ÎNTUNERIC. Lupta unui nevăzător pentru un loc de trai

Un nevăzător a fost aruncat în stradă, având și datorii de aproape 50 000 lei. Este cazul lui Vitalie Mursa, care, de mai mulți ani, se află în litigiu de judecată cu AO „Asociația Nevăzătorilor din Moldova” (AO ANM), revendicându-și dreptul la un loc de trai. Acum câteva zile, bărbatul a fost evacuat din locuința în care trăise în ultimii ani, fiind alungat în stradă.

Nevăzător împotriva Asociației Nevăzătorilor

Vitalie Mursa are 35 de ani. Din copilărie suferea de deficiențe de vedere, iar acum câțiva ani a devenit total nevăzător. În 2002, Vitalie s-a angajat în calitate de asamblor la Întreprinderea de Instruire și Producere „Lumintehnica”, fondată în 1966 de Societatea Orbilor și specializată în producerea echipamentului de iluminat, a măturilor, chibriturilor și a cleștelor pentru rufe. În exclusivitate, aici lucrările sunt efectuate de persoane nevăzătoare sau cu deficiențe de vedere.

Vitalie Mursa spune că, în 2002, după angajarea la serviciu, Comitetul sindical și Organizația primară a nevăzătorilor a ÎIP „Lumintehnica” l-au înscris într-o listă a celor care, prioritar, aveau nevoie de spațiu locativ.

În 2004, AO ANM l-a înregistrat pe Mursa cu domiciliul pe adresa șos. Hâncești 70/4, Chișinău. Imobilul avea statut de cămin al AO ANM, fiind programată reconstrucția acestuia.

Potrivit lui Mursa, AO ANM permitea reședința persoanelor cu dizabilități pe una dintre adresele imobilelor din proprietatea sa, după ce ultimii activau timp de doi ani la „Lumintehnica”. După aplicarea vizei de reședință, persoana era inclusă pe o listă de așteptare.

Solicitați de ZdG, reprezentanții AO ANM, cei care l-au inclus pe Mursa în lista persoanelor cu dizabilități pentru îmbunătățirea condițiilor locative, ne-au spus că, de fapt, Mursa ar fi obținut prin înșelăciune viza de reședință în căminul „Lumintehnica” SRL.

„Vitalie Mursa a obținut prin înșelăciune viza de reședință în căminul „Lumintehnica” SRL în anul 2004, fără indicarea unei camere concrete, deoarece căminul nu mai funcționa, fiind desfășurată reconstrucția acestui cămin în bloc locativ cu 48 apartamente, conform deciziei Direcției Centrale a ANM”, spune președintele AO ANM, Dumitru Sclifos, într-un răspuns oferit la solicitarea ZdG.

Sclifos susține că Vitalie Mursa, nefiind în lista de primire a unei locuințe până în 2006, când a fost dat în exploatare imobilul de pe Hâncești 70/4, nu poate pretinde la spațiu locativ în acel imobil.

Reprezentații AO ANM susțin că, în temeiul actelor prezentate la Agenția Servicii Publice, viza de reședință a cetățeanului Mursa de pe Șoseaua Hâncești 70/4 a fost radiată la 12.12.2016. Pe de altă parte, Mursa spune că radierea vizei de reședință a fost dispusă pe motiv că apăruseră alți proprietari ai imobilului, și nu pentru că fusese obținută ilegal.

70 de zile baricadat în locuință

În 2016, la zece ani de la includerea în „lista de primire”, Vitalie Mursa a sesizat repetat instituțiile abilitate, accentuând că problema familiei sale nu a fost soluționată chiar și după ce, din 2009, au un copil care suferă de o dizabilitate de vedere (gradul I). Pe 14 septembrie 2016, acesta s-a instalat arbitrar în una dintre locuințele libere din căminul de pe str. Pietrarilor 2A. S-a întâmplat după ce, timp de trei luni, bărbatul închiriase un pat-loc în acest cămin, pentru care achita zilnic câte 50 de lei, soția și copilul fiind plecați peste hotare. Mursa și-a motivat acțiunea prin faptul că nu are posibilitatea de a-și închiria un spațiu locativ în altă parte.

Căminul de pe str. Pietrarilor 2A se află la nivelul unu al unui bloc construit în anii sovietici. Acesta a fost dat în exploatare în 2010, grație unui proiect de 2,5 milioane de lei, demarat în 2006, cotizat de ONG-uri și de Guvernele din Slovacia, Turcia, Olanda și R. Moldova. În prezent, imobilul de 350 m² se află în gestiunea Centrului Național de Instruire și Reabilitare (CNIR), fondat de AO ANM, care desfășoară activități de informare, instruire și consiliere pentru persoane cu dizabilități de vedere.

În discuție cu ZdG, Tatiana Chiper, directoarea CNIR, ne-a spus că acest cămin are o destinație specială, în el fiind cazate temporar persoane cu dizabilități care participă la instruire pentru reabilitare socială și sportivi care vin la competiții. Tatiana Chiper recunoaște că CNIR folosește acest spațiu și pentru acordarea serviciilor hoteliere, pentru care percepe taxă de locațiune per pat-loc, menționând că „banii ajung la asociație”. Pentru închirierea unui asemenea spațiu, o persoană cu dizabilitate de vedere achită 50 de lei pe zi, celelalte categorii de persoane – 120 de lei. Aceste acțiuni au loc, deși Agenția Relații Funciare și Cadastru a calificat statutul acestor încăperi ca fiind nelocative.

Ocuparea locuinței care, în acte, figurează ca fiind camera nr. 50 (3), AO ANM și CNIR al AO ANM au calificat drept abuz și samavolnicie acțiunile lui Vitalie Mursa, încercând pe diverse căi să-l evacueze din încăpere. Atunci, Mursa s-a încuiat în apartament, refuzând să-l părăsească, iar cu ajutorul avocatului său, Veceslav Ropot, pe 18 octombrie 2016, a depus o cerere de chemare în judecată către AO ANM, cerând acordarea cu titlu de spațiu locativ a camerei nr. 3 (50), de pe str. Pietrarilor 2A, Chișinău și eliberarea actelor aferente privatizării locuinței. Anterior, la 12 octombrie 2016, CNIR al AO ANM a sesizat Inspectoratul General al Poliției, care însă a refuzat demararea unor acțiuni în vederea evacuării lui Mursa, nefiind stabilite elemente de infracțiune. Poliția le-a recomandat petiționarilor să adreseze o plângere în judecată, calificând acțiunile drept raport civil.

În consecință, AO ANM și CNIR al AO ANM au înaintat o cerere reconvențională privind evacuarea silită a lui Vitalie Mursa, fără acordarea altui spațiu locativ și încasarea silită din contul acestuia în beneficiul CNIR al AO ANM a sumei de 140 200 lei, aceasta constituind costul chiriei și a sumei de 2 mii lei – cheltuieli pentru acordarea serviciilor juridice și a altor 10 mii de lei în beneficiul AO ANM, pentru acordarea serviciilor juridice.

Timp de 70 de zile, Vitalie Mursa a stat baricadat în locuință. Situația s-a schimbat după ce, la 12 noiembrie 2016, a fost emisă ordonanța de executare a încheierii judecătorești, prin care AO ANM i s-a interzis „crearea impedimentelor lui Vitalie Mursa și familiei acestuia de a folosi spațiul locativ, camera nr. 50 (3), din imobilul de pe str. Pietrarilor 2A – până la adoptarea unei soluții definitive pe marginea acestui litigiu”.

Încheierea a fost emisă de Judecătoria Centru, judecătoare Ludmila Barbos. Aceasta și-a întemeiat decizia pe „faptul că reclamantul Vitalie Mursa, deși nu dispune la moment de drept de proprietate asupra imobilului în litigiu și nu îi sunt recunoscute alte drepturi asupra camerei nr. 50 (3), situată în imobilul de pe str. Pietrarilor 2A, utilizează încăperea făcând apel la legitima speranță. Instanța reține că reclamantul pretinde asupra dreptului de proprietate a spațiului locativ, în virtutea calității sale de salariat al „Lumintehnica” SRL al AO ANM și invalid de gradul I, care necesită îmbunătățirea condițiilor de trai”.

În încheiere, este menționat și art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care spune că „orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale”. În opinia Curții, „domiciliul” ar fi nu doar spațiul legal ocupat sau dobândit, dar și orice alt spațiu de locuit, dacă există legături suficiente și continue.

Hotărârea Instanței

Hotărârea primei instanțe pe acest caz a fost emisă pe 27 aprilie 2018, de Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Instanța a decis respingerea cererii de chemare în judecată depusă de Vitalie Mursa către AO ANM și admiterea cererii reconvenționale, înaintată de AO ANM și CNIR al AO ANM către Vitalie Mursa. Conform actelor eliberate, instanța a dispus evacuarea lui Vitalie Mursa din camera căminului CNIR al AO ANM, cu încasarea în beneficiul AO ANM a cheltuielii pentru asistența juridică în sumă de o mie de lei. În rest, pretențiile AO ANM și CNIR al AO ANM au fost respinse ca neîntemeiate. În același timp, instanța a menținut măsura de asigurare aplicată prin încheierea din noiembrie 2016 conform căreia lui Vitalie Mursa i s-a permis folosirea fără impedimente a camerei 50 (3) din căminul CNIR al AO ANM – până la definitivarea hotărârii.

În urma unui recurs, la 14 martie 2019, a fost luată o decizie definitivă în acest caz. Atunci, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău (Marina Anton, Ion Țurcan și Vitalie Cotorobai) a respins apelul declarat de Veaceslav Ropot în numele și în interesele lui Vitalie Mursa și a admis apelul declarat de Iacob Cuprcic în numele și în interesele CNIR al AO ANM”. Totodată, judecătorii Curții de Apel au casat parțial hotărârea primei instanțe despre încasarea prejudiciului material, pronunțând o altă hotărâre. Astfel, prin decizia Curții de Apel Chișinău s-a dispus „încasarea din contul lui Vitalie Mursa în folosul CNIR al AO ANM a prejudiciului material pentru utilizarea ilegală a imobilului, camera nr. 3 din căminul de pe str. Pietrarilor 2A, în perioada 14.09.2016 – 15.02.2019, în sumă de 43 900 lei. Încasarea din contul lui Mursa în folosul CNIR al AO ANM a cheltuielilor de judecată suportate de ultima în cadrul actualului proces, în sumă de 2 000 lei”. Decizia din 14 martie 2019 este definitivă și executorie.

În consecință, pe 3 iunie 2019, executorul George Boțan a dispus evacuarea lui Vitalie Mursa din locuință. Bărbatul nu a opus rezistență, iar Tatiana Chiper, directoarea CNIR, prezentă la evacuare, a anunțat că nu are pretenții la starea imobilului și că toate bunurile din cameră sunt la locul lor.

Fără acoperiș și cu datorii de 46 900 lei

Totodată, instanța a decis că Mursa are o datorie de 45 900 lei, bani care ar reprezenta plata pentru utilizarea ilegală a imobilului, din care a fost evacuat. Alți 1000 de lei constituie suma ce urmează a fi achitată pentru asistență juridică. La 11 iunie 2019, în scopul executării hotărârii Curții de Apel, executorul Boțan a pus sechestru pe cota parte a lui Vitalie Mursa din apartamentul cu o cameră din satul Romănești, în care locuiesc părinții acestuia, familia surorii sale și doi copii minori.

Apartamentul de 36 m² din Romănești, conform datelor cadastrale, reprezintă proprietatea comună a familiei Mursa: părinții Fiodor și Parascovia, sora Svetlana, născută în 1981. Potrivit lui Vitalie Mursa, el a participat la privatizarea acestei locuințe, pe când era minor, tuturor membrilor de familie atribuindu-li-se câte o cotă parte.

Executorul Boțan spune că, în caz de rerestituire a sumei datorate, cota parte a lui Vitalie Mursa din apartamentul din Romănești urmează a fi înstrăinată, în scopul restituirii banilor. Concomitent, a fost sechestrat și contul bancar al lui Vitalie Mursa – un cont social, pe care ultimul primește pensia de invaliditate a sa și a copilului minor.

Suspendarea executării nu a putut fi influențată nici de agentul guvernamental, Oleg Rotari, care, pe 28 iunie 2019, a solicitat analizarea posibilității de a evita aplicarea procedurii de evacuare silită în privința lui Vitalie Mursa, până la soluționarea conflictului.

În discuție cu ZdG, Vitalie Mursa a afirmat că încheierile privind intentarea procedurilor de executare au fost contestate, instanța urmând să se expună pe marginea lor.

Mursa afirmă ca va continua să-și caute dreptate la Curtea Supremă de Justiție și la CtEDO.

Nevăzătorii împotriva Asociației Nevăzătorilor

„Voi folosi toate pârghiile legale de apărare, pentru a oferi un viitor familiei mele”, susține Mursa.

Vitalie Mursa nu este singurul nevăzător care luptă în instanță cu AO ANM pentru a obține un loc de trai. În situație similară s-a aflat și familia Proțiuc, formată din patru persoane, toate cu grad sever de dizabilitate de vedere.

Ultimii, după ce au fost alungați dintr-un cămin, în care locuiseră în anii 2001-2008, când lucrau la SRL „Optimist-Etern” al AO ANM, în 2008, au decis să vină la Chișinău, unde au primit o cameră într-un cămin al AO ANM, de pe str. Pietrarilor 14/4. Ulterior, s-a adeverit că odaia din cămin le-a fost dată în chirie la preț de 102 lei per zi. Datoria familiei Proţiuc față de AO ANM a ajuns la 186 mii de lei. Instanța a anulat datoria, dar familia Proţiuc a fost somată să elibereze căminul.

Aceasta a fost evacuată din locuință în 2011, executarea deciziei ca și în cazul lui Vitalie Mursa, fiind pusă pe seama lui George Boțan. După mai mulți ani de proteste și apeluri prin instanțe, familia Proțiuc a reușit să obțină de la Guvern un apartament la Bălți.

Alt caz este cel al lui Ion Toma, care ca și Vitalie Mursa, muncește la „Lumintehnica”, având dizabilitate de vedere de gradul I. În 2005, AO ANM a semnat o tranzacție de împăcare cu Toma, obligându-se să-i acorde un loc de trai pe str. Pietrarilor 2A, în imobilul care, la data tranzacției, se afla în construcție. La finisarea lucrărilor, în 2010, AO ANM a refuzat să-și respecte obligațiunile, pe motiv că, în dispozitivul tranzacției de împăcare semnate cu Ion Toma, lipsește adresa concretă unde urmează a-i fi repartizat spațiu locativ. Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău însă a obligat AO ANM să-i acorde lui Toma spațiu locativ în imobilul din str. Pietrarilor 2A. În prezent, Toma a apelat la instanța de judecată, cerând ca AO ANM să-i ofere actele necesare pentru privatizarea locuinței în care domiciliază cu soția și doi copii minori.

Din AO ANM fac parte 9 500 de persoane cu deficiențe de vedere, dintre care cu grad sever de dizabilitate (I) mai mult de 4 000. În prezent, AO ANM nu mai participă la distribuirea de locuințe membrilor săi, ultimele repartizări fiind efectuate în 2006, când au fost împărțite 48 de apartamente din imobilul de pe șos. Hâncești 70/4. Și atunci, însă, potrivit administrației AO ANM, nimeni nu a primit locuință cu titlu gratuit.