Patrimoniul de pesticide
Perioada sovietică ne-a lăsat nu doar amintiri, ci şi mii de tone de pesticide şi chimicale periculoase pe întreg teritoriul R. Moldova. Multe dintre ele, folosite în agricultură cu 40—60 de ani în urmă, încă nu au fost omologate, altele sunt declarate interzise de Convenţiile internaţionale. Cu suportul unui proiect NATO, implementat de Ministerul Apărării, circa 7 245 de tone de pesticide au fost colectate din gospodăriile agricole şi stocate în 37 de depozite. Pesticidele vor fi exportate în Polonia, pentru a fi lichidate. Anual, însă, sunt descoperite noi cantităţi de pesticide înhumate. Ele sunt nocive, afectându-ne sănătatea şi mediul ambiant. Persistenţa lor este estimată la circa o sută de ani. În perspectivă, NATO urmează să investească circa 450 mii de euro pentru evacuarea pesticidelor din Comrat şi Făleşti. Autorităţile şi-au propus să declare R. Moldova, în 2016, verde de pesticide.
La începutul anilor ’90, Institutul de Meteorologie Experimentală atesta că 60% din suprafaţa arabilă a R. Moldova fusese contaminată cu pesticide, concentraţia cărora depăşea în unele zone de 50 de ori nivelul admisibil. În acelaşi timp, Centrul pentru Medicină Preventivă semnala existenţa unor reziduuri de pesticide în roşiile (56%) şi strugurii (40%) recoltaţi în R. Moldova. Din 2004, cu suportul NATO şi al altor instituţii internaţionale, au fost evacuate 1300 tone de pesticide. Alte aproximativ 2.000 de tone au fost centralizate în depozite securizate. Proiectul Fondului de Încredere NATO/Parteneriatul pentru Pace privind distrugerea pesticidelor şi produselor chimice periculoase în R. Moldova a fost lansat în 2003, iar Ministerul Apărării a devenit implementator prin intermediul efectivului Armatei Naţionale, al echipamentului şi tehnicii din dotare. Iniţial, pesticidele au fost identificate, colectate şi depozitate. Acum urmează ca acestea să fie evacuate şi nimicite în Polonia, la incineratorul din Dabrowa Gornicza.
Până în prezent au fost alocate 2,2 mln de euro, alte 450 de mii de euro vor fi transferate de Guvernul României pentru evacuarea pesticidelor din Comrat și Fălești
Periculoase timp de 100 de ani
Specialiştii spun că pesticidele sunt deosebit de periculoase pentru sănătate şi pentru mediul ambiant. Mariana Grama, colonel şi manager al proiectului NATO, afirmă că acestea se păstrează circa 100 de ani. „Dacă consumăm produse alimentare sau inhalăm aer contaminat cu pesticide, în primul rând, apar alergii de diferite tipuri. Este afectat tractul gastro-intestinal, apar riscuri de cancer, ciroză. Recent, în comun cu Ministerul Sănătăţii, a fost lansat un studiu care a confirmat impactul pesticidelor şi al deşeurilor de pesticide asupra organismului uman. S-a concluzionat că cel mai mult are de suferit tânăra generaţie şi nou-născuţii. Dacă mama consumă produse lactate contaminate, pesticidele se concentrează în făt. Acest lucru poate provoca dizabilităţi în procesul de creştere a fătului”.
Elementele caracteristice acestor substanţe sunt mirosul înţepător şi spectrul larg de culori. Acestea sunt aduse încă din perioada sovietică, fiind utilizate în agricultură. „A fost o perioadă de chimizare intensivă a agriculturii. Atunci, produsele de uz fitosanitar sau îngrăşămintele erau aplicate pentru creşterea producţiei agricole cu resurse umane limitate, dar nimeni nu a sesizat care este impactul”, a menţionat colonelul Mariana Grama.
La etapa a doua a proiectului NATO au fost create două laboratoare: unul pe baza Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare la Centrul de atestare şi omologare a produselor de uz fitosanitar, iar altul la Universitatea de Stat, Facultatea de Chimie, unde este determinată natura şi ecotoxicitatea pesticidelor. Din cele 110 tipuri de pesticide importate în perioada sovietică, doar 70 de produse au fost identificate. Dintre acestea, 24 sunt interzise în agricultură, prin Convenţia de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi. De exemplu, DDT-ul sau „dustul”, utilizat cândva, a fost descoperit chiar şi în ţesuturile organice ale urşilor polari, ceea ce demonstrează că substanţele migrează şi se concentrează în organism.
80 de tone de pesticide la frontiera UE
În anii 2006—2007, circa 80 de tone de pesticide din întreg raionul Ungheni au fost stocate la depozitul din s. Zagarancea, situat într-o unitate militară. Chiar dacă acesta e cel mai potrivit depozit din zonă, starea sa e deplorabilă, prezentând pericole evidente. De altfel, depozitul e amplasat în apropierea unui râuleţ care se varsă în Prut, iar alături se întind terenuri agricole. Substanţele nocive ajung în apă, iar prin irigare sunt contaminate culturile din zonă. Totodată, aerul nociv ajunge până la casele oamenilor. La câţiva kilometri este România, iar în plină desfăşurare este construcţia traseului naţional de ocolire a oraşului Ungheni, care va face legătura cu România. Noul traseu este destinat traficului internaţional. În prezent, Armata Naţională asigură paza şi securitatea stocurilor de pesticide până la evacuarea şi distrugerea lor. La colectarea pesticidelor din Ungheni au fost implicaţi zece militari. Aceştia au fost instruiţi şi dotaţi cu echipamente speciale. Militarii spun că au fost cazuri când produsele intrau în reacţie între ele, fiind înregistrate explozii sau autoincendieri. Vladimir Voronin, plutonier, comandant Pluton Transportare Ungheni, mărturiseşte: „Erau foarte periculoase. Diferite amestecuri intrau în reacţie. Se acumula praf şi fum. Mirosul era toxic”.
Cum au fost privatizate pesticidele
Dacă la Ungheni depozitul se află în cadrul unităţii militare, atunci cel din satul Hitreşti, Făleşti, este amplasat în spaţiul privat al unui agent economic, unde, zi de zi, zeci de muncitori sunt nevoiţi să inhaleze miros otrăvitor. Din 2006, aici se găsesc circa 190 de tone de pesticide, colectate din 13 gospodării agricole. Deşi acestea sunt păstrate ermetic în butoaie de plastic, aerul este nociv. Şi aici la câţiva metri se găsesc terenuri agricole.
Statul a scos la licitaţie, acum 7 ani, pachetul majoritar de acţiuni al întreprinderii „Fertilitate”, pe teritoriul căreia se află depozitul. Când l-a achiziţionat, Mihail Făleşteanu ştia despre depozitul de pesticide, dar autorităţile l-au asigurat că, pe parcursul anului, acestea vor fi evacuate. Agentul economic spune că, în repetate rânduri, s-a adresat oficial către autorităţile locale, dar şi la Ministerul Economiei. „Se vorbeşte mult, dar otrăvurile rămân. Nu ni se plăteşte pentru chirie, din contra, ne hărţuiesc, trimit diferite controale, care ne amendează.” Făleşteanu spune că a depus o cerere în judecată, solicitând să-i fie achitată chiria, dar – fără rost.
Vladimir Tăbârţă, vicepreşedintele raionului Făleşti, susţine că serviciile de pază a depozitului nu pot fi achitate, deoarece există o hotărâre de Guvern care presupune că paza este asigurată de stat prin intermediul Serviciului Protecţie şi Pază de Stat. „Agentul economic a refuzat să încheie un contract, aşa că responsabilitatea îi revine. La licitaţie, agentul economic a achiziţionat întreprinderea cu tot cu depozit, deci, el e responsabil de asigurarea pazei pesticidelor”, spune Tăbârţă. El recunoaşte că evacuarea pesticidelor s-a tergiversat prea mult şi că există numeroase plângeri ale cetăţenilor din satele Hitreşti şi Gara.
Angajaţii spun că încearcă să ocolească încăperile unde se păstrează chimicalele. „Întreprinderea activează, muncesc oameni. Chimicalele sunt un pericol pentru sănătatea lor, sunt o bombă ecologică. Când e cald, se deformează butoaiele cu pesticide, se răstoarnă, iar noi suntem nevoiţi să le mutăm dintr-o parte în alta. E un pericol ecologic”, explică Făleşteanu.
Moldova, verde de pesticide în 2016
Proiectul Fondului de Încredere NATO/Parteneriatul pentru Pace privind distrugerea pesticidelor şi produselor chimice periculoase în R. Moldova îşi propune să consolideze securitatea de mediu şi să îmbunătăţească condiţiile de trai şi de viaţă pentru populaţie. Acesta este gestionat de România, stat lider al proiectului. Până acum, activităţile de evacuare şi distrugere a stocurilor de pesticide au costat 2, 2 mln de euro, alocaţi de ţările membre şi partenere NATO. Deocamdată, rămâne necunoscută cantitatea exactă de pesticide stocate în R. Moldova. Colonelul Mariana Grama susţine că sunt descoperite cantităţi noi de pesticide, în urma excavării solului, în cazul extinderii zonelor rezidenţiale sau în urma lucrărilor de îmbunătăţire a infrastructurii de canalizare şi apă.
În 2016, imediat după obţinerea permisiunii de tranzitare a stocului de pesticide de pe teritoriul Ucrainei, Armata Naţională va începe evacuarea pesticidelor din Comrat şi Făleşti, ulterior şi din depozitul din Zagarancea, Ungheni. Aceste pesticide sunt exportate în Polonia, unde sunt distruse la incineratorul din Dabrowa Gornicza.
Până în prezent, efectivul Armatei Naţionale a reambalat şi a centralizat circa 3245 de tone de pesticide. Circa 640 de tone, din zece depozite, au fost deja evacuate. Urmează evacuarea altor 630 de tone
Ministrul Mediului, Valeriu Munteanu, după o vizită la depozitul din Cişmichioi, Vulcăneşti, unde se păstrează peste patru mii de tone de pesticide, a dispus crearea unui grup de lucru care va iniţia acţiuni pentru excluderea riscurilor de contaminare a componentelor de mediu din vecinătate.
Colonelul Grama afirmă că Ministerul Apărării depune eforturi pentru a declara, în 2016, R. Moldova verde de pesticide. Chiar dacă acestea se evacuează, rămân depozitele. Distrugerea lor nu este inclusă în proiectul NATO, de aceea problema urmează a fi soluţionată de autorităţi. Între timp, depozitele se ruinează sau sunt distruse de populaţie, care utilizează piatra în gospodării, fără a percepe pericolul intoxicării.
