Încrederea în justiţie, în UE şi în Moldova
Zilele acestea Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunţat despre organizarea unei vizite de studiu de 5 zile, de observare directă asupra activităţii unei instanţe de judecată, din Germania, pentru un grup de 6 judecători. Scopul acestei vizite rezidă în cunoaşterea specificului funcţiei şi rolului judecătorului în sistemul Uniunii Europene şi în cunoaşterea managementului dosarelor în Germania. Una dintre condiţiile înscrierii în acest concurs este ”interesul vădit în reformarea sistemului judiciar”.
Deşi mai multe instituţii europene au finanţat în ultimii ani zeci de deplasări ale judecătorilor din R.Moldova pentru a se informa din prima sursă despre modul de activitate al unui sistem judiciar integru, integritatea per total a sistemului judiciar din Moldova lasă de dorit. Potrivit Barometrului de opinie din R.Moldova pentru anul 2015, peste 80 la sută dintre respondenţi au spus că nu au încredere în justiţie, în timp ce 11% au declarat că au o oarecare încredere în justiţie, şi doar 1 procent susţine că are deplină încredere în justiţie.
1% de încredere în justiţie
Reporter de Gardă a vizitat câteva state europene, pentru a se informa despre bunele practici de transparenţă, inclusiv în instanţele judiciare. În Austria, de exemplu, au loc cu regularitate zile ale uşilor deschise în judecătorii, în special în instanţele naţionale, pentru ca cetăţenii să obţină răspunsuri la întrebările sau îngrijorările lor legate de justiţie.
Rapoartele oficiale arată că cetăţenii austrieci au o mare încredere în justiţie. Potrivit unui sondaj recent realizat în rândul justiţiabililor, circa 80% dintre cetăţenii austrieci au încredere deplină în sistemul de justiţie, iar cei nemulţumiţi sunt nesatisfăcuţi, în fond, de durata proceselor jusidicare, nu de imparţialitatea judecătorilor.
„E justiţia cetăţenilor, judecătorii lucrează pentru ei”
Maria Wanke-Czerwenka, judecătoare la Curtea de Apel Viena, stă în holul Curţii, pentru a răspunde la întrebările cetăţenilor, atunci când au loc zilele uşilor deschise. Solicitată de Reporter de Gardă să explice de ce întreprinde Curtea din Viena asemenea activităţi, ea a spus că ”vrem ca oamenii să cunoască faptul că justiţia stă la baza unui stat democratic şi că un stat sigur e bazat pe lege. Vrem să le arătăm oamenilor orice îi interesează, este clădirea lor, e justiţia lor. Noi doar muncim în această clădire”.
De ziua nationala a Austriei oamenii pot intra chiar în sălile de judecată, pot îmbrăca mantii judecătoreşti şi lua locul în fotoliile judecătorilor. Sălile sunt deschise pentru orice cetăţean din orice ţară. ”Uşile sunt deschise pentru cetăţeni în clădirile publice, inclusiv la Palatul Justiţiei. E o clădire istorică, datează din 1881, e un bun naţional, la fel cum e justiţia – e pentru oameni, legea e egală pentru toţi. Oamenii pot veni să se informeze şi e interesul nostru să le explicăm ce este justiţia şi ce înseamnă să avem un stat de drept, bazat pe legi”, explică judecătoarea Wanke-Czerwenka.
Am întrebat judecatorii austrieci despre transparenţa veniturilor şi intereselor. Pentru ei, transparenţa este lege, una dintre legi care este respectată la fel de mult. ”Este lege, cetăţenii pot vedea ce salariu am eu, pentru că legea permite asta.Un judecător trebuie să-şi arate veniturile”, spune judecătoarea Wanke-Czerwenka.
Independenţa justiţiei, monitorizată în UE
În statele UE monitorizarea permanentă a justiţiei este o realitate, chiar dacă încrederea cetăţenilor în justiţie în toate cele 28 de state este înaltă. Barometrul privind starea justiţiei în UE pentru anul 2015 relevă date de vis pentru Moldova. Indicatorii de monitorizare sunt simpli: eficienţa instanţelor, calitatea actului judiciar, independenţa justiţiei. Vera Jourova, Comisar UE pentru Justiţie şi Egalitate de Gen, susţine că ”multe dintre statele UE desfăşoară procese de reformare a sistemelor de justiţie, or, justiţia eficientă joacă un rol-cheie pentru un sistem investiţional prietenos, oferind norme regulatorii predictibile, care contribuie în final la creşterea siguranţei acestor state”.
Datele recente arată că încrederea cetăţenilor europeni faţă de justiţie, evaluată de la 0 la 7 puncte, este peste 5 puncte, în unele state cum ar fi Finlanda, Danemarca, Olanda, Marea Britanie încrederea cetăţenilor în judecători ajungând aproape de nota maximă, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria având note minime, dar nu mai jos de 3.
Nadejda Hriptievschi, de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, consideră că neîncrederea cetăţenilor în instanţele din R.Moldova este cauzată de mai mulţi factori, care ţin nu doar de experienţa personală a cetăţenilor care s-au aflat în contact cu justiţia. Cetăţenii care nu au avut un contact direct cu justiţia, oricum au o doză de neîncredere în judecători, urmărind comportamentul acestora în spaţiul public. ”Noi vedem multe articole în presă sau reportaje televizate despre modul în care aceştia îşi declară averile, în timp ce unii judecători efectiv ”uită” să îşi declare veniturile. Cine poate să creadă că un judecător a uitat să declare o casă de milioane în care locuieşte? Cine poate să aibă încredere într-un justiţiabil care locuieşte într-un palat, dar spune că nu îi aparţine şi nu poate explica, de fapt, cui aparţine şi de unde provin mijloacele pentru a procura un asemenea imobil? Cine poate avea încredere într-un judecător care uită sau încurcă lucrurile în propria declaraţie de venituri?”
Experţii în justiţie consideră că impunitatea judecătorilor care au încălcat regulamentele profesionale este o piatră de încercare pentru actualul sistem. Recent, Centrul de Resurse Juridice din Moldova a realizat un studiu privind necesităţile de îmbunătăţire a cadrului legal în ceea ce priveşte răspunderea disciplinară a judecătorului, care conţine şi un şir de recomandări pentru restabilirea încrederii cetăţenilor în instanţe şi judecători.
