„Noi suntem stăpâni aici”: la mitingul de la Comrat „s-a pus punct” în relațiile cu Chișinăul?

Pe 24 noiembrie, la Comrat a avut loc un miting în cadrul căruia au fost făcute mai multe declarații separatiste, inclusiv ideea de a restabili republica găgăuză. Președinta Maia Sandu a fost numită „președinte ilegitim”, iar miniștrilor li s-a interzis să viziteze autonomia. Acest eveniment a avut loc pe fundalul perchezițiilor desfășurate la prim-vicebașcanul Ilia Uzun și după arestarea consilierului bașcanei, Mihail Vlah, care a îndemnat pe Facebook la „uciderea” lui Sandu și Dodon, invocând apoi o greșeală de tipar. Experții consideră că prin acest miting organizatorii încearcă să manipuleze oamenii, „răsplătindu-se” astfel pentru banii primiți de la Șor.

Alungă miniștrii, dar așteaptă dialogul cu Chișinăul

La miting s-au spus multe despre cum găgăuzii „păstrează” suveranitatea Moldovei. Dar, în același timp, s-a vorbit despre crearea republicii găgăuze. Ba mai mult, au îndemnat să nu fie lăsați în autonomie reprezentanții autorităților de la Chișinău.

La început, organizatorul mitingului, Mihail Vlah, a anunțat că Găgăuzia este „prietenoasă” cu restul țării.

„Vrem să spunem deschis astăzi, în această piață, că Găgăuzia nu este un dușman al Moldovei. Găgăuzia a fost întotdeauna ancora statalității moldovenești (…) Este nevoie de dialog și noi suntem gata pentru acest dialog. Iar ei râd de conducerea noastră: ha-ha-ha-ha, au declarat dialog… ho-ho-ho, dar noi demult vorbim despre dialog”, a spus Vlah.

Apoi au decis să arate cine este „stăpânul” în Găgăuzia.

„Noi suntem stăpâni aici – autoritățile autonome și poporul găgăuz. Poporul găgăuz nu este o turmă care poate fi condusă oriunde, este un popor care ia decizii singur”, a declarat Ivan Cîlcic, un participant activ la mitinguri.

„Ne pronunțăm mereu în favoarea relațiilor pașnice între cele două națiuni”, a declarat Ivan Bessarab, un participant permanent la mitingurile din Congaz,  apropiat al echipei Evgheniei Guțul.

În plus, participanții la miting au declarat că „președintele de astăzi este ilegitim”. Apoi, au chemat autoritățile autonomiei să nu lase niciun ministru să intre în Găgăuzia pentru a „oglindi” acțiunile PAS. „Ei consideră ilegitimă autoritatea autonomiei noastre și vin pe teritoriul autonomiei ca la ei acasă”, s-a indignat Ivan Cîlcic.

Separatiști sau nu?

Participanții la miting nu au definit o poziție comună cu privire la ce înseamnă pentru ei separatismul. Mihail Vlah a dat exemplul sportivilor găgăuzi care concurează sub drapelul Republicii Moldova: „Oare găgăuzii sunt separatiști, oare găgăuzii sunt împotriva Moldovei dacă își împart medalia cu întregul popor moldovenesc?”

Iar potrivit lui Alexandr Panov, reprezentant al Partidului „Șansă”, cuvântul separatist este un cuvânt jignitor.

„Cu acordul tacit al președintelui și al PAS, oamenii cu mentalitate naționalistă îi insultă pe găgăuzi și folosesc cuvinte urâte, numindu-i separatiști”, a declarat Panov.

Însă tot tabloul a fost stricat de un participant din Vulcănești. Acesta a ieșit în față, s-a autointitulat separatist și a spus că este mândru de asta. Nu se știe de ce și-a amintit de Putin.

„Așa cum a spus Vladimir Vladimirovici Putin, astăzi sunt moldovean, astăzi sunt ucrainean, astăzi sunt tadjic, uzbec, rus, dar astăzi sunt găgăuz. Da, sunt considerat separatist. Sunt mândru că astăzi sunt separatist (aplauze în mulțime)  și sunt mândru că noi și Transnistria suntem separatiști. Dar noi suntem separatiști ai patriei noastre Moldova. Dacă noi și Transnistria nu am fi existat, am fi dispărut de pe harta lumii cu mult timp în urmă”, a declarat vorbitorul.

Idei pentru revenirea la republica găgăuză

Mihail Vlah își amintește cu oarecare nostalgie că găgăuzii au avut cândva o republică găgăuză. „Am obținut republica găgăuză. Apoi, în timpul unor lungi discuții dintre liderii noștri din 1990, am reușit să ajungem la o înțelegere. Găgăuzia a devenit parte a Republicii Moldova. Ce s-a întâmplat în toți acești ani? Tăieri, acaparări și, în cele din urmă, distrugeri”, a spus Vlah.

Ivan Bessarab a declarat că „nu trebuie să ne dezicem de republică”.

„Astăzi voi cere, împreună cu dumneavoastră, să facem apel la bașcan, să facem apel la Adunarea Populară, la Congresul Deputaților de toate nivelurile, să revenim asupra acestei probleme – dacă poporul moldovenesc nu este pregătit să restabilească per ansamblu ordinea în țară, noi suntem pregătiți împreună cu ei să restabilim ordinea în întreaga țară. Dar, dacă nu vor și se vor smiorcăi, atunci vom restabili ordinea în autonomia noastră”, a declarat Bessarab.

„Încearcă să-i intimideze pe găgăuzi”

Partea a doua a mitingului a fost dedicată perchezițiilor și arestărilor din Găgăuzia. Un participant din raionul Ceadîr-Lunga a declarat că „activiștii sunt reținuți pentru a arăta prin asta ce (autoritățile) le pot face oamenilor”. Iar potrivit lui Mihail Vlah, „aceasta este o metodă de intimidare” a găgăuzilor.

Membrul Adunării Populare Nicolai Ivanciuc a spus că „pentru eșecul referendumului și eșecul alegerilor prezidențiale, autoritățile au decis să pedepsească disidenții găgăuzi.”

„Fac apel către autoritățile centrale să oprească această teroare politică și să permită poporului nostru să își exprime liber punctul de vedere. Suntem pregătiți să restabilim grupul de lucru interparlamentar (deși alți participanți ai mitingului au cerut să nu li se permită reprezentanților Chișinăului să intre pe teritoriul autonomiei)”, a declarat Ivanciuc.

Ilia Uzun, a cărui locuință a fost percheziționată în 21 noiembrie, a dat asigurări că „lucrează cinstit”.

 „Lucrez cinstit și conform legii. Dar de-a lungul vieții mele, fiecare guvern din Chișinău a încercat să mă supună. De ce? Pentru că nu le place când le spun oamenilor adevărul”, a declarat Uzun.

Și acum despre motivul pentru care au fost, de fapt, efectuate percheziții și arestări. În dimineața zilei de 8 noiembrie, Mihail Vlah a publicat o postare pe Facebook în care a cerut „uciderea” Maiei Sandu și a lui Igor Dodon. Poliția l-a reținut pentru 72 de ore. Ulterior, Vlah a spus că a fost o greșeală de tipar în postare și că ar fi vrut să scrie „să fie eliminați”.

În 21 noiembrie au fost efectuate percheziții în casa lui Ilia Uzun și în rețeaua de benzinării deținute de soția acestuia. Oamenii legii au confiscat produse petroliere și bani, a căror proveniență administratorul companiei nu a putut-o justifica. La unele benzinării, potrivit autorităților, combustibilul a fost vândut fără licență.

Odă lui Șor și geopolitica

O atenție deosebită i-a fost acordată lui Ilan Șor, care a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru furtul unui miliard de dolari. Ilia Uzun a declarat că este „presat” de autoritățile de la Chișinău pentru că îl susține pe Șor.

„Eu nu mă ascund, îl voi susține și în continuare. Datorită lui, primiți 2 mii de lei, au fost făcute drumuri, Gagauziya Land, multe alte proiecte de infrastructură. Dar dacă aceste autorități nu ar fi intervenit, el ar fi făcut mult mai mult”, a declarat Uzun.

Un alt participant la miting a declarat, de asemenea, că „dacă (autoritățile centrale) nu i-ar fi pus lui Șor bețe în roate”, am fi avut aici „multe realizate”. De asemenea, participanții au declarat că Șor „a primit 15 ani de închisoare fără niciun temei legal”.

„Arătați-mi un politician din Moldova care a oferit 5 miliarde, aproximativ 300 de milioane de lei, ca să investească în toată Moldova, să reconstruiască toată Moldova. Șor ar face acest lucru, numai să-i fie scoși acești 15 ani, care i-au fost dați ilegal”, a spus un participant la miting.

Mihail Vlah a vorbit despre războiul din Ucraina. Acesta însă nu a specificat faptul că Ucraina a fost invadată de Rusia, ci a catalogat această agresiune drept un „război dintre două popoare frățești”.

„Avem națiuni frățești care luptă acum. Suntem oare nepăsători? Ni se spune că trebuie să ținem cu una dintre părți. Iar noi suntem de partea Chinei și a Indiei, cum vom negocia? Sunt 3 miliarde de oameni acolo. Noi suntem de partea care spune să oprim războiul fratricid. Că noi, găgăuzii, nu avem o poziție? Am spus-o demult, dar nu interesează acest lucru nici pe autoritățile moldovenești, nici pe curatorii lor. Prin urmare, suntem în favoarea păcii mondiale”, a declarat Vlah.

La finalul mitingului, aceștia au adoptat o rezoluție prin care au cerut convocarea unei reuniuni extraordinare a APG pentru a „condamna acțiunile autorităților din țară”. Ei au cerut ambasadelor, OSCE, Consiliului Europei și ONU să „oprească genocidul împotriva unui întreg popor și autonomie politică pentru găgăuzi”.

Incitare la separatism. Ce spun experții despre scopul acestui miting

Scopul principal al acestui miting a fost incitarea la separatism. Atât expertul din Găgăuzia, cât și expertul din Chișinău, susțin această opinie.

„Acest eveniment nu are nicio legătură cu situația sociopolitică (tema declarată a mitingului) din Republica Moldova. În Republica Moldova anual sunt trase la răspundere peste 10 mii de persoane. Și nimeni, cu excepția așa-zișilor patrioți găgăuzi, nu organizează proteste în masă în acest sens. Autoritățile competente trebui să dea aprecieri juridice declarațiilor unor persoane publice care fac amenințări la adresa oficialilor de rang înalt din Republica Moldova. Faptul că unii oficiali din Găgăuzia servesc interesele lui Șor, inclusiv în scopuri egoiste, depășește cadrul legal”, spune doctorul în drept Igor Ianac, președintele Asociației Obștești „Alegere și Alternativă pentru Găgăuzia”.

„Când ei spun că nu o vom primi pe Maia Sandu, că nu vom primi miniștrii, că acesta este pământul nostru, că acesta nu este pământul vostru – toate acestea sunt manifestări de separatism, care reprezintă o mare amenințare pentru dezintegrarea teritorială a țării etc.”, a punctat analistul politic Alexei Tulbure.

Referitor la contradicții (pe de o parte, organizatorii mitingului cheamă la dialog, pe de altă parte, ei înșiși îl blochează), Tulbure a sugerat că liderii de la Comrat se află sub presiunea lui Șor, dar în același timp, încearcă să demonstreze că ascultă Turcia. Potrivit analistului politic, Turcia, probabil îndeamnă Găgăuzia la dialog cu centrul.

„Pe de o parte, cel mai probabil, Comratul a primit un semnal de la Istanbul sau Ankara, așa că spun că sunt de acord să reia dialogul. Deci, se presupune că ei arată deschidere. Pe de altă parte, sponsorul principal al elitei găgăuze – Șor, le cere să treacă orice linii roșii”, spune Tulbure.

Igor Ianac consideră că autoritățile moldovenești nu vor construi relații cu persoane care sunt asociate cu Șor, dar sunt gata să comunice cu reprezentanții autorităților publice locale, precum și cu societatea civilă. De aceeași părere este și Alexei Tulbure, menționând că în Găgăuzia există primari și reprezentanți ai mediului de afaceri care sunt integrați cu succes în procesele interne.

De ce găgăuzii se lasă manipulați?

De ce se lasă atât de ușor manipulați cetățenii din Găgăuzia? Alexei Tulbure a explicat cum vede el acest fenomen.

„Sociologia arată că găgăuzii sunt plini de fobii, temeri etc. Fobia lor principală este teama de schimbare. Ei percep integrarea europeană drept schimbări care vor perturba stabilitatea lor relativă. Concentrarea asupra Rusiei este o ancoră sigură a stabilității lor. Situația lor economică nu este foarte bună,  nu au timp să înțeleagă esența a ceea ce se întâmplă. Își ascultă liderii. Și liderii le spun: «Moldovenii vor să ne vândă Occidentului, homosexualii o să vă apuce pe stradă, biserica noastră va fi închisă» și alte prostii. Oamenii îi cred, pentru că vorbesc pe înțelesul lor”, a remarcat Tulbure.

Potrivit expertului, oamenii din alte regiuni ale Moldovei au și ei aceste fobii, dar acest lucru se întâmplă cel mai clar în Găgăuzia, pentru că a fost lăsată „la mila lui Șor”, iar Chișinăul nu lucrează suficient cu locuitorii din autonomie (reforme culturale, educaționale).

Drept urmare, „din cauza oamenilor care au vândut Găgăuzia pe bani, Găgăuzia nu a mai fost privită ca o entitate teritorială autonomă”, crede Igor Ianac.

„La aniversarea a 30 de ani de la formarea UTA Găgăuzia avem cel mai înalt nivel de corupție politică și electorală, destructurare și degradare politică”, a conchis doctorul în drept din autonomie.

Cine sunt găgăuzii și cum s-a format autonomia găgăuză?

Găgăuzii sunt un popor turc de religie creștină, a cărui parte principală trăiește în partea de nord a regiunii centrale din Bugeac, care din 1940 face parte din granițele de sud ale Republicii Moldova. Acum în Găgăuzia trăiesc aproximativ 150 de mii de oameni.

În 19 august 1990, la Comrat a avut loc un congres al deputaților de toate nivelurile, ce reprezentau localitățile populate compact de găgăuzi care și-au exprimat dorința de a deveni parte a republicii găgăuze. În conformitate cu rezoluția adoptată de congres, RASSG, înființată la 12 noiembrie 1989 ca parte a RSS Moldovenești, a fost transformată într-o republică găgăuză independentă, ca parte a URSS reînnoite, cu justificarea legală necesară. Pe 28 octombrie 1990 au avut loc alegeri pentru Consiliul Suprem al Republicii Găgăuze, unde a fost adoptat ca bază proiectul tratatului de unire și a fost aprobată Declarația de libertate și independență a poporului găgăuz față de Republica Moldova.

La începutul anului 1993 a fost lansat un dialog politic pentru stabilirea statutului politic al Găgăuziei în Moldova. Negocierile dintre Chișinău și Comrat s-au prelungit până la sfârșitul anului 1994. Pe 23 decembrie 1994, Parlamentul Moldovei a adoptat Legea „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri)”, care conferă drept de autonomie regiunii cu o populație compactă de găgăuzi.

De ce găgăuzii susțin Rusia?

Simpatia pentru Rusia în Găgăuzia este prezentată ca ideologie oficială. Iată ce scrie Centrul de Cercetări Științifice (CCȘ) „M. Marunevici”: „În timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei și al ocupației fasciste româno-germane a Moldovei, însăși existența poporului găgăuz era amenințată. Doar eșecul planurilor inamicului pentru o înfrângere «rapidă» a Armatei Roșii i-a împiedicat pe invadatori să pună în aplicare acest plan.” CCȘ subliniază că „simpatiile politice ale poporului găgăuz au fost întotdeauna de partea Rusiei/URSS și a Armatei Roșii.”

Iar pe site-ul oficial al Comitetului Executiv al Găgăuziei scrie că „doar eliberarea Basarabiei de către armata sovietică în 1944 i-a salvat pe găgăuzi de la punerea în aplicare a planului românesc al mareșalului român Antonescu de relocare și asimilare a găgăuzilor.” Menționăm că Centrul de Cercetări Științifice este responsabil pentru elaborarea manualelor și materialelor didactice care sunt folosite în școli și universități.

Dacă vorbim despre începutul „divergențelor” dintre găgăuzi și Chișinău în timpul existenței autonomiei găgăuze, atunci totul a început în 2 februarie 2014, când autoritățile autonomiei au organizat un referendum, la care 98% dintre alegători au susținut integrarea în Uniunea Vamală Eurasiatică și s-au exprimat în favoarea „statutului de autonomie amânată”. Acest statut îi conferă Găgăuziei dreptul de a se separa de Republica Moldova în cazul pierderii independenței sale. Autoritățile Republicii Moldova au declarat referendumul ilegal, iar rezultatele acestuia au fost recunoscute prin decizia Curții Constituționale a Republicii Moldova drept neconstituționale și neavând forță juridică. Cu toate acestea, „statutul de autonomie amânată” mai există în legislația Găgăuziei.