Moldova: locul 114 la dezvoltare umană
Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) face astăzi public Raportul Dezvoltării Umane pentru 2014, din care rezultă că R.Moldova se situează pe locul 114 dintr-un număr de 187 de ţări şi teritorii ale lumii. Acest raport se axează în acest an pe vulnerabilitate şi sărăcie, de vreme ce 2.2 miliarde de oameni pe glob sunt săraci. Narine Sahakyan, reprezentant permanent adjunct, PNUD Moldova, şi Alexandru Oprunenco, specialist politici, PNUD Moldova, au explicat concluziile acestui raport pentru cititorii ZdG.
— De ce au nevoie statele lumii de acest raport?
N.S.: — Oamenii sunt cea mai importantă resursă, de aceea trebuie să analizăm care sunt problemele cu care se confruntă ei. Dacă nu vor exista acţiuni şi politici eficiente pentru a soluţiona problemele care îi fac vulnerabili pe oameni, nu va exista un progres durabil al dezvoltării umane.
— Şi care sunt punctele vulnerabile ale omenirii în acest an?
N.S.: — 2,2 miliarde de oameni pe glob sunt săraci sau aproape săraci. Raportul nu vorbeşte doar despre sărăcie ca fenomen, dar şi despre vulnerabilitatea provocată de sărăcie. Un om sărac are acces mai limitat la o educaţie bună, la servicii medicale de calitate şi astfel nu reuşeşte să scape de sărăcie. De exemplu, femeile devin şi mai vulnerabile atunci când au mulţi copii sau sunt mame singure. În asemenea circumstanţe, posibilităţile lor se limitează, iar vulnerabilitatea lor creşte. La fel e cu tinerii, care au oportunităţi diferite, în dependenţă de faptul dacă locuiesc în Chişinău sau în zona rurală.
— Cum trebuie să intervină guvernele la aceste probleme?
N.S.: — În raport vulnerabilitatea e privită ca o problemă majoră, care, dacă nu este redresată la timp, duce la creşterea nivelului de sărăcie. În acest an a fost introdus un nou indicator, care ţine de inegalitatea gradului de dezvoltare umană din punctul de vedere al genului. Temele abordate în raport se schimbă în fiecare an, dar indicatorii sunt urmăriţi indiferent de tema abordată.
Pe parcursul vieţii, omul trece printr-o anumită etapă când gradul de vulnerabilitate este mai ridicat. Dacă la această etapă lipsesc politicile necesare care să-l susţină, omul va deveni şi mai vulnerabil. Acest fapt se manifestă în special după încheierea perioadei de studii, când persoana trebuie să gasească un loc de muncă, sau când persoana ajunge la perioada de pensionare. În aceste momente, este necesară susţinerea guvernării şi a instituţiilor specializate. Să luăm drept exemplu vaccinarea copiilor. Guvernarea îşi asumă costurile acestui serviciu, deoarece nu toate familiile şi-ar putea procura vaccinuri. Acesta este un mecanism de intervenţie a Guvernului pentru a nu pune în pericol viitorul ţării.
— R. Moldova a înregistrat succese la vreunul dintre indicatori?
N.S.: — Da, desigur. La nivel de educaţie şi sănătate sunt ameliorari, la nivel de venituri, mai puţin. Tempoul este bun şi trendul este pozitiv.
— O parte a societăţii spune că nu simte aceste schimbări. De ce se întâmplă asta?
N.S.: — În medie, indicatorii se ameliorează, dar din cauza inegalităţilor se întâmplă că o parte a populaţiei primeşte tot mai mult şi mai mult, iar la o altă parte nu ajunge nimic din serviciile puse la dispoziţie. Raportul despre care vorbim tratează prioritar oamenii din categoria social-vulnerabilă. De aceea, trebuie gândite şi implementate nişte politici pentru ei. Sunt exemple de ţări unde creşterea economică este mai înaltă decât în ţările cu un nivel al dezvoltării umane ridicat, pentru că în cele din urmă există mai puţine inegalităţi în distribuirea veniturilor.
A.O.: — Mai este important şi care sunt priorităţile guvernării, cât de pregatită este aceasta să investească în educaţie şi sănătate şi cât de efectiv este acest lucru. Moldova investeşte o mare parte din Produsul Naţional Brut (PIB) în învăţământ şi sănătate, dar, luând în considerare că indicatorii nu sunt prea buni, există lacune în ceea ce priveşte efectivitatea. Astfel, noi avem posibilitatea să examinăm, să analizăm aceste puncte slabe şi prin prisma noilor politici să facem aşa, ca într-un final aceşti bani să fie utilizaţi efectiv.
— Aceşti indicatori arată că a crescut nivelul de trai al cetăţenilor?
A.O.: — Aceasta înseamnă că a crescut bunăstarea socială, ţinând cont de faptul că creşterea bunăstării sociale este în raport direct cu creşterea speranţei de viaţă, şi că a crescut nivelul calităţii serviciilor medicale prestate. Odată ce guvernarea investeşte în tehnologii noi, aparataje performante, medicamente de calitate şi lărgeşte accesul la aceste servicii, prin asigurarea obligatorie de sănătate, asta înseamnă că tot mai mulţi oameni, inclusiv şi pătura rurală, au acces la servicii calitative şi accesibile. Astfel, creşte şi nivelul de trai al populaţiei.
— Oamenii doresc schimbări mai rapide…
A.O.: — Dacă ar fi să luăm ca exemplu procesul de învăţământ, atunci, unei persoane îi trebuie 3-4 ani ca să absolvească, urmând un program diferit. De datoria noastră este să facilităm implementarea acestor reforme. Sunt lucruri care însă se pot aplica imediat. Programul educaţional se poate face neformal şi reformatat ca să răspundă necesităţilor pieţei de muncă actuale. De asemenea, sunt importante şi mesajele pe care le transmite Guvernul. De exemplu, în urma rezultatelor examenului de BAC din anul acesta, putem să înţelegem că se pot obţine succese şi în baza meritelor şi muncii depuse.
N.S.: — S-a observat că Moldova investeşte în procesul educaţional mai mult decât alte ţări în care este mai dezvoltat acest proces al educaţiei.
— Cum e posibilă creşterea oportunităţilor pentru persoanele vulnerabile?
A.O.: — De exemplu, avem o nouă companie care se deschide. În zilele noastre există problema lipsei forţei de muncă. În acelaşi timp există multe mame care reprezintă forţă de muncă calificată, dar care nu pot ieşi la muncă pentru că nu au cu cine lăsa copiii. Soluţia ar fi ca această companie privată în colaborare cu autorităţile competente să deschidă o mică grădiniţă pentru copiii lucrătorilor acestei companii şi în acelaşi timp statul poate să acorde anumite facilităţi companiei în cauză.
— Cu ce alte state se compară R. Moldova după indicele dezvoltării umane?
N.S.: — În conformitate cu acest index, Moldova se află în categoria ţărilor cu un nivel de dezvoltare socială mediu. În această categorie mai intră ţări din Europa şi Asia Centrală precum Uzbekistan şi Turkmenistan, Moldova a nimerit pe această treaptă din cauza nivelului scăzut al veniturilor, pentru că în perioada 1991-1999 pierderile economice au fost printre cele mai mari din fostele republici sovietice. După anul 2000, Moldova se dezvoltă, acest indicator creşte, deşi este încă destul de mic ca să permită trecerea ei într-o altă categorie. La nivelul speranţei de viaţă, ca indicator social, se observă o creştere considerabilă. şi la nivelul accesului la educaţie există progrese.
— Referindu-ne la indicele inegalităţii de gen, cum se situează Moldova?
N.S.: — La nivel de participare politică, femeile continuă să fie sub-reprezentate. Depinde cât de mult acceptă societatea prezenţa femeilor în sferele de activitate socială (politică, business, ştiinţă). Totuşi, în R. Moldova există tendinţa de creştere a numărului de femei implicate în sfera politică şi celelalte domenii de activitate. Acest progres trebuie menţinut şi continuat. Pentru ca problemele femeilor să ajungă a fi soluţionate, ele trebuie să fie reprezentate şi în Parlament, şi în alte instituţii de decizie, aşa încât problemele lor sa fie auzite. Comunităţile conduse de femei au reuşit să soluţioneze mai bine anumite probleme sociale, aşa arată studiile.
— Ar fi necesar un spirit civic mai bine dezvoltat al cetăţenilor?
A.O.: — Cetăţenii sunt cei care trebuie să preseze guvernanţii, nu doar în perioada alegerilor, dar şi pe parcursul anilor. Totuşi, spiritul civic se intensifică (exemplul mansardelor, al transportului public). Este important ca acest spirit civic sa se manifeste deschis, transparent.
— Cum urmează să reacţioneze guvernele la acest raport?
N.S.: — În raport sunt câteva recomandări care trebuie luate în considerare. Deci, trebuie asigurate servicii sociale de bază, inclusiv pentru păturile vulnerabile ale societăţii. Toate ţările sunt în stare să facă acest lucru, chiar şi cele mai slab dezvoltate. În concluzie, vulnerabilitatea ca fenomen este un proces specific Moldovei. Este vorba de tineri, de femei, bătrâni, persoane cu dizabilităţi şi minorităţi naţionale. Sunt necesare politici speciale care ar susţine aceste categorii sociale în momentul potrivit.
