Legea Anti-fumat „a intrat” în R. Moldova?

La 31 mai, curent, a intrat în vigoare Legea Anti-fumat. Aceasta i-a bucurat pe nefumători, dar a reuşit să-i indigneze pe fumători, care susţin că legea ar fi una incompletă şi că poate fi interpretată diferit. Argumentele prezentate de Ministerul Sănătăţii, referitoare la sănătatea populaţiei, se pare că nu au influenţat şi nu au calmat spiritele celor care nu vor să iasă din localuri pentru a fuma o ţigară. Oamenii sunt supăraţi şi de amenzile ce promit a fi usturătoare şi exagerat de mari, în raport cu salariile din R. Moldova.

În ultima zi a lunii mai, în R. Moldova, au intrat în vigoare prevederile legale privind protecţia împotriva expunerii la fumul de tutun. Acestea presupun interzicerea fumatului în spaţiile publice închise, semiînchise şi la locurile de muncă. În acest sens, viceprim-ministrul Gheorghe Brega a decis să întreprindă vizite inopinate în mai multe localuri, pentru a constata cum se respectă legea. „Eu, în calitate de medic, ştiu cât de importantă este această lege şi câte vieţi ale fumătorilor pasivi ar putea fi salvate”, spune Brega.

Potrivit Ministerului Sănătăţii, noile prevederi din pachetul de acte legislative privind controlul tutunului îşi propun protejarea sănătăţii populaţiei de efectele nocive ale fumului de ţigară. „Aplicarea acestei legi va duce la îmbunătăţirea semnificativă a stării de sănătate a populaţiei R. Moldova şi ar putea salva mai mult de 40.000 de vieţi în fiecare an”, susţine Ruxanda Glavan, ministra Sănătăţii, care insistă ca perioada de implementare să fie cât mai scurtă. „Vom începe o campanie activă de comunicare. Suntem conştienţi că implementarea unei legi atât de complicate nu poate avea loc într-o singură lună”, susţine ministra.

Alexandru Jizdan, ministrul Afacerilor Interne, a anunţat că, în prima perioadă, poliţiştii nu vor aplica amenzi, ci vor informa fumătorii despre locurile interzise pentru fumat. „Nu vom pune gardieni la fiecare locaţie sau restaurant, dar vom informa lumea despre schimbările care s-au produs, astfel încât, cu timpul, să implementăm cadrul legislativ calitativ”, a declarat Jizdan.

Optica Legii Anti-fumat

Sancţiunile pentru nerespectarea legii sunt destul de dure. Astfel, persoanele juridice care încalcă Legea Anti-fumat ar putea plăti amenzi de 10.000 de lei, iar persoanele fizice – de 1400-3000 de lei.

Pentru evitarea acestor încălcări, angajatorii, autorităţile publice centrale şi locale trebuie să aplice interdicţia fumatului pentru tot spaţiul administrat, cu afişarea avertismentului: „În această clădire/instituţie/unitate fumatul este complet interzis”. Totodată, proprietarii sau managerii spaţiilor publice, ai locurilor de muncă, ai mijloacelor de transport public, indiferent de tipul de proprietate şi modul de acces, în care fumatul este interzis, au obligaţia să afişeze la intrare, în cel mai vizibil loc, semnul unic de interzicere a fumatului şi să avertizeze persoanele care fumează în locuri interzise despre interdicţia fumatului, iar în cazul neconformării acestora, să anunţe poliţia.

„Bine, noi respectăm legea, ne conformăm noilor prevederi, dar mi se pare anormal ca tot noi să cumpărăm, plătind 15-20 de lei, aceste avertismente”, spune angajatul unei instituţii de stat.

Cătălin Vieru, proprietarul unui local din Chişinău, întrebat de ce unele mese pentru fumători nu sunt amplasate la 10 m de geamurile localului, a spus: „În primele zile, matematica aceasta este relativă. Pentru cei care au o optică a acestei legi, matematica va fi una, iar pentru noi (proprietarii localurilor, n.r.)… Oricum vor fi mici carenţe, deşi susţinem această lege”. Proprietarul localului s-a arătat convins că, în primele săptămâni, numărul clienţilor se va reduce simţitor. „Ştim bine că orice schimbare se confruntă cu opunere. Nimănui nu-i va plăcea să fie „discriminat” pentru un obicei al său vicios şi asta va duce şi la reducerea numărului clienţilor, până se vor obişnui. Acest viciu, puternic infiltrat în stereotipul tinerilor, nu poate fi exclus în doar două zile. E bine să revenim la temă peste o săptămână, când lumea va înţelege mai bine această lege”, a spus Cătălin Vieru.

Amintim că, la 18 martie, curent, peste 30 de manageri şi proprietari de restaurante şi localuri de agrement din Chişinău au cerut ca Legea Anti-fumat să fie modificată, arătându-se nemulţumiţi de faptul că aceasta afectează industria restaurantelor şi localurilor de agrement. „Noi trebuie să interzicem fumatul în localuri şi să obligăm clienţii să fumeze afară, dar, conform legii, clienţii nu pot fuma nici la uşi. Ei trebuie să se deplaseze la 10 m de intrare, iar asta înseamnă că noi ne dăm afară clienţii, fără a şti dacă ei vor reveni”, afirma Aneta Zasaviţchi, preşedinta Asociaţiei Naţionale a Restaurantelor şi a Localurilor de Agrement din R. Moldova.

„E fals să spunem că vom pierde clienţii. Vreo 70% sunt nefumători. Cercul lor e mult mai vast. Când toată lumea va şti că, mergând într-un local, nu va fi expusă fumului, dorinţa de a vizita instituţia va creşte”, afirmă Ion Şalaru, vicedirectorul Centrului Naţional de Sănatate Publică.

„Cum poţi să respecţi o lege dacă nu o înţelegi?”

La 31 mai, a fost organizat un flashmob pentru îmbunătăţirea Legii Anti-fumat. Constantin Dascăl, preşedintele Asociaţiei Obşteşti „Fumătorii Responsabili”, a explicat că prin această acţiune atrag atenţia autorităţilor la problemele ce vor apărea în urma aplicării legii, fără reglementarea şi indicarea clară privind amenajarea şi amplasarea locurilor speciale pentru fumat în spaţiile publice şi a altor aspecte care ţin de consumul produselor de tutun.

De aceeaşi părere este şi Anatol Vladirovic, un fumător înrăit. „Nu-mi place legea, pentru că ne vor „paşte” (pe fumători, n.r.) ca pe nişte oi”, spune bărbatul. „Până a vota această lege, deputaţii trebuiau să stabilească locuri speciale unde să putem fuma. Dar aşa, cum putem spune că e o lege corectă?”, se întreabă el.

Sergiu Popa, tânăr nefumător, spune că Legea Anti-fumat îl bucură. „Deseori, intram în vreun local cu sală pentru fumători şi pentru nefumători. Acestea, însă, erau prost izolate, de aceea aveam impresia că stau în sala de fumători. Acest lucru mă deranja. Totuşi, se pare că legea este prost gândită. Ea poate fi interpretată diferit, ceea ce presupune şi mai multe încălcări”, opinează tânărul.

„E clar că cel care a fumat va continua să fumeze, iar cel care a băut va bea şi nicio lege nu îi va face să renunţe la asta. Legea este bună pentru cei care nu fumează. Dar unde atunci trebuie să fumeze acel om care nu poate fără ţigară? Eu am să merg acolo unde voi putea să fumez şi să beau ceva. De ce nu fac spaţii separate pentru cei care fumează şi cei care nu fumează, ca să nu se amestece fumătorii cu nefumătorii? Aşa ar fi cel mai bine”, spune Nicolai Şendrea.

„Ei spun că nu ai dreptul să fumezi în spaţiul public, dar unde atunci să fumăm, dacă tot nu avem un loc special? Fumătorilor le place să fumeze acolo unde se odihnesc. Înţeleg, nu este bine să fumezi în piaţă, în parc, dar nici acolo unde te odihneşti? Oamenii vor respecta această lege, dar nu toţi. Aşa se face la noi. Apoi, această lege nu este clară, vedeţi că ne punem multe întrebări şi atunci cum poţi să o respecţi dacă nu o prea înţelegi?”, se arată nedumerit Alexandru Vasiliţă, în timp ce aranjează nisipul de pe plaja din Vadul lui Vodă. „Cei de la putere au furat miliardul şi acum nu au bani şi de aceea votează tot felul de legi, permit tot felul de scumpiri, impozite mari şi amenzi ca să întoarcă miliardul tot din banii noştri, fără a se întreba dacă poporul are ce mânca. Oamenii vor fuma, poliţiştii îi vor prinde şi-i vor amenda. Aşa se vor aduna şi bani mari”, spune Alexei Sârghi, complentându-şi colegul.

1 miliard de lei vs fumul de ţigară

Aceeaşi lege mai prevede reguli stricte menite să-i descurajeze pe fumători, doar că acestea vor intra în vigoare mai târziu. De la 1 ianuarie 2018, pe fiecare pachet de ţigări vor fi incluse avertismente de sănătate, care vor acoperi 65% din suprafaţa pachetului. Iar din 2020 va fi interzisă comercializarea ţigărilor cu diverse arome.

„Am început să întreprindem acţiuni concrete pentru ca sănătatea populaţiei să fie de un alt nivel. Circa 880 milioane de lei constituie cheltuielile anuale ale R. Moldova pentru sănătatea celor care suferă de maladiile cauzate de consumul ţigărilor. Estimările costurilor economice ale tutunului, legate de productivitatea pierdută din cauza deceselor premature, invalidităţii la o vârstă aptă de muncă, spitalizărilor şi tratamentului ambulatoriu a bolilor legate de fumat, se ridică la circa 1 miliard de lei. Aceste date trebuie să ne responsabilizeze şi cu toţii să contribuim la respectarea legii”, afirmă Ruxanda Glavan, ministra Sănătăţii.

Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), fumatul reprezintă un obicei zilnic al peste 1,3 miliarde de oameni din întreaga lume, majoritatea (84%) în ţările în curs de dezvoltare. Anual, din cauza fumatului, mor peste 6 milioane de persoane, dintre care 600.000 sunt fumători pasivi. Cercetările ştiinţifice demonstrează că expunerea la fumul de tutun creşte riscul maladiilor severe, precum cancerul de plămâni, bolile cardiovasculare, crizele astmatice, bolile pulmonare, în cazul gravidelor provocând naşteri premature şi greutate mică a copilului, etc.

Potrivit studiului STEPS, realizat în R. Moldova în 2013, 25,3% din populaţia adultă a R. Moldova fumează. Ponderea bărbaţilor fumători, 43,6%, e mult mai mare în raport cu cea a femeilor fumătoare – 5,6%. Totodată, fiecare al cincilea adolescent a încercat să fumeze în decursul vieţii.