Video/Pandemia din agricultură: secetă, înghețuri, carantină și Facebook

Primăvara, secetoasă și cu înghețuri, a afectat grav afacerile agricole din R.Moldova, iar pandemia care s-a suprapus, a blocat și volumul exporturilor. Fluctuațiile valutare cauzate de recesiunea economică au afectat prețurile, dar și puterea de cumpărare a cetățenilor, iar autoritățile discută un plan de suport pentru agricultori, dar acesta abia urmează să ajungă pe masa Guvernului. Micii producători agricoli, rămași față în față cu toată avalanșa de probleme, învață să se descurce singuri. Cei mai mulți au apelat la rețelele sociale: acolo își promovează marfa, găsesc clienți și stabilesc relații.

Nicolae Sprîncean locuiește în satul Hârtopul Mic, în centrul R. Moldova. De ani buni este lider al unei organizații agricole, în care prelucrează atât terenurile sale, cât și ale consătenilor, pe care le ia în arendă. Nicolae are o mare responsabilitate la fiecare sfârșit de sezon agricol: trebuie să le dea oamenilor cantitatea de cereale promisă, dar să-i rămână și materie primă pentru brutăria sa. Primăvara acestui an îi va aduce agricultorului o toamnă grea: grâul a fost compromis de iarna caldă și de seceta prelungită. Conform datelor Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM), în anul agricol 2019 – 2020, din cauza secetei și a înghețurilor de primăvară, 10,3 mii hectare de grâu au fost afectate, fiind nevoie de reînsămânțarea lor. Apoi a venit carantina, cauzată de pandemie.  Au fost închise inclusiv magazinele agricole, magazinele de tehnică și de semințe, exact în perioada în care avea cel mai mult nevoie de ele, or, lucrările din câmp nu pot fi amânate. 

Înghețurile reduc roada și cresc prețurile

Nu doar crescătorii de cereale au suferit. Nicolae Ciocan este un agricultor din satul Lozova, Strășeni. Cultivă pruni și struguri, iar pe un hectar cultivă al doilea an căpșuni. Pe lângă secetă, livădarii și cultivatorii de căpșuni au fost afectați de înghețurile de primăvară. Nicolae spune că, din cauza lor, anul acesta va culege cu 30% mai puține căpșuni în comparație cu anul trecut. Deoarece e mai puțină roadă, iar investițiile rămân mari, agricultorii sunt nevoiți să majoreze prețurile pentru a-și recupera cheltuielile.

Asociațiile de agricultori confirmă seriozitatea problemei.

„Din cauza temperaturilor negative, care în unele regiuni au ajuns și până la -12 grade, au fost afectate florile la arbuști și pomi fructiferi, dar și la pomușoare”, explică Parascovia Sava, președinta Asociației Producătorilor de Pomușoare BACIFERA.

Ea confirmă că acest fenomen meteo i-a afectat pe unii exportatori, membri ai asociației, a căror roadă de căpșuni a fost compromisă. 

După ce s-au străduit să amelioreze efectele secetei și ale înghețurilor, căpșunarii s-au pomenit cu altă problemă – un val de ploi torențiale tocmai în momentul culesului. Pământul fiind ud, agricultorii nu au putut intra în câmp pentru a culege roada și nu au putut-o transporta. Tot din spusele lui Nicolae Ciocan aflăm că fructele au crăpat, și-au pierdut aspectul, s-a diminuat calitatea și posibilitatea vânzării lor la un preț bun. 

Nicoleta și Andrei Basoc din satul Hârtopul Mic, raionul Criuleni, sunt agricultori la început de cale în cultivarea căpșunilor. Au pornit afacerea după ce Andrei a fost la muncă peste hotare. Primele căpșuni le cultivă în seră, până se coc cele din câmp. Anul acesta și-au propus să-și extindă terenurile cultivate, însă pandemia le-a dat planurile peste cap. În lunile martie-aprilie urmau să primească o partidă de răsad din Europa, însă din cauza pandemiei și a instituirii restricțiilor de circulație, comanda a fost anulată, iar planurile amânate.

Prețurile mai mari din cauza cursului valutar

Fenomenele meteorologice nefaste pentru agricultori au fost agravate de efectele pandemiei. Recesiunea economică a adus fluctuații valutare și deformarea planurilor financiare. Veaceslav Ioniță, economist, expert al IDIS Viitorul, un think-tank de la Chișinău, a explicat că pandemia de coronavirus a făcut ca oamenii din toată lumea să-și revadă structura consumului. Se consumă mai puțin și se cumpără mai puțin. Aceasta determină și scăderea exporturilor. Mai mult ca atât, prețurile la produsele moldovenești sunt influențate și de cursul valutar al lirei turcești și hrivnei ucrainene.

„Doar din cauza cursului valutar, producția din Turcia și Ucraina este cu 10-15% mai ieftină față de începutul anului. Aceasta înseamnă nu doar că nu putem exporta pe piețele străine, dar asta înseamnă că noi nu mai putem vinde pe piețele locale. Pur și simplu, producția străină devine cu mult mai ieftină”, a precizat Veaceslav Ioniță.

Care sunt cerințele agricultorilor?

Pentru a diminua pierderile agricultorilor, Nicolae Ciocan consideră că statul ar trebui să creeze mecanisme care să le permită agricultorilor să-și asigure roada, deoarece cele existente nu funcționează. Și Nicolae Sprîncean consideră la fel:

„Statul ar trebui să treacă la subvenționarea la hectar. Acum se subvenționează doar cumpărarea tehnicii și a materialului săditor. Sunt agricultori care nu-și pot cumpăra tehnica și în acest mod ei nu beneficiază de subvenții. Astfel costul producției ar fi mai mic”, spune agricultorul.

Din spusele lui, în R. Moldova nu există un plan de dezvoltare a agriculturi, iar din acest motiv lucrurile stau prost în acest domeniu. Parascovia Sava, care conduce o asociație de agricultori, susține că statul trebuie să-i susțină pe agricultorii care au fost afectați de fenomenele meteo, iar subvențiile ar trebui majorate. 

Pierderile constituie aproximativ un miliard de lei

MADRM a analizat situația agricultorilor și a estimat că pierderile cauzate în mare parte de secetă și de înghețuri constituie aproximativ un miliard de lei (peste 50 de mln de euro). Pentru a-i susține, instituția a creat un plan de acțiuni. Acesta include măsuri de scurtă durată, precum eșalonarea datoriilor față de stat și compensarea parțială a pierderilor, dar și măsuri de lungă durată, precum crearea fondurilor mutuale și a fondurilor de garanție pentru creditele contractate de agricultori. Dar până la realizarea acestui plan e o cale lungă.

„Mi-ar plăcea să spun că agricultura este o activitate subvenționată și la noi cum este în unele state bine dezvoltate industrial, dar cu părere de rău noi spunem ferm că la noi astăzi agricultura este o activitate, un business și este sub riscurile care sunt asumate atât de producător și, bineînțeles, și de stat”, a precizat Mihail Machidon, Secretar de Stat al MADRM.

În cadrul ședinței Guvernului din 11 iunie curent, premierul Ion Chicu confirmă că problema e cunoscută: „Am elaborat și am aprobat un set de măsuri menite să susțină afacerile, inclusiv în agricultură. Subvenționarea dobânzilor pentru credite și recuperarea TVA sunt unele dintre ele”.

Totuși, agricultorii ar fi avut nevoie de ajutor imediat la începutul primăverii. Acum ei deja sunt în toiul ”culegerii roadelor” sezonului agricol compromis de condițiile meteo, de pandemie și de sărăcia bugetară.

Soluții: in, muștar și Facebook

Anul 2020 este unic în viața agricultorilor din R.Moldova, însumând o listă de fenomene meteo care le-a afectat culturile, cum ar fi iarna secetoasă, înghețurile de primăvară, ploile torențiale la momentul culesului, plus blocajele induse de pandemie: magazine și piețe închise, fluctuații financiare și competitivitate compromisă, fără a beneficia de suport din partea autorităților de stat.

Tocmai de aceasta, agricultorii din R. Moldova au învățat cele mai dure lecții de activitate în condiții extreme și le pot împărtăși cu alții.

Nicolae Sprîncean, cel care cultiva cereale: pe lângă culturile de bază, grâu, orz, porumb sau floarea soarelui, cultivă și plante rezistente la secetă, precum muștarul sau inul. Astfel, el vrea să acopere pierderile pe care le poate avea la unele culturi sensibile la condiții meteo. 

Și crescătorii de căpșuni au un șir de lecții învățate. Pe timp de pandemie, întrucât piețele au fost închise, Nicoleta și Andrei Basoc au găsit piețe virtuale. Și-au creat o pagină pe Facebook, au preluat comenzi online și au făcut livrări de căpșuni la domiciliu. 

„Pentru munca și grija purtată, căpșunelele noastre ne răsplătesc cu o aromă plăcută și gust deosebit. Cine mai dorește să se îndulcească? Apelați-ne!”, scriau tinerii pe pagina lor pentru a-și atrage cumpărătorii.

Marfa rămasă o vindeau la punctele autorizate de comerț ambulant din municipiul Chișinău. Andrei Basoc spune că pregătirea comenzilor și livrarea le-a luat mai mult timp, dar este mulțumit că produsul a ajuns direct la cumpărător, fără intermediari. Prin urmare, acum ei se gândesc și la marketing, nu doar la creșterea unor produse agricole de calitate.

Conform datelor MADRM, în anul agricol 2019 – 2020, seceta și înghețurile de primăvară au afectat 215 mii de hectare de culturi de toamnă. Circa 19 mii de hectare de terenuri au fost afectate grav.