(In)Egalitatea de gen în funcţii de conducere: date statistice şi rapoarte internaţionale

În cei 26 de ani de independenţă a R. Moldova funcţia de preşedinte de stat, preşedinte al Curţii Constituţionale sau de prim-ministru, cu un mandat de patru ani, a fost ocupată în exclusivitate de bărbaţi (Zinaida Greceanîi deținând funcția respectivă doar șase luni în 2008-2009, iar Natalia Gherman – aproape două luni în 2015). Reprezentarea femeilor în funcţii de decizii este în minoritate în Legislativ, Executiv, sistemul judecătoresc, mediul de afaceri sau în relaţiile externe. În timp ce statele europene înregistrează succese la capitolul egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi, în ultimii şase ani, în R. Moldova nu sunt îmbunătăţiri semnificative.

Conform datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS), populaţia R. Moldova este constituită din 48,1% bărbaţi şi 51,9% femei. Deşi raportul pare să fie aproape egal, lipsa echităţii între femei şi bărbaţi ajunge să fie vizibilă odată cu analiza ratei de ocupare a funcţiilor de conducere şi implicarea acestora în diferite domenii de activitate.

Deşi femeile beneficiază de educaţie superioară şi calificări profesionale înalte, continuă să fie sub-reprezentate la nivelul forurilor politice înalte şi în funcţii de conducere. Pe de altă parte, Indexul Egalităţii de Gen din 2017 atenţionează că şi bărbaţii sunt afectaţi de inegalitatea de gen, în special în domeniul sănătăţii şi educaţiei.

Indexul Egalității de Gen din 2017, realizat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, demonstrează că, în ultimii șase ani, nu s-au înregistrat îmbunătățiri semnificative în asigurarea șanselor egale între genuri, „fapt ce subliniază că guvernanții nu aplică măsuri eficiente de intervenție, pentru a contribui la cizelarea unei societăți în care atât femeile, cât și bărbații pot beneficia de un nivel egal de bunăstare în toate domeniile vieții, subiectul egalității de gen nefiind prioritar pe agenda de politici publice”, se menționează în raport.

Mai mult, studiul dezvăluie prezenţa mai mare a stereotipurilor în societate privind rolurile de gen, comparativ cu anii precedenţi. Astfel, „opt din zece respondenţi cred că bărbaţii sunt cei care trebuie să îndestuleze familia, iar şase din zece consideră că femeile trebuie să se ocupe de familie şi de gospodărie”.

Funcţii de conducere – în Parlament

Din 101 deputaţi în Legislativul R. Moldova, doar 21 sunt femei (20,8%), în timp ce, la nivel european, acest indice constituie 37,4%, media globală fiind de 23%, arată datele BNS. În Parlament, funcţia de preşedinte al Legislativului este deţinută de Andrian Candu, iar cele de vicepreşedinţi – de Valeriu Ghileţchi şi Vladimir Vitiuc.

Totodată, din cele şase fracţiuni parlamentare din Legislativ a Partidului Democrat, Partidului Socialiştilor, Partidului Liberal, Grupului Parlamentar Popular European, Partidului Comuniştilor şi Partidului Liberal Democrat, doar Fracţiunea Partidului Socialiştilor şi Fracţiunea Partidului Comuniştilor au în frunte lideri femei: Zinaida Greceanîi (PSRM) şi Inna Şupac (PCRM).

Funcţii de conducere în Guvern

Şi numărul de femei cu funcţii de decizie în ministere este mai mic în raport cu cel al bărbaţilor. Astfel, doar 22% dintre femei ocupă funcţia de miniştri, ceilalţi 78% sunt bărbaţi. Funcţia de prim-ministru îi revine lui Pavel Filip.

După reformarea structurii Guvernului, în 2017, 7 din 9 ministere sunt administrate de bărbaţi: Ministerul Economiei şi Infrastructurii – condus de Chiril Gaburici, Ministerul Finanţelor – de Octavian Armaşu, Ministerul Justiţiei – până nu demult – de Alexandru Tănase, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene – de Tudor Ulianovschi, Ministerul Apărării – de Eugen Sturza, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului – de Liviu Volconovici, Ministerul Afacerilor Interne – de Alexandru Jizdan.

Doar două ministere au ajuns să fie conduse de femei: Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Protecţiei Sociale – de Svetlana Cebotari şi Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării – de Monica Babuc.

Recent, odată cu demisia lui Alexandru Tănase din funcţia de ministru a justiţiei, PDM a propus candidatura Victoriei Iftodi, care a mai ocupat funcţia de ministră a Justiţiei în 2005-2006.

În Cabinetul de Miniştri, funcţia de guvernator al UTA Găgăuzia este ocupată de Irina Vlah, cea a viceprim-ministrului pentru Reintegrare – de Cristina Lesnic, iar funcţia de viceprim-ministru pentru Integrare Europeană – de Iurie Leancă.

Totodată, la alegerile locale generale din 2015, aproximativ 20,6% (185) din totalul primarilor aleşi au constituit femei şi 79,4% (713) bărbaţi.

Reprezentanţii misiunilor diplomatice peste hotare

Cifrele nu sunt mai optimiste şi în domeniul relaţiilor externe. Dintre cei 26 de ambasadori acreditaţi peste hotarele R. Moldova, doar patru sunt femei: Gabriela Moraru – ambasadoare în Israel, Violeta Agrici – ambasadoare în Regatul Spaniei, Inga Ionesii – ambasadoare în Estonia, Stela Stângaci – ambasadoare R. Moldova în Italia.

La concursul anunţat recent pentru cele patru funcţii vacante de ambasadori ai R. Moldova în Regatul Ţărilor de Jos, Regatul Belgiei, Republica Lituania şi Republica Populară Chineză, şi-a depus candidatura o singură femeie. Tatiana Pârvu fiind candidată pentru funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al R. Moldova în Regatul Ţărilor de Jos.

Egalitate de gen în poliţie şi justiţie

Aceeaşi situaţie persistă în organele de poliţie, unde doar 17,9% dintre angajaţi sunt femei şi peste 82% – bărbaţi şi nici o femeie în funcţii de conducere în subdiviziunile specializate ale poliţiei. Aureliu Suhan – director Departamentul Instituţiilor Penitenciare, Alexandru Pânzari – şeful Inspectoratului General al Poliţiei al MAI, Valeriu Gnatiuc – şeful Poliţiei judecătoreşti, Ion Iachimov – şef Inspectoratul Naţional de Investigaţii, Livii Baziuc – şef Inspectoratul naţional de patrulare, Viorel Ţentiu – şef Centrul cooperare poliţienească internaţională, Vasile Ivas – comisar-şef Brigada de poliţie cu destinaţie specială „Fulger”, Nicolae Bodrug – comisar-şef Centrul tehnico-criminalistic şi expertize judiciare, Sergiu Gutium – şef Centrul chinologic, Grigore Moga – şef Direcţia generală urmărire penală, Eugen Piterschi – şef Direcţia inspectare efectiv şi Marin Maxian – şef Direcţia generală securitate publică.

Situaţia pare mai echitabilă în domeniul justiţiei, unde 47,7% femei ocupă funcţia de judecătoare vs 52,3% bărbaţi – judecători, precizează datele BNS. Chiar şi asa, cele mai multe funcţii de conducere sunt ocupate de bărbaţi: Victor Micu – preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, menit să asigure funcţionarea şi independenţa sistemului judecătoresc, Mihai Poalelungi – a fost ales judecător la Curtea Constituţională, fiind singurul candidat în concurs, după ce a ocupat fotoliul de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie timp de şase ani. La 16 martie curent, Poalelungi a fost ales președinte a Curții Constituționale, pentru un termen de trei ani.

Ruslan Petrov – preşedintele Curţii de Apel Cahul, Ion Pleşca – Curtea de Apel Chişinău, Grigori Colev vicepreşedinte, preşedinte interimar – Curtea de Apel Comrat, Alexandru Gheorghieş – Curtea de Apel Bălţi. Funcţia de procuror general – Eduard Harunjen şi cele de adjuncţi ai procurorului general sunt ocupate de Igor Popa şi Mircea Roşioru, iar funcţia de director al Centrul Naţional Anticorupţie – de Bogdan Zumbreanu.

Administrarea finanţelor şi protecţia datelor

Şi în alte domenii de activitate observăm aceeaşi pondere a bărbaţilor în funcţii de conducere: Veaceslav Untilă – preşedintele Curţii de Conturi – singura autoritate publică care controlează administrarea şi utilizarea resurselor financiare publice şi gestionarea patrimoniului de stat, Serghei Puşcuţa – director al Serviciului Fiscal de Stat, Valeriu Chiţan – preşedintele Consiliului de Administraţie al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Vitalie Valcov – directorul general al Biroului Naţional de Statistică, Dumitru Parfentiev – director general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină şi Eduard Răducan – director Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal. Recent a fost aprobată demisia lui Vitalie Pîrlog din funcţia de director al Serviciului de Informaţii Secrete.

Pe de altă parte, sunt cazuri în care funcţiile de conducere sunt ocupate de femei. Rodica Antoci a fost numită în funcţia de directoare a Agenţiei Naţionale de Integritate, Angela Motuzoc – preşedinta Consiliului Superior al Procurorilor, Diana Scobioală – directoarea Institutului Naţional al Justiţiei, Alina Russu – preşedinta Comisiei Electorale Centrale şi Laura Grecu – preşedinta Casei Naţionale de Asigurări Sociale.

Într-un raport al Centrului pentru Jurnalism Independent se precizează că şi prezenţa femeilor şi bărbaţilor în calitate de experţi în materialele jurnalistice este neuniformă. Astfel, bărbaţii deţin o poziţie dominantă în materialele ce abordează subiecte politice, în timp ce femeile sunt mai des citate ca surse şi protagoniste în cele ce ţin de domeniul educaţiei. Un anumit echilibru a fost observat în materialele despre sfera socială. S-a constatat o absenţă aproape totală a expertizei femeilor în subiecte pe teme economice, administrative, finanţe, de politică externă, reforma electorală, dar şi talk-show-urile social-politice.

Promovarea egalităţii de gen în R. Moldova

Moldova s-a plasat în topul primelor 30 de state (poziţia 26) dintre 145 de state din lume cu privire la egalitatea de gen, potrivit clasamentului Indexului global al egalităţii de gen, lansat de Forumul Economic Mondial (2015). Conform Raportului Indexul Inegalităţii de gen, prezentat de Raportul Dezvoltării Umane, R. Moldova este plasată pe locul 50 dintre alte 155 ţări din lume.

În perioada iulie 2014-decembrie 2017, agenţiile UN Women din cadrul Programul Naţiunilor Unite de Dezvoltare au implementat programul „Femeile în politică” care presupune sporirea participării femeilor în viaţa politică. Printre realizările proiectului se numără şi faptul că două femei de etnie romă au fost alese consiliere locale pentru prima dată, 98 de femei au beneficiat de instruire înainte de alegerile locale, opt dintre care au fost alese în funcţii de primare şi 90 în funcţii de consiliere locale.

Totodată, a fost creată Platforma pentru Egalitate de Gen – formată din 28 de organizaţii non-guvernamentale şi persoane care pledează pentru egalitatea de gen.

Inegalitatea femeilor şi bărbaţilor – în viziunea experţilor

Dumitru Sliusarenco, avocat, ne-a explicat că cea mai evidentă cauză care stă la baza inegalităţii dintre femei şi bărbaţi în funcţii de conducere sunt stereotipurile precum că o femeie nu ar putea conduce sau nu ar face faţă unei funcţii la fel ca şi bărbatul: „Asta are cumva rădăcini istorice, pentru că atunci bărbatul era acceptat în funcţii de conducere şi reieşind din asta, s-a transmis din generaţie în generaţie şi avem în baza la acele prejudecăţi şi stereotipuri şi chiar dacă în instituţii preponderent activează femei, în funcţie de conducere avem mai mulţi bărbaţi”.

„Avem legea cu privire la egalitate de şanse între femei şi bărbaţi care e menită să asigure această egalitate doar că ea nu tare se respectă şi totodată nu sunt multe plângeri precum că s-ar încălca. Cu cât mai multe plângeri vor fi în care s-ar invoca discriminarea în baza de gen la funcţii de conducere, cu atât mai multe cazuri de câştig vor fi şi vor duce la implementarea corectă a legislaţiei”, a indicat Sliusarenco.

Avocatul a mai declarat că aproximativ toate cazurile care le-a apărat în faţa instanţei de judecată invocându-se discriminarea în baza de gen, au avut câştig de cauză.

Oxana Gumennaia, membră a Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, afirmă că „e un stereotip faptul că o funcţie de conducere este neapărat pentru un bărbat. De altfel, practica ne arată că femeile nu votează pentru o femeie candidată, lucru regretabil, or, astfel femeile singure îşi limitează şansele. Pe de altă parte, e o mare concurenţă între femei şi bărbaţi. Dacă ai parcurs câteva etape şi ai reuşit să intri în politică, într-o lume a bărbaţilor, femeile nu sunt considerate egale, şi este o povară psihică asupra femeilor, de asta sunt necesare acţiuni care ar ajuta femeile în politică”.

Gumennaia a mai menţionat că, în prezent, există posibilităţi pentru a ajuta femeile şi bărbaţii în treburile casnice pentru a îmbina responsabilităţile de serviciu cu cele de familie şi ideea precum că lucrul casnic este o barieră pentru serviciu sau că este doar responsabilitatea unei femei sunt doar la nivel de mentalitate.

Oxana Gumennaia aminteşte că persoanele care sunt discriminate în bază de gen pot apela la Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii.

Practica internaţională în promovarea egalităţii de gen

În 2016, în Austria, Parlamentul a adoptat Legea cu privire la timpul bonus al familiei, intrată în vigoare la 1 martie 2017. Aceasta vizează suportul partajării egale a îngrijirii copiilor între femei şi bărbaţi. Legea substituie cele patru variante actuale pentru alocaţia pentru îngrijirea copilului (între 440 şi 1 030 EUR pe lună în funcţie de durata utilizării, referinţa este limitată la 28 de luni pentru un părinte şi la 35 de luni pentru ambii părinţi).

În cazul îngrijirii copiilor, mai mult sau mai puţin în mod egal, se acordă un bonus de parteneriat în valoare de 1000 EUR. Odată cu intrarea legii în vigoare, poate fi aleasă aşa numita „lună a tatei” (timp familial) în sectorul privat. Regulamentul se aplică şi partenerilor de acelaşi sex. Părinţii pot rămâne acasă timp de 28-31 de zile imediat după naşterea copilului. Ei primesc o sumă de 700 euro cu asigurări complete de sănătate şi pensii, iar angajatorii trebuie să fie de acord cu această decizie.

În Germania, alocaţia parentală se oferă nu doar mamelor, dar şi taţilor, stimulând taţii „activi”. Astfel, 34% dintre taţii germani iau concediu parental, pentru a petrece în medie 3,1 luni acasă cu copilul. Potrivit raportului, aceasta este o nouă abordare politică de a diviza concediul parental într-un mod echitabil pentru ambii părinţi, fapt ce le permite să lucreze cu jumătate de normă simultan.

Danemarca se regăseşte constant în topul primelor 10 state din lume la capitolul egalitatea de gen. Chiar dacă nici o ţară din lume nu a atins până acum egalitatea deplină, Danemarca şi celelalte state nordice sunt aproape de această ţintă, una dintre principalele reuşite fiind prezenţa femeilor în funcţii de conducere.

Statele nordice au fost printre primele care au acordat femeilor dreptul de a vota (Finlanda – în 1906, Suedia – în 1919, Norvegia – în 1913, Islanda şi Danemarca – în 1915). În Danemarca, Suedia şi Norvegia, partidele politice au introdus încă în 1970 o cotă obligatorie a numărului de femei membre, ceea ce a dus la creşterea reprezentării femeilor în politică. Helle Thorning-Schmidt a fost prima femeie prim-ministru din istoria Danemarcei, fiind în funcţie în 2011-2015.

La 30 mai 2016, în Franţa, Ministerul Muncii şi Ministerul pentru Drepturile Femeilor a inaugurat prima grădiniţă din Paris cu scopul de integrare profesională şi de a satisface nevoile familiilor şi ale copiilor pentru care este mai greu de găsit îngrijire adecvată. Franţa are aproximativ 404 mii de locuri de îngrijire a copiilor, dintre care 60 de mii au fost create de la începutul anului 2012.

Studiile de specialitate la nivel mondial arată că egalitatea între femei şi bărbaţi, eliminarea formelor de discriminare şi promovarea egalităţii de gen sunt necesare pentru accelerarea dezvoltării durabile, pentru eliminarea sărăciei şi diminuarea numărului de conflicte la nivel internaţional.