Investițiile de milioane ale UE în Găgăuzia vs miturile în care cred locuitorii regiunii: „Prin aderarea R. Moldova, UE vrea să fie mai aproape de granița Rusiei”
În ultimii ani, UE a investit în UTA Găgăuzia peste 224 de milioane de lei pentru diverse proiecte de dezvoltare a regiunii. Asistența europeană în UTA Găgăuzia se face simțită în toate domeniile: învățământ, sănătate, infrastructură, dar şi economie.
Una dintre cele mai recente investiții europene din regiune a fost la Ceadîr-Lunga, unde peste două milioane de lei au fost investiți în lucrările de renovare și termoizolare a unei grădinițe. Chiar și așa, banii europeni nu reușesc să schimbe mentalitatea locuitorilor din regiune, care, bazându-se pe mituri, evocă temerile aderării R. Moldova la UE. Experții dau vina pe dezinformare și pe influența rusească din regiune.
„Va avea de câștigat și grădinița, și orașul”
Orașul Ceadâr-Lunga ne întâlnește cu drapelul autonomiei găgăuze fâlfâind, cu o biserică impunătoare și monumentul aurit al lui Vladimir Lenin.
Primul popas îl facem la grădinița „Sălcioara”. Clădirea grădiniței se află într-un proces de transformare. Exteriorul clădirii a fost renovat capital și termoizolat.
„Grădinița are 55 de ani. Era într-o stare nu tocmai frumoasă, cădea tencuiala. Am așteptat foarte mult acest proiect de termoizolare. Scriem proiecte de opt-zece ani și într-un final, am câștigat”, explică directoarea instituției, Oxana Caraja.
Potrivit ei, mai întâi a fost renovat capital și termoizolat exteriorul clădirii, apoi a fost renovat acoperișul în totalitate și reparate cele cinci intrări în clădire, una fiind adaptată cu rampă de acces.
„Mai așteptăm un alt proiect – instalarea bateriilor solare. E un proiect de eficiență energetică, prin care va avea de câștigat și grădinița, și orașul”, precizează Caraja.
Costurile totale ale investiției se ridică la peste 2 milioane de lei, bani alocați în cadrul inițiativei „Primarii pentru Creștere Economică”, finanțată de UE și implementată de PNUD.
Directoarea s-a arătat însă vădit deranjată atunci când am întrebat-o de ce populația din Găgăuzia acceptă ajutoarele din UE, dar nu acceptă aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană, asociind Occidentul cu multe informații false.
„Despre ce vorbiți acum?”, întreabă directoarea, făcându-se că nu înțelege întrebarea.
„Noi acum vorbim despre altceva. Vorbim despre copiii noștri. Și faptul că aceste proiecte se realizează, da, suntem bucuroși că se realizează și constatăm acum că acestea se fac în beneficiul oamenilor care locuiesc aici – copii și părinți.”
Reporteră ZdG: Se fac cu ajutorul Europei.
Oxana Caraja: Și cu ajutorul Europei, da.
Mai târziu, în afara camerei, directoarea ne-a zis că „nu i-a fost plăcut să-i fie adresată această întrebare provocatoare.”
224 de milioane de lei, investiți de UE în Găgăuzia
Renovarea grădiniței cu sprijinul UE nu este o activitate singulară în autonomia găgăuză. Învățământ, infrastructură, economie – toate sunt cuprinse de asistența europeană în UTA Găgăuzia. Managementul deşeurilor, construcţia drumurilor, apeductele, eficienţa energetică a clădirilor, toate au fost realizate cu ajutorul programelor UE. În perioada 2015-2023, în timpul mandatului de bașcană al Irinei Vlah, susținătoare a apropierii R. Moldova de Rusia, Uniunea Europeană a investit în UTA Găgăuzia peste 224 de milioane de lei, potrivit unui raport publicat pe pagina administrativă a autonomiei.
Chiar și așa, unii localnici susțin că în Găgăuzia „nu mai ajung ajutoare”. Prima femeie abordată crede că „se dă mult ajutor, dar în Găgăuzia nu ajunge nimic”. Spunându-i că chiar recent au fost investite peste 2 milioane de lei în renovarea unei grădinițe, femeia zâmbește și ne răspunde ceva nedeslușit în găgăuză.
Și chiar dacă țările vestice sunt cele care le îmbunătățesc condițiile de viață, o mare parte din localnicii din Găgăuzia aleg orientarea spre Est, spre Rusia și, conduși de dezinformarea de acolo, preferă să dea crezare unor mituri legate de UE. Ne-am convins de aceasta, inițiind o simplă discuție în centrul orașului.
„Nu ne va aduce nimic bun această Europă”
Recent, s-a împlinit un an de când R. Moldova a obținut statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. În acest context, i-am întrebat pe localnicii din Ceadîr-Lunga ce cunosc ei despre Uniunea Europeană și ce așteptări au de la procesul de aderare.
O vârstnică care ieșise de la biserică și aștepta autobuzul spre casă, ne mărturisește că „nu-și dorește să trăiască aderarea”.
„Nu ne va aduce nimic bun această Europă. Iată când vom deveni europeni, noi nu vom produce nimic, Europa va importa tot, așa ca în alte țări”, susține vârstnica.
Odată cu aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană, va avea de suferit producția locală? Piața internă va fi invadată de produse de origine străină?
Răspunsul la această întrebare ni-l oferă Mihai Mogâldea, director adjunct la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Expertul susține că dimpotrivă, Uniunea Europeană încurajează și protejează activitatea producătorilor autohtoni prin oferirea de subvenții, compensații și ajutor financiar.
„Experiența din ultimii ani ne arată că peste 60% din exporturi merg către piața Uniunii Europene. În același timp, vedem că atunci când comparăm volumul exporturilor cu cel al importurilor pe diferite segmente (în special, categoria fructelor, legumelor, cerealelor – produse care sunt cultivate la scară largă în R. Moldova), vedem că există un volum mult mai mare de produse exportate din R. Moldova, decât cele importate. Deci, nu există riscuri pentru ca piața internă să fie invadată de produse de origine străină și în același timp, regulile care există în Uniunea Europeană ajută piața internă să se dezvolte, protejează producătorii interni de eventuale riscuri care ar exista legate de lipsa unei pieți de desfacere și mai degrabă, încurajează schimburile comerciale. Totodată, vedem că atunci când există probleme legate de agricultură, dezvoltarea anumitor tipuri de produse agricole, dar și probleme legate de secetă, climă, piață de desfacere, Uniunea Europeană oferă subvenții pentru agricultorii din țările europene. Deci, ca să concluzionăm, ceea ce trebuie să înțeleagă agricultorii noștri, micii producători, fermierii, dar și oamenii care coordonează activitatea întreprinderilor mici și mijlocii, este că în cadrul Uniunii Europene, drepturile și oportunitățile de care beneficiază aceștia vor cunoaște o dezvoltare și mai mare, iar riscurile care există vor fi atenuate prin subvenții, compensații, ajutor financiar oferit de către Uniunea Europeană”, menționează expertul.
Odată cu aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană, va avea de suferit producția locală? Piața internă va fi invadată de produse de origine străină? FALS!
Lângă o biserică din oraș îl întâlnim pe Valerii. Bărbatul se arată îngrijorat de faptul că în urma aderării la Uniunea Europeană ar putea avea de suferit tradițiile și religia din R. Moldova.
„Noi, locuitorii Moldovei, suntem creștini ortodocși și tradițiile noastre spirituale se diferențiază de tradițiile lor spirituale. Și iată în acest sens, eu nu sunt susținător al acestor idei pe care europenii și Uniunea Europeană pot să ni le impună mai târziu”, crede Valerii.
UE ar putea interveni în religia și tradițiile noastre, prin a le impune pe ale ei?
Mihai Mogâldea a exclus această ipoteză, explicând că dimpotrivă, UE reprezintă o comuniune de culturi, religii şi tradiţii care funcționează pe baza valorificării acestora.
„Cultura și tradițiile naționale sunt respectate în interiorul Uniunii Europene. Sunt o grămadă de fonduri europene care sunt investite anume în conservarea și păstrarea tradițiilor și obiceiurilor naționale. Iarăși, putem vedea exemplul României, unde biserica, unde religia, unde tradițiile naționale, unde sărbătorile naționale, unde absolut toate componentele culturale ale României sunt păstrate, valorificate la justa valoare și mai mult decât atât, sunt o mulțime de investiții anume pentru promovarea acestor tradiții. Lucrul acesta e fundamental pentru Uniunea Europeană – ca să se asigure că diversitatea tuturor statelor este promovată, este asigurată printr-o mai mare vizibilitate la nivel european și internațional” , specifică Mogâldea.
UE ar putea interveni în religia și tradițiile noastre, prin a le impune pe ale ei? FALS!
„Ei pot să creeze niște condiții, din cauza cărora noi nu vom mai putea, cel puțin, să ne expunem poziția”, mai spune Valerii.
Mihai Mogâldea explică cum, de regulă, funcționează procesul decizional în cadrul Uniunii Europene.
„Tuturor statelor din UE le este respectat dreptul de a se expune pe marginea tuturor politicilor, tuturor inițiativelor care sunt votate la nivelul Uniunii Europene, iar pe dimensiunea celor mai importante politici, acestea nu pot fi aprobate fără ca toate statele să fie de acord. Și în momentul în care un stat se opune asupra unei decizii care ține de politica externă, politica economică sau politica de securitate a UE, această decizie nu este aprobată. Cetățenii noștri trebuie să știe că orice decizie care va viza țara noastră nu va putea fi luată fără acordul autorităților noastre, este un lucru principial pentru funcționarea Uniunii Europene. Uniunea Europeană este o uniune de state în care fiecare guvern, fiecare stat are un cuvânt greu de spus în procesul decizional și, în același timp, în Uniunea Europeană, spre deosebire de alte organizații, spre deosebire de alte blocuri care există, nu există un stat care să domine sau să impună anumite decizii și, de obicei, consensul este principiul după care se ghidează procesul decizional în UE”, accentuează expertul.
Fiind parte a Uniunii Europene, R. Moldova va fi dominată de deciziile altor state? FALS!
Oleg povestește că a călătorit în mai multe state ale Uniunii Europene și tocmai de aceasta consideră că nu e o decizie bună ca R. Moldova să adere la această comunitate, așa cum prețurile în statele membre sunt ridicate.
„Totul o să fie scump. De ce? Pentru că eu am fost și în România, și în Europa, acolo totul e scump. Eu nu găsesc sens pentru a adera la Uniunea Europeană”, consideră Oleg.
Totul o să fie scump? Se va intensifica sărăcia?
Expertul în politici și reforme europene a exclus și această ipoteză, dând exemplu chiar parcursul economic al României.
„Este o informație falsă, pentru că uitându-ne la experiența altor state și la exemplul României în mod special, vedem că din 2007 până-n 2022, în 15 ani de când a aderat la Uniunea Europeană, salariul mediu pe economie în România a crescut de 4,8 ori, iar salariul minim a crescut de peste 5 ori. Ce înseamnă asta? Înseamnă că oamenii din România au un nivel mai bun de trai, că bunăstarea cetățenilor români a crescut și oamenii își pot permite să cumpere mai multe lucruri, să acceseze mai multe servicii, să aibă o viață mai bună și nicidecum nu sunt mai săraci în comparație cu perioada în care nu aderaseră la Uniunea Europeană”, precizează Mihai Mogâldea.
Se va intensifica sărăcia odată cu aderarea la Uniunea Europeană? FALS!
Ivan se îngrijorează de faptul că R. Moldova ar putea ceda teritorii, odată cu aderarea la Uniunea Europeană.
„Uniunea Europeană nu are nevoie de oameni, are nevoie de teritoriu. Și noi avem pământ, doar suntem o țară agrară”, spune bărbatul.
Uniunea Europeană luptă pentru noi teritorii?
Expertul în politici și reforme europene a negat și acest fapt, motivând că nu au existat precedente.
„Este greșit, pentru că Uniunea Europeană nu-și propune să controleze teritoriul, să controleze puterea sau să conducă activitatea oricărui stat din interiorul acestei organizațiii. Toate statele membre ale Uniunii Europene au controlul absolut asupra teritoriului pe care îl dețin și se bucură de respectarea drepturilor ce țin de suveranitatea, integritatea și controlul asupra propriului teritoriu”, accentuează Mihai Mogâldea.
Uniunea Europeană luptă pentru noi teritorii? FALS!
Tot Ivan și Oleg sunt de părerea că „Uniunea Europeană și-ar dori o apropiere de granița cu Rusia prin aderarea R. Moldova.”
„Se are în vedere pentru ca (UE, n. r.) să fie mai aproape de granița Rusiei, poate de aceasta ei doresc (ca R. Moldova să adere la UE, n. r.), ca să fie mai aproape de Rusia”, consideră Oleg.
Și Ivan împărtășește retorica lui Oleg.
„Europa vrea ca noi să nu fim cu Rusia, iată ce vrea Europa. Ca să o supere pe Rusia”, spune bărbatul.
Prin aderarea R. Moldova la organizație, UE și-ar dori, de fapt, o apropiere de granița cu Rusia?
Expertul în politici și reforme europene a calificat această ipoteză ca fiind lipsită de logică.
„Nu Uniunea Europeană își propune să-și extindă granițele către o zonă sau alta, ci mai degrabă țările din vecinătatea Uniunii Europene sunt cele care își doresc să adere la Uniunea Europeană. Deci, această afirmație este falsă, pentru că dacă ne uităm în istorie, vedem că inițiativa de a adera la această organizație vine din partea țărilor. Nu Uniunea Europeană este cea care merge la Chișinău, la Kiev sau la Tbilisi pentru a ruga aceste state să adere la această organizație. Acesta este primul lucru, al doilea lucru de care trebuie să ținem cont este că Uniunea Europeană este în primul și în primul rând, o organizație care are la bază niște principii de funcționare de ordin economic, iar componenta economică este cea mai atractivă pentru majoritatea statelor care, fie sunt membre, fie își doresc să adere la această organizație. De aceea, trebuie să ținem cont de faptul că aspectele de ordin politic și de securitate sunt importante, dar dacă vom merge acum în stradă și vom întreba oamenii din R. Moldova de ce și-ar dori ca țara noastră să devină membră a Uniunii Europene, vom vedea că majoritatea dintre ei vor menționa nivelul de viață mai bun, condițiile economice mai bune din Uniunea Europeană, salariile și pensiile mai mari de acolo, oportunitățile mai bune care există în interiorul Uniunii Europene”, susține Mihai Mogâldea.
Prin aderarea R. Moldova la organizație, UE și-ar dori, de fapt, o apropiere de granița cu Rusia? FALS!
Vasilii explică procesul de funcționare a Uniunii Europene, făcând referire la Biblie, așa cum în Uniunea Europeană sunt 24 de limbi oficiale.
„Cu limbile, la început cum a fost, pentru ca oamenii să se dușmănească între ei. Pentru că dacă fiecare teritoriu va pretinde doar la limba sa… așa istoria spune, că înainte, oamenii erau amestecați de diferite naționalități, pentru ca să se certe uniii cu alții, pentru că așa e mai ușor să-i domini”, încearcă Vasilii să explice.
În Uniunea Europeană există mai multe limbi oficiale pentru a învrăjbi popoarele?
Mihai Mogâldea explică faptul că existența mai multor limbi oficiale este exact pentru a încuraja dialogul și buna înțelegere între popoare.
„Într-adevăr, în Uniunea Europeană există mai multe limbi oficiale. Documentele care sunt dezvoltate în Uniunea Europeană sunt traduse în toate limbile țărilor membre, iar acest lucru este făcut pentru a respecta suveranitatea acestor state, pentru a asigura că cetățenii acestor țări înțeleg și pot accesa din prima sursă informațiile care sunt disponibile cu privire la activitatea Uniunii Europene. Existența mai multor limbi oficiale nu este pentru a învrăjbi țările, este orientată anume în direcția dialogului și cooperării dintre aceste state, pentru a asigura că toate limbile oficiale din țările membre sunt respectate, că nu există doar o singură limbă în care sunt redactate aceste documente, ci mai degrabă există un principiu al egalității, proporționalității, care este respectat. Și așa cum noi, ca țară, în ultimii 30 de ani am reușit să comunicăm eficient cu toate țările lumii, deși acolo sunt alte limbi de comunicare, exact așa o vom face și în interiorul Uniunii Europene. Este și aceasta o afirmație și o declarație falsă, promovată de către unii exponenții de la Chișinău”, punctează expertul.
În Uniunea Europeană există mai multe limbi oficiale pentru a învrăjbi popoarele? FALS!
Un tânăr care poartă ochelari și se prezintă ca fiind Vasile, susține că Uniunea Europeană nu este văzută cu ochi buni în Găgăuzia și din motivul toleranței față de comunitatea LGBT.
„Ceea ce se întâmplă în Europa, nu trebuie să se întâmple și aici. Mie nu-mi place acest lucru. Aceste mișcări LGBT nu sunt binevenite aici. Nu știu cum e la Chișinău, dar în Găgăuzia nu trebuie să existe”, enunță tânărul.
Ce le spunem celor care nu tolerează comunitatea LGBT?
Expertul susține că atât Uniunea Europeană, cât și alte organisme internaționale se preocupă de respectarea drepturilor omului, indiferent de convingerile personale. Mai mult decât atât, în R. Moldova există o lege care precizează că toți oamenii au drepturi egale, indiferent și de orientarea sexuală.
„În R. Moldova, practic de zece ani există o lege care asigură egalitatea drepturilor pentru toți cetățenii, toate persoanele, indiferent de limba vorbită, de confesiunea pe care o au și de orientarea lor sexuală, deci, acest principiu al respectării și al egalității de drepturi pentru toți oamenii există deja în R. Moldova și este respectat. În același timp, în Uniunea Europeană, respectarea drepturilor omului este un principiu fundamental și în cei 70 de ani de existență a Uniunii Europene, acest principiu nu a creat disensiuni în interiorul UE sau între diferite comunități, diferite grupuri sociale, între diferite confesiuni.
Astăzi, în R. Moldova principalele probleme nu țin de persoanele LGBT. Principalele probleme țin de nivelul mare al sărăciei, țin de problemele economice cu care ne confruntăm și problemele de securitate, având un război la graniță. Cei care promovează acest discurs, nu încearcă decât să distorsioneze atenția de la problemele grave cu care se confruntă societatea noastră, încearcă să creeze o problemă falsă și să o exploateze în scop electoral”, conchide Mihai Mogâldea.
„Mulți oameni din Găgăuzia nu vorbesc românește, așa că citesc sau urmăresc mass-media și programe în limba rusă, inclusiv cele de propagandă”
Am întrebat un jurnalist din UTA Găgăuzia de ce locuitorii din autonomie sunt adepți ai regimului de la Kremlin, dar continuă să primească investiții din Uniunea Europeană și să creadă în mituri. Petru Garciu, jurnalist originar din Găgăuzia, a explicat situația prin prisma dezinformării.
„Mental și istoric, majoritatea oamenilor din Găgăuzia sunt aproape de trecutul sovietic și de Rusia. Un alt punct important este că mulți oameni din Găgăuzia nu vorbesc românește, așa că citesc sau urmăresc mass-media și programe în limba rusă, inclusiv cele de propagandă. Chiar și Google dă știri din mass-media pro-Kremlin. Din această cauză, oamenii își fac o viziune că Occidentul este rău, că există doar gay și lesbiene. Cât despre proiectele Uniunii Europene, da, acestea există, dar pe fundalul dezinformării, acestea sunt trecute cu vederea. Poate este nevoie de timp pentru ca noile generații să crească și să înțeleagă cum stau lucrurile de fapt”, explică jurnalistul Petru Garciu.
„E timpul să nu ne mai ținem de vechea poziție”
Totuși, am întâlnit în Ceadîr-Lunga și localnici care aprobă aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană și au mai multe așteptări de la acest proces.
Fiul Marianei își face studiile în Olanda. Femeia nădăjduiește că se va bucura și ea de același trai de care se bucură fiul său.
„Acesta e viitorul. Uniunea Europeană e despre garanțiile sociale pe care noi nu le avem în ziua de azi. Uniunea Europeană e despre justiție independentă. E tot ce ține de drepturile omului. Eu cred că oamenii care se gândesc la viitorul lor și al copiilor, cred în Uniunea Europeană”, relatează femeia.
Veaceslav speră la „investiții financiare și posibilitatea de a deschide noi locuri de muncă, noi condiții”.
Alexandru consideră că „e timpul să nu ne mai ținem de vechea poziție”. „Probabil, e corect să facem orientarea spre direcții mai dezvoltate. Adică, în acest caz, e Uniunea Europeană, decât să ne ținem de vechea poziție și direcție”, a specificat tânărul.
Primarul din Ceadîr-Lunga, Anatolii Topal, este în funcție de opt ani. La primul mandat, a participat la alegeri în calitate de candidat independent, iar pentru al doilea mandat, a fost susținut de PSRM. Anatolii Topal a ținut să accentueze că acum nu face parte nici dintr-un partid. Acesta recunoaște că a realizat multiple proiecte cu ajutorul Uniunii Europene.
„Cu europenii am realizat foarte multe proiecte în diverse sfere. Putem să vorbim mult despre aceste proiecte, dacă e să le enumerăm”, declară Topal. Iar despre concepția multor localnici despre Uniunea Europeană, Topal susține că de vină ar fi „rădăcinile sovietice”. „Aceasta este legată de istorie. Sunt oameni în vârstă care au trăit în Uniunea Sovietică. În școlile noastre se învață în limba rusă. Este o problemă la noi cu învățarea limbii române, limba de stat, pentru că nu existe cadre didactice. Eu, personal, încerc de mai mult timp să deschid clase cu predare în limba română, dar nu sunt profesori. Totuși, nu putem generaliza. Eu văd că mentalitatea se schimbă cu încetul. Tinerii merg peste hotare, în țările europene, unde văd alte condiții de viață. Este nevoie de timp pentru a uita trecutul și a trece la o nouă etapă. Când se inaugurează un nou proiect, eu vorbesc deschis și transparent că a fost posibil de realizat cu meritul partenerilor din UE și SUA”, explică Topal.
În UTA Găgăuzia locuiesc circa 155,6 mii de cetăţeni sau 4,6% din populaţia ţării.
| Această analiză este publicată în cadrul proiectului Republica Moldova în Uniunea Europeană: platformă de monitorizare și dezbatere pentru susținerea procesului de aderare cu sprijinul programului Black Sea Trust for Regional Cooperation al German Marshall Fund și este implementat de Asociaţia Obştească Centrul de Cercetare și Advocacy în Afaceri Europene (https://www.crpe.ro/ro/category/republica-moldova/). |
