Justiția, între propuneri revoluționare și acuzații grave
Vineri, 13 martie 2015, la „Casa Sărbătorii” a avut loc Adunarea Generală a Judecătorilor. La eveniment au participat aproape 300 de judecători din cei 400, înregistrați oficial în R. Moldova, dar și mai mulți oficiali, printre care, Nicolae Timofti, președintele R. Moldova, Vladimir Grosu, ministrul Justiției, Mihai Poalelungi, președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ și Victor Micu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care a prezidat Adunarea.
Evenimentul a început cu discursul lui Victor Micu, președintele CSM, care a făcut bilanțul anului 2014 pentru sistemul judecătoresc. Micu a precizat că, în 2014, judecătorii au fost nevoiți să lucreze mai mult decât în 2013 și că, din acest motiv, numărul magistraților în anumite instanțe ar trebui majorat. Micu a abordat și problema repartizării aleatorii a dosarelor, la care, în 2014, au fost depistate mai multe probleme, inclusiv încercări de a manipula programul, menționând că, în viitorul apropiat, programul va fi îmbunătățit.
„Dacă nu știți cum să procedați, atunci procedați conform legii”
„Din păcate, pe parcursul anului 2014, au fost condamnați 2 judecători pentru corupție. Acest fapt, nu face față sistemului judecătoresc și vreau să cred că asemenea situații nu se vor mai repeta”, a punctat Micu. El a propus ca, pe viitor, CSM să dețină dreptul la inițiativă legislativă, iar membrilor CSM să li se ofere prin lege dreptul de acces la secretul de stat, atunci când sunt examinate candidaturile pentru funcția de judecător. Pe de altă parte, și judecătorii ar trebui să dețină dreptul de acces la secretul de stat, în limitele dosarelor instrumentate. Președintele CSM a mai propus ca, pe viitor, selectarea candidaților pentru studii la Inistitutul Național al Justiției să fie efectuată de CSM, cu verificarea integrității acestora până la formarea listei celor admiși. „Or, deseori, suntem în situația că statul a suportat cheltuieli pentru instruirea candidaților, și ulterior se constată că candidatul nu corespunde aspectelor de integritate și nu poate fi admis în funcția de judecător”, a punctat Micu.
La tribună s-a succedat Vladimir Grosu, ministrul Justiției, care a avut un mesaj mai critic în adresa corpului judecătoresc. „Problemele din justiție sunt un mare impediment în procesul de integrare europeană. Percepția că sistemul judecătoresc ar fi corupt, ne este imputabilă tuturor. Faptul că doar 23% din oameni au încredere acum în justiție este un indice foarte alarmant. Totodată, suntem îngrijorați în legătură cu manipularea Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor. Partenerii europeni și donatorii internaționali sunt de-a dreptul consternați de faptul că nu depunem străduință să deprindem cum se utilizează corect acest sistem, dar căutăm mereu explicații ca să nu-l utilizăm și folosim diferite tertipuri care nu sunt deloc inteligente pentru a fenta sistemul”, a precizat Grosu, cerând președintelui CSJ uniformizarea practicii judecătorești și menționând că mai există cazuri similare, interpretate diferit de către magistrați. Grosu a precizat că Ministerul Justiției pledează pentru optimizarea hărții judecătorești, prin reducerea numărului de instanțe. „La final, un sfat pe care-l știu de la părinți: dacă aveți dosare complicate și nu știți cum să procedați, atunci procedați conform legii”, le-a spus Grosu judecătorilor.
Acuzațiile și propunerile șefului CSJ
Mihai Poalelungi, președintele CSJ, a avut cel mai dur discurs la adresa colegilor săi. „Sunt convins că majoritatea judecătorilor din R. Moldova sunt onești și își fac meseria corect. Dar, avem o parte care nu-și îndeplinesc obligațiunile la nivelul cuvenit. Din cauza lor, suferim toți. Despre reformă nu pot spune de bine sau de rău. Pot spune că avem tendințe bune, dar că ne mișcăm foarte greu”, a subliniat Poalelungi. „Anul trecut am fost considerați cel mai corupt domeniu. De ce s-a întâmplat asta? Vă amintiți de ordonanțele pronunțate de unii judecători prin care s-au acceptat transferurile de bani, ca să nu spun spălarea de bani, în sumă de 18,5 miliarde USD? Păi, cum vrem altfel să ne plaseze lumea? Evident, după asemenea cazuri, nu putem pretinde să fim clasați pe un alt loc”, a zis șeful CSJ, referindu-se ulterior și la judecătorii care împart terenurile în mun. Chișinău, temă despre care ZdG a scris în ultima perioadă. „Am vorbit despre terenurile din Chișinău, că nu ține de competența instanțelor de judecată să le repartizeze. Situația s-a îmbunătățit, dar practica continuă. Nici nu mai vorbesc la tema asta. Cum apar așa decizii, le trimit la Procuratura Anticorupție. Nu mai știu cum de procedat în astfel de situații. Cum de vorbit cu judecătorii? Cât mai trebuie de explicat că aceasta e competența Consiliului Municipal Chișinău?”, s-a răstit Poalelungi, dând ulterior și alte exemple în care magistrații au luat hotărâri dubioase.
„La Judecătoria Orhei, un judecător prelungește termenul de acceptare a succesiunii peste 13 ani. Ce motive poți găsi ca să faci asta? Chiar nu vă dați seama ce faceți? În astfel de situații, noi nu putem avea o imagine bună, iar asta doar din cauza unei părți mici dintre noi, care nu-și fac treaba”, a menționat Poalelungi. Acesta a venit ulterior cu unele propuneri care s-ar putea dovedi revoluționare pentru sistemul judecătoresc, printre care, reorganizarea Curții de Apel Chisinau în două judecătorii, de creat Curtea de Apel pe municipiul Chișinău și alta pe țară, introducerea în cazurile de rezonanță, a Curții cu jurați, după modelul german, reorganizarea CSJ, unde 50% dintre magistrați să fie judecători de carieră, iar alte 50%, să fie juriști notorii din societatea civilă, dar și impunerea unor termeni concreți în judecarea dosarelor, 6 luni pentru prima instanță și câte 3 luni pentru instanțele superioare. „În asemenea cazuri, cetățeanul va avea previzibilitate. Va ști că într-un an, dosar lui se va finaliza”, a argumentat Poalelungi. „Totodată, consider că este necesar ca CSM să aibă pârghii pentru a investiga averea judecătorilor. Judecătorilor le va fi mult mai complicat să le explice membrilor CSM de unde au bunuri, legalitatea cărora nu o pot demonstra. Consider că legislația urmează a fi modificată și toți cei care nu pot demonstra legalitatea bunurilor, urmează a fi eliberați din funcție”, a zis acesta. În final, Poalelungi s-a adresat președintelui Uniunii Avocaților, prezent în sală, cerând ca avocații, dar și procurorii, să nu mai facă „justiție televizată”. „Sau dăm dovadă de corectitudine și onestitate și ajungem la situația în care societatea va fi mulțumită de justiție, sau trebuie să fim eliberați cu toții din funcție și în locul nostru să fie numiți alți judecători”, a concluzionat Mihai Poalelungi.
Timofti, cu apropouri pentru foștii colegi
A urmat discursul lui Nicolae Timofti, președintele R. Moldova. Acesta a vorbit despre faptul că îi face plăcere să revină printre judecători, dar și despre lucrurile pozitive pe care statul le-a făcut pentru a îmbunătăți activitatea acestora. Șeful statutului a venit și cu critici, atingând, la fel ca și Mihai Poalelungi, problema terenurile împărțite de judecători: „Sunt surprins atunci când aflu că unii judecători, știind că nu au dreptul legal să repartizeze loturi de pământ în locul primăriei, emit asemenea decizii”, a zis Timofti, precizând că „nu va fi susținut nimeni dintre cei care fac astfel de abuzuri”. „Instanța de judecată poate constata anumite acte ilegale, poate penaliza, după caz, dar nu poate să substituie alte instituții”, a subliniat președintele. Timofti a amintit că peste 40 de judecători au plecat din sistem în 2014 și i-a îndemnat și pe alții să facă acest lucru. „Eu apreciez decizia celor care au simțit că nu pot să funcționeze în noile condiții și s-au retras. Îi îndemn și pe alții să cântărească foarte bine alegerea pe care o au de făcut: în favoarea dreptății sau a beneficiilor personale… Trebuie să ascultăm ce spun oamenii, să fim atenți ce scrie presa”, a punctat, în final, președintele.
Au urmat discursurile unor judecători, care au venit cu diverse propuneri pentru a îmbunătăți starea de lucruri din justiție, dar și acuzații voalate către politic. „S-a vorbit despre spălarea de bani de 18,5 miliarde. Dar de ce oare rușii au ales R. Moldova? Și nu știu, e dreaptă concluzia mea sau nu, dar îmi pare că acest lucru s-a întâmplat după ce s-a plafonat taxa de stat. E simplu la noi. Te adresezi în judecată, soliciți încasarea a 800 de milioane de USD și plătești o taxă de 25 de mii de lei, nu cum era anterior. Nu judecătorii a plafonat taxa de stat”, a punctat Anatolie Țurcan, membru CSM. Aproape de finalul Adunării, Marina Anton, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, urmărită penal, împreună cu alți 4 colegi, fiind bănuită de emiterea unei hotărâri contrare legii, a venit cu mai multe acuzații grave în adresa șefilor justiției. La acest caz, ZdG va reveni în ediția tipărită de joi, 19 martie 2015. La finele Adunării Generale, Ion Druță, președintele Asociației Judecătorilor, le-a propus colegilor să ia în discuție organizarea alegerii președintelui Asociației, mandatul căruia expiră la sfârșit de martie. După dezbateri în contradictoriu, s-a decis amânarea votării, spre nemulțumirea lui Druță. „Anterior s-a decis ca Congresul Asociației Judecătorilor se va petrece odată cu Adunarea Generală. Ce s-a schimbat peste noapte? Cine pe cine a mușcat? Nu știu…”, a spus, supărat, Ion Druță.
