„Hoțul generos” și NATO „atotcuprinzător”: cum și-a ales Găgăuzia președintele și a votat NU  la referendumul privind integrarea europeană

Pe 20 octombrie, moldovenii și-au ales președintele și au votat la referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În mod deosebit ne interesează situația din Autonomia Găgăuză, ce a avut doi reprezentanți la aceste alegeri – fosta bașcană Irina Vlah și fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo. Este curios să vedem cum au votat locuitorii autonomiei, simpatizanți ai Rusiei și aflați sub conducerea lui Ilan Șor, care a cerut să se voteze NU la referendum în condițiile în care Găgăuzia primește sute de milioane de lei pentru proiecte din partea Uniunii Europene.

Reportera ZdG a stat de vorbă cu mai mulți alegători din regiune în ziua alegerilor și a aflat că cei mai mulți dintre ei se opun parcursului european, exprimându-și diverse îngrijorări: „Occidentul va conduce țara”, se va ajunge la „unificarea cu România” și la aderarea la blocul NATO. În ceea ce privește candidații la președinție, opiniile au fost diferite – de la încrederea în Alexandr Stoianoglo până la încrederea în viitoarele promisiuni ale lui Ilan Șor și ale candidatului său secret. Mai multe despre toate acestea – în reportajul care urmează.

Dragostea pentru Rusia – o incursiune în specificul regiunii

Găgăuzia este o regiune cu sentimente deschis pro-rusești, pe care locuitorii autonomiei le-au confirmat prin diverse evenimente istorice. În 2014, în autonomie au fost organizate două referendumuri. Locuitorii și-au exprimat opinia cu privire la direcția pe care ar trebui să o ia Moldova – spre Uniunea Europeană ori spre Uniunea Vamală (Uniunea Eurasiatică), alegând-o pe cea din urmă. Au votat, de asemenea, în favoarea dreptului Găgăuziei la autodeterminare în cazul în care Moldova își schimbă statutul de stat independent. În acel an, Partidul Socialiștilor și-a consolidat puternic influența în Găgăuzia prin susținerea referendumului și a cursului de prietenie cu Rusia. În acest context, fosta comunistă Irina Vlah a devenit șefa regiunii și patru ani mai târziu a fost realeasă pentru al doilea mandat. În 2023, Evghenia Guțul, despre care nimeni nu auzise până atunci (Vlah nu era eligibilă să candideze pentru al treilea mandat), a devenit bașcana regiunii, fiind promovată de infractorul fugar Ilan Șor. Acesta le-a spus alegătorilor: „Votând pentru Evghenia Guțul, votați pentru mine personal.”  De asemenea, Șor a promovat idei de prietenie cu Rusia și sentimente antieuropene. Astfel, locuitorii autonomiei au ales o „pisică în sac” doar pentru că Șor a promis investiții de 500 de milioane de euro în regiune, dar și având în vedere numeroasele cazuri dezvăluite de organele de drept în care s-a dat mită.

La secția de votare prin labirintul propagandei

Să începem cu atmosfera în care a avut loc votul pentru funcția de președinte și referendumul din 20 octombrie. În ciuda faptului că în ziua alegerilor campania electorală este interzisă, pe drumurile spre secțiile de votare se puteau vedea numeroase indicii care, într-un fel sau altul, sugerau alegătorului ce alegere să facă.

Am ajuns în piața din centrul orașului, unde până de curând era ridicat un cort ce afișa un banner pro-Uniunea Europeană. Acesta a fost distrus în urmă cu aproximativ două săptămâni și resturile lui au rămas pe jos, inclusiv de ziua alegerilor. Puțin mai departe, la o stație de autobuz din apropierea unuia dintre cele mai importante centre comerciale ale orașului, încă mai putem vedea afișele „Împotriva UE”, care au fost plasate de reprezentanții blocului politic „Victoria”.

Aici vedem și un afiș cu promisiunile lui Șor de a reduce de 10 ori prețul la energia electrică. Și sunt o mulțime de astfel de afișe în diferite locuri din oraș. Mergem mai departe și dăm peste un birou pe care este afișată fotografia lui Șor.

În perioada alegerilor pentru funcția de bașcan, acolo se afla sediul central al Evgheniei Guțul.

Această clădire se află la o stradă distanță de una dintre principalele secții de votare, situată în Casa de Cultură. Alte două birouri ale blocului „Victoria” se află, de asemenea, în apropierea aceleiași secții de votare din Casa de Cultură. Unul dintre ele este practic alături, după colțul clădirii Comitetului Executiv al Găgăuziei, iar altul se află la 3 minute de mers pe jos, vizavi de primărie.

Ambele birouri au fost deschise în ajunul alegerilor prezidențiale. Pe lângă toate aceste „memento-uri” întâlnite pe drum, în Comrat și în alte localități sunt „împrăștiate” bannere care invită la Gagauziya Land.

Reprezentanții blocului „Victoria” și ai echipei Evgheniei Guțul au fost văzuți și în apropierea secției de votare din Casa de Cultură. Dimineața, Alexandru Panov, reprezentant al Partidului „Șansă” pentru raionul Comrat, și-a parcat mașina chiar în piață, în fața treptelor de acces la secția de votare, verificând situația.

Acesta a susținut că nu este implicat în transportarea alegătorilor și nu încalcă legea în niciun fel, fiind indignat că mașina sa a fost fotografiată. În același timp, în această secție de votare își exercita dreptul de vot consilierul Evgeniei Guțul, Mihail Vlah, cu familia sa.

După-amiază, la aceeași secție de votare a fost văzut Alexandr Danilov, șef adjunct al Departamentului Tineret și Sport din Găgăuzia.

În luna iulie a acestui an, Danilov a fost reținut pentru 30 de zile într-un dosar de finanțare ilegală a partidului ca urmare a perchezițiilor efectuate la Comrat. Seara, la aceeași secție, erau parcate mai multe mașini goale, șoferii cărora au început să se îndepărteze la vederea camerei de filmat.

Potrivit unui locuitor, el a observat dimineața cum grupuri de oameni erau aduși în autobuze la această secție de votare, oprindu-se la intersecția cu strada care duce la unul dintre birourile lui Șor (care, judecând după panou, nu lucrează).

Pentru „ai lor” sau „pentru Șor” – cum a fost ales candidatul

Atunci când au decis pentru cine să voteze, unele persoane au încercat să analizeze promisiunile candidaților, alții l-au ales pe cel pe care îl consideră „al lor”, iar alții s-au ghidat după opinia majorității.

— Cum ați decis ce candidat să alegeți?

— După meritele profesionale.

— Nu am votat încă, dar mă gândesc la Șor.

— Dar Șor nu este pe lista de candidați.

— Sunt reprezentanții lui, ni s-a spus că e Furtună. Și nu avem nevoie de Maia Sandu.

— Cine v-a spus că Furtună este candidata lui Șor?

— Aici, în oraș (Ceadîr-Lunga), sunt răspândite informații. Și ea însăși a venit la întâlnire cu alegătorii, ne-am dat seama pe cine reprezintă.

— Este puțin probabil ca oamenii să voteze pentru Vlah, ce a făcut ea?

— Noi vom vota pentru al nostru.

— Acest candidat este din Găgăuzia?

— Da, îl cunoaștem personal de mult timp și avem încredere în el.

„Mulți oameni votează NU” și „împotriva NATO” – alegerea în cadrul referendumului

Majoritatea respondenților au răspuns că ei și cunoscuții lor intenționează să voteze NU la referendum. Atunci când au încercat să explice această poziție, intervievații și-au exprimat adesea temeri legate de NATO, promovate activ de politicienii pro-ruși în timpul perioadei electorale.

— Credeți că ar trebui să votăm la referendum?

— Da. Cel puțin, va pune capăt tuturor acestor manipulări – „pentru cine este Găgăuzia în cele din urmă” și „pentru cine este majoritatea populației din Găgăuzia?” Va oferi, cel puțin, informații mai clare.

— Da, noi votăm pentru pace.

— Suntem întrebați dacă dăm dreptul să intervenim în Constituție. Eu nu vreau să particip la așa ceva.

— Aici (în Ceadîr-Lunga) mulți oameni votează NU. Sau nu iau deloc buletine de vot.

— Ce înseamnă acest referendum? Vor să schimbe Constituția cu susul în jos.

— Dacă vine Sandu, o să schimbe legile, o să schimbe totul dacă e referendum.

— Eu cred că vor dori să intre în blocul NATO. Iar NATO, după părerea mea, absoarbe țară după țară (opinie de la Comrat).

— De ce credeți acest lucru? La urma urmei, NATO a fost creat pentru a proteja teritoriile statelor care sunt membre ale acestui bloc.

— Permiteți-mi să vă reamintesc de ce a fost creat NATO. A fost creat pentru a contrabalansa Pactul de la Varșovia. Pactul de la Varșovia nu mai există, blocul militar prin care Uniunea Sovietică s-a impus nu mai există, deci NATO nu are niciun rost. De ce a rămas?

— Cred că este o prostie de a nu vota la referendum, pentru că dacă nu votezi, vor vota alții pentru tine.

— Am o lipsă de încredere atât în referendum, cât și puțină încredere în țară. Există o mulțime de nedreptăți, inclusiv din partea politicienilor.

— Cred că nu au explicat pe deplin de ce este necesar referendumul.

— Cred că prin referendum vor să unească Moldova cu România și astfel să intre în Uniunea Europeană.

Persoanele care s-au referit la lipsa de informare cu privire la referendum și la faptul că astfel Moldova intenționează să se unească cu România au recunoscut că s-au informat de pe diferite site-uri și rețele de socializare. Surse oficiale nu au fost menționate.

Cum li s-a oferit alegătorilor un al doilea buletin de vot – pentru referendum.

La unele secții de votare din Comrat oamenii au fost întrebați: „Doriți două buletine de vot sau unul singur?” ori „Doriți să votați și la referendum?”, ceea ce a provocat o ușoară confuzie în rândul alegătorilor, unii dintre ei s-au gândit câteva secunde, în timp ce alții au cerut două buletine de vot din start. În alte secții de votare au fost distribuite două buletine de vot în același timp, fără întrebări lămuritoare.

Notă: Aderarea Moldovei la UE nu implică în mod automat aderarea la blocul NATO. Există mai multe țări în UE care nu fac parte din blocul NATO. Aceasta este o organizație separată. De asemenea, aderarea la UE nu implică unificarea Moldovei cu România. Falsurile privind pierderea suveranității și neutralității prin referendumul privind integrarea europeană înainte de alegeri au fost promovate activ de Ilan Șor și alți reprezentanți ai blocului „Victoria”. Partidul Socialiștilor și Partidul Comuniștilor răspândeau aceleași sperietori.

„Corupți ce au carte”

Unii locuitori din Găgăuzia intervievați, care au ieșit la vot, au încercat să adopte o abordare filosofică a coruperii alegătorilor. Ei au recunoscut că Ilan Șor este un hoț, dar sunt gata să voteze pentru candidatul pe care îl recomandă, pentru că Șor „măcar face ceva”.

— Să gândim logic. A făcut cineva ceva? Vlah, de exemplu, a făcut ceva? Iar Șor personal a organizat evenimente aici, adunări de bătrâni, cadouri de ziua de naștere. Da, el a furat, dar a fost oare singurul care a furat?

— A fost aici (în Ceadîr-Lunga), a ținut un discurs, a promis că va organiza 1500 de întreprinderi pe leasing. Chestia e că dacă ea este cu Șor, atunci Șor poate să organizeze asta.

— Șor a promis deja 500 de milioane de lei pentru Găgăuzia, dar noi nu-i vedem. De ce credeți că el va îndeplini ceea ce a promis Furtună?

— Cel puțin, el face ceva.

— Toată lumea fură, Sandu e curată? Se spune că are ceva în America.

— De unde știți că Sandu are ceva în America?

— Am aflat de pe internet.

Unul dintre respondenți l-a numit pe Alexandr Stoianoglo „mituitor”, dar, în opinia sa, acest fapt nu este atât de important, principalul e că Stoianoglo are „carte”.

— Moldova va avea nevoie de 30 de ani pentru a adera la UE. Sunt numai prostii. De aceea sunt pentru Stoianoglo. Este corupt, strigă ei. Da’ cine nu ia mită? Cine nu ia bani? Toată lumea ia bani. Fiecare are propria normă, propriul plafon. Dar el are carte, are cunoștințe politice, respectă legea, poate ridica cumva Moldova. Mulți oameni sunt în favoarea lui.

Sandu ori Stoianoglo – pe ce s-au bazat prognozele?

Majoritatea respondenților au fost înclinați să creadă că va câștiga Maia Sandu sau Alexandru Stoianoglo. Chiar și cei care nu o simpatizează pe Sandu au prezis victoria ei. În opinia lor, Europa și America vor asigura victoria lui Sandu.

— Eu o să vă spun că Sandu va fi președinte. Pentru că acolo totul este fraudat, falsificat, toate urnele de vot. Și NATO, și America o vor susține. Și voi vreți să rezolvați problemele de aici.

— Da, America, așa e! – a susținut un alt interlocutor.

— De ce credeți că rezultatele alegerilor vor fi falsificate?

— Pentru că acesta este genul de lucru pe care îl face toată lumea (arată spre telefon).

Unii oameni au crezut în general că Alexandr Stoianoglo a fost repus în funcția de procuror general, iar în schimb, ar fi fost de acord să accepte condițiile Maiei Sandu, chiar și de a-i „da” voturile sale în turul doi.

— Știau că găgăuzii îl vor vota pe Stoianoglo, apoi au „țopăit” și au răsturnat voturile către Sandu. Eu nu mai cred pe nimeni.

— Stoianoglo a fost nominalizat de socialiști. Cum să facă el o înțelegere cu Sandu?

— Nu contează, toți se vând pentru bani. El va pleca în străinătate și gata.

Unii oameni nu vor să o vadă pe Maia Sandu președintă, pentru că ar îndeplini indicațiile Europei.

— Dacă va merge acolo (la președinție), nu va fi la conducere, alții îi vor spune ce să facă. Noi dansăm cum vrea Europa.

— Și candidații pro-ruși nu vor dansa cum vrea Rusia? Și nu dansează după ea?

— Ei bine, suntem mai aproape de Rusia (nu a putut explica cum anume).

Când alegătorii au fost întrebați dacă știu despre contribuția UE în Găgăuzia, puțini au putut numi un singur obiect, ceea ce indică asupra faptului că populația este extrem de slab informată.

— Știți despre proiectele pe care UE le implementează în Găgăuzia? Drumuri, renovarea spitalelor, școlilor și grădinițelor etc.?

— Verbal, poți spune multe lucruri. Dar când vine vorba de fapte, bani nu sunt. În Europa există deja o luptă între ei pentru bani, pentru că nu sunt suficienți bani, iar refugiații trebuie să fie hrăniți.

Unii cetățeni chiar confundă proiectele UE cu proiectele implementate de autoritățile locale, plângându-se că străzile secundare din oraș nu au fost încă reparate. În opinia lor, aceste drumuri ar trebui reparate tot de Uniunea Europeană.

Printre respondenți s-au numărat și reprezentanți ai mediului de afaceri care erau împotriva UE.

— Economia țării este formată din întreprinderi mijlocii. Iar în UE, întreprinderile mijlocii nu se dezvoltă, are loc monopolizarea. Marile companii europene au intrat și au preluat resurse și alte domenii strategice de activitate.

— Credeți că există riscul ca același lucru să se întâmple și în Moldova?

— Se întâmplă deja. Kaufland nu este un monopolist? Este un monopolist.

Doar o mică parte dintre alegătorii intervievați și-au exprimat simpatia pentru Maia Sandu și au vorbit în mod favorabil despre ideea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Aceștia erau în majoritatea lor tineri și de vârstă medie (sub 50 de ani).

— Am votat atât pentru președinte, cât și pentru referendum, deoarece aceste alegeri nu pot fi boicotate.

— Am votat pentru un candidat pro-european care, în opinia mea, conduce deja țara în direcția în care ar trebui să se îndrepte.

Sunt pentru dezvoltare și civilizație, sunt pentru locul de unde vine progresul și, cel mai important, pentru cei care investesc și ajută Găgăuzia. Candidatul pentru care am votat astăzi are cea mai clară poziție în favoarea unui curs pro-european. În plus, am văzut deja munca acestui candidat, așa că am votat pentru el.

Concluzie: promisiunile lui Șor nu au funcționat sau a fost o mișcare deliberată – speculațiile alegătorilor

Înainte de alegeri, Ilan Șor a aruncat promisiuni zgomotoase: 2 miliarde de dolari pentru drumuri, parcuri, grădinițe, școli și spitale, gaz gratuit, energie electrică ieftină și multe altele. Șor a promis toate acestea dacă alegătorii vor vota pentru candidatul său, deși la acel moment candidatului prezentat oficial din partea blocului „Victoria”, Vasile Bolea, îi fusese deja refuzată înregistrarea. Încă nu este clar la ce candidat anume se referea Șor. Alegătorii din mai multe localități au declarat că au fost chemați să voteze pentru Victoria Furtună, aceasta fiind prezentată drept candidata lui Șor. Nu este clar dacă altcineva a fost candidatul acestuia. Oricum, din 57 847 de alegători din autonomie, majoritatea (30 441) au votat pentru candidatul Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Victoria Furtună s-a clasat pe locul doi (18 066 de voturi), iar Irina Vlah a fost doar a treia în Găgăuzia (9501 voturi). Și aproximativ 95 la sută au votat pentru opțiunea NU la referendum (54 862 de persoane). Doar 2985 de cetățeni găgăuzi au votat pentru opțiunea DA.

În ziua votării, mai mulți alegători au declarat că Stoianoglo ar putea fi și candidatul lui Șor, iar Irina Vlah și Victoria Furtună își vor „transfera voturile” către Alexandr Stoianoglo dacă acesta se va  confrunta cu Maia Sandu în turul doi, pentru a-i spori șansele de câștig.

— Electoratul nostru din Găgăuzia este distribuit în principal în acest fel: oameni în favoarea lui Stoianoglo, Vlah și Victoria Furtună. Dar eu cred că în toată Moldova candidații noștri, Stoianoglo și Vlah, nu vor trece ușor. Dar ei pot să scadă voturi în turul doi, de exemplu, Stoianoglo. A existat și o opinie că în Moldova puține lucruri depind de președinte, doar suntem republică parlamentară. Prin urmare, principala competiție va fi la alegerile parlamentare.

În total, cele mai multe voturi au acumulat doi candidați – Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo. Aceștia se vor confrunta în turul doi al alegerilor. Rezultatele finale ale referendumului nu sunt încă disponibile. Trebuie să menționăm că Asociația Promo-LEX, care a monitorizat alegerile, a înregistrat nereguli în Găgăuzia. În special, în mai multe localități s-au constatat încercări de a fotografia buletinele de vot. Acest lucru poate indica faptul că respectivii alegători se așteptau la o recompensă financiară din partea unui candidat sau a unei organizații politice pentru votul lor.

Menționăm că din 2015, Uniunea Europeană a investit peste 224 de milioane de lei în Găgăuzia. Fondurile au fost utilizate pentru infrastructura socială (spitale, școli, grădinițe), drumuri, dezvoltarea sectorului IT și altele.