ies acum la pensie, care este povara fiscală sau pe buget. Era nevoie de discuții foarte deschise în public, deoarece nu s-a explicat ce presupune reforma pentru fiecare dintre noi. Dacă nu ești expert, nu este prea clar. Inițiativa este una pozitivă, pentru că aduce niște schimbări, dar ea trebuia gândită pe etape. Trebuia analizat impactul social, niciodată o politică de așa natură nu va fi populară, dar nici o astfel de aversiune socială nu trebuie să trezească, mai ales din partea celor care contribuie în mod direct. Mă voi bucura dacă pensiile vor crește de două ori. Dacă însă acestea vor fi ridicate doar la minimul de existență, aceasta nu este o realizare, ci o condiție care trebuia asigurată.