Istoria de succes a unui cultivator de nuci
Nicolai Kiktenko, omul care câștigă din agricultura prietenoasă mediului
Agricultura prietenoasă mediului ajută la menţinerea unui sol bun, a apei curate și a sănătăţii oamenilor. De această părere este Nicolai Kiktenko, agricultor din Rediul de Sus, raionul Fălești, care știe cum să folosească raţional darurile naturii, sufocată în prezent de indiferenţa umană.
În anul 1996, când plantaţiile de nuc din R. Moldova au fost afectate de îngheţuri, Nicolai Kiktenko a decis să renască nucul acasă. Agricultorul a făcut cunoscută R. Moldova datorită nucilor pe care-i crește în pepiniera sa de 10 ha. Înfiinţarea livezilor de nuc reprezintă un lucru important pentru mediu, îmbinându-se perfect cu conceptul de „dezvoltare durabilă a agriculturii”. Cultivarea nucilor este o activitate rentabilă, asigurând un profit stabil și prosperitate economică, spune bărbatul.
„Businessul orientat social”
Nicolai Kiktenko este cunoscut în Rediul de Sus, Fălești, pentru ceea ce a reușit să realizeze de-a lungul a 50 de ani în domeniul agricol. El a oferit locuri de muncă pentru zeci de oameni din sat. „În 1988, am ajuns în Rediul de Sus, care era pe atunci un sat uitat de toţi. Lipseau drumurile, curentul electric. În sat erau doar 20 de case, în care locuiau 53 de oameni, dintre care: 46 de pensionari, șase oameni apţi de muncă și un copil de șapte luni. Așa era satul când am venit pentru prima dată aici. Aceasta a fost istoria, acesta a fost începutul. Treptat, satul s-a dezvoltat și în el au început să trăiască mai mulţi oameni”, ne povestește bărbatul, care este directorul companiei „Gospodarul Rediu”, în cadrul căreia este lucrat un teren cu o suprafaţă totală de 320 ha.
Anul trecut, compania a obţinut un câștig de circa 10 milioane de lei, bani care ulterior au fost cheltuiţi pentru dezvoltarea afacerii și construirea drumului până la staţia de pompare și livezi. „Primul lucru pe care trebuie să-l cunoască cei care deschid o afacere este că businessul trebuie să aibă orientare socială. În zadar faci tu bani dacă nu te gândești deloc la oameni”, susţine antreprenorul.
„Livezile de nuc se plantează pentru secole”
Nicolai Kiktenko este cunoscut și pentru pepiniera sa de nuci, care se întinde pe o suprafaţă de 10 ha și unde cultivă peste 83 de soiuri de nuc. El este distins cu diverse premii naţionale şi internaţionale în domeniul culturilor nucifere.
„Nucul este o plantă ecologic pură şi nu are nevoie de pesticide”, își explică antreprenorul pasiunea pentru acești pomi. Puieţii cultivaţi în gospodăria sa rodesc din primul an şi chiar dacă recolta nu aduce un profit esenţial chiar de la început, cel puţin ajută copacul să se dezvolte rapid. Pe piaţa internă, întreprinderea pe care o conduce este una dintre cele mai mari furnizoare de puieţi de nuc din R. Moldova, aceasta producând, anual, peste 70.000 de puieţi, ce sunt cumpăraţi de străini.
„Când vin să cumpere de la mine copaci, eu le spun oamenilor că trebuie să participe la un seminar gratuit, de câteva ore, unde le explic, în detaliu, cum trebuie să planteze, să îngrijească nucii, ca, în cele din urmă, să se bucure de o recoltă frumoasă timp îndelungat”, ne spune antreprenorul, care se laudă că în Ucraina cresc peste 40.000 de nuci cumpăraţi de la el.
Pregătirea pământului
Toamna, suprafaţa terenului destinat livezii de nuci trebuie să fie curăţată de plantele dăunătoare multianuale, arată la o adâncime de 30-40 cm și nivelată. Primăvara urmează îngrășămintele verzi: măzărichea, ovăzul, hrișca și mazărea de câmp. În septembrie are loc prelucrarea terenului, săparea gropilor, alimentarea acestora cu amofos și humus și plantarea puieţilor de nuc.
„Le spun cumpărătorilor să planteze 60—70 de puieţi de nuc pe un hectar. Copacii trebuie să fie amplasaţi la o distanţă mare, pentru a evita apariţia bolilor. Nucul preferă să fie solitar, eliminând o substanţă benefică doar pentru el, nu și pentru ceilalţi copaci. E bine ca între ei să fie plantate culturi compatibile cu nucul: prunul, caisul, migdalul, alunul, fructe de pădure sau culturi de câmp ori legumicole, care nu prezintă „pericol concurenţial” pentru nuc. Astfel, până a ajunge să câștigăm din vânzarea nucilor, ne bucurăm de alte roade de fructe și legume sănătoase, pe care nu trebuie să le stropești sau să le hrănești cu îngrășăminte”, susţine Kiktenko.
În urma totalurilor pentru ultimii cinci ani, agricultorul a constatat că puieţii de un an se prind mai greu. „Puietul de un an e ca și un copil mic, care are nevoie de îngrijire specială, de supraveghere constantă. De aceea, am decis să comercializăm puieţi de doi ani”, spune agricultorul.
Îngrijirea și plantarea puieţilor de nuc
În procesul pregătirii precomerciale, puietul se scurtează, de la locul de altoire, la aproximativ 50 cm, oferind corelare dintre partea superioară și cea inferioară a copăcelului. Tăierea se va acoperi cu compozit din rășină de brad. Partea superioară a puietului se va prelucra cu soluţie de 5% de sulfat de cupru, care garantează protecţia împotriva bacteriilor. De asemenea, locul altoirii și partea superioară a puietului se va acoperi cu vopsea decorativă de protecţie „Grădinarul”, care reflectă bine razele fierbinţi, precum și protejează puietul de fisuri cauzate de îngheţ ca urmare a răcirii neuniforme a solului. „Astfel, copăcelul este ambalat, practic, ca un astronaut în sistemul autonom de supravieţuire necesar pentru a face faţă mediului ostil”, adaugă Kiktenko.
Potrivit expertului, plantarea de toamnă asigură cele mai bune rezultate. „În cazul plantării de toamnă, pe parcursul perioadei de iarnă solul reușește să se sedimenteze, să comprime rădăcinile, acestea reușind să se prindă până la începutul procesului de vegetaţie”, subliniază agricultorul. Un rol aparte îl are și stratul de bălegar cu paie de 20 cm, care protejează barajul temporar din jurul copacului. În timpul iernii, acest amestec protejează sistemul radicular al puieţilor împotriva gerului, iar vara, pe timp de arșiţă – de uscare.
Totodată, agricultorul susţine că nuca trebuie înlăturată în perioada fisurării pericarpului (cojii verzi, n.r.). Reziduurile se elimină rapid, nuca se spală în apă curgătoare și se usucă la o temperatură de până la 40 de grade în condiţii de maximă ventilare. După uscare, nuca se va sufla cu aer până la temperatura mediului ambiant și se va plasa într-un frigider la temperatura de 5-7 grade. Această tehnică permite fixarea culorilor luminoase ale nucleului și sporește considerabil caracteristicile calitative ale produsului. În camera frigorifică nuca, fără a pierde din calitate, poate fi păstrată timp de trei ani.
Managementul durabil al terenurilor
De câţiva ani încoace, Nicolai Kiktenko a început să aplice practici prietenoase mediului, în special din cauza faptului că în R. Moldova, ca și în ţările vecine, nu este suficientă apă de calitate pentru o irigare intensivă, iar cantitatea precipitaţiilor variază între 240-570 mm, pe când norma necesară depășește de 3-5 ori acest volum. „În Rediul de Sus nu există apă pentru irigare, pentru că apele subterane sunt sărate, iar dacă ar fi folosite la irigaţie, acestea ar distruge solul. De aceea, mi-a venit ideea de a acumula apa de ploaie și zăpada într-un lac artificial. Apoi, această apă o pompez la staţie și o folosesc pentru irigare”, explică omul de afaceri.
Recent, Kiktenko a devenit unul dintre beneficiarii Programului de granturi post-investiţionale „Managementul durabil al terenurilor”, primind suma nerambursabilă de 240 de mii de lei. „Când am primit acești bani pentru construirea iazurilor, a fost ca o mană cerească. Dacă ai dorinţă, cunoștinţe și mai ești susţinut, atunci poţi face lucruri cu adevărat frumoase și importante pentru ţărișoara noastră”, ne spune fermierul. Totodată, pentru a îmbunătăţi calitatea solului, toamna aceasta, antreprenorul a extras aproape 12.500 m3 de nămol de pe fundul iazurilor. A depozitat nămolul bogat în substanţe organice, oferindu-i timp să se descompună, după care îl va folosi la recultivarea terenurilor. Toate aceste practici se înscriu în tiparul agriculturii ecologice, concept încă necunoscut în R. Moldova, dar care, în opinia agricultorului, e singura cale de a crește potenţialul pământului fără a fura din sănătatea mediului înconjurător. „Ar fi bine ca statul să ne ajute, dar nu să pună beţe în roate agricultorilor sau celor care vor să facă ceva pentru această ţară. E timpul pentru ca guvernanţii noștri să-i susţină pe cei care muncesc din greu”, susţine agricultorul.
Menţionăm că linia de granturi nerambursabile post-investiţionale „Managementul durabil al terenurilor” este deschisă în cadrul proiectului MAC-P (Agricultura Competitivă în Moldova), finanţat din fondurile Băncii Mondiale, Guvernului Suediei, Facilităţii Globale de Mediu și Guvernului R. Moldova. În prezent, cel de-al patrulea apel de granturi este în desfășurare, agricultorii fiind invitaţi să aplice și să-şi depună dosarele până la 30 iunie 2016 la oficiile teritoriale ale Agenţiei de Intervenţie și Plăţi pentru Agricultură (AIPA).
