Găgăuzia în visurile lui Șor și Guțul în 2025: mai puțini bani pentru oameni, mai mulți – pentru funcționari
„Votați pentru Evghenia Guțul și primiți 500 de milioane de euro”, „Găgăuzia se va transforma într-un tărâm de vis” – asta le-a promis locuitorilor Găgăuziei oligarhul fugar Ilan Șor la alegerile bașcanului din 2023. În loc de investiții de milioane însă, oamenii nu vor primi nici măcar banii la care aveau dreptul anterior din bugetul autonomiei.
Motivul este decizia Comitetului Executiv al Evgheniei Guțul de a reduce din bugetul Găgăuziei pentru anul 2025 finanțarea mai multor programe sociale, dar fără a ezita să aloce alte 3,6 milioane de lei pentru întreținerea funcționarilor. Deputații care s-au opus modificărilor la buget au fost în minoritate. Astfel, bugetul propus de Comitetul Executiv a fost aprobat. ZdG prezintă mai multe detalii despre modificările operate.
„O lovitură” pentru primării și locuitori
Anul acesta, în Găgăuzia vor fi reduse mai multe programe sociale, unele dintre care vor afecta anumite categorii de cetățeni, iar altele – pe toți deodată.
Pentru programul ILK EV va fi alocat cu un milion de lei mai puțin. În cadrul programului ILK EV, familiile tinere primesc subvenții pentru achiziționarea locuințelor. ILK EV este o completare a programului național „Prima casă” și prevede alocarea a 25% din fonduri (pentru costul locuinței) de la bugetul regional. În anul curent, din cauza finanțării reduse, familiile tinere vor avea mai puține șanse de a primi sprijin din bugetul autonomiei.
Pentru programul „Comunitatea iluminată” s-a alocat cu 1 milion de lei mai puțin. Programul prevede dezvoltarea și modernizarea sistemului de iluminat stradal din regiunea autonomă. Fondurile alocate au fost folosite pentru asigurarea iluminatului stradal, iar în același timp, primăriile satelor au folosit aceste oportunități pentru acoperirea tarifelor la energie electrică, astfel încât străzile să nu zacă noaptea în beznă.
Pentru bursele „Stepan Topal” s-a alocat tot cu 1 milion mai puțin (de la 2,5 milioane la 1,5 milioane). Acestea sunt plăți din bugetul autonomiei pentru tinerii din UTA Găgăuzia care învață la Universitatea Tehnică a Moldovei.
Iar componenta bugetului central pentru finanțarea învățământului din resursele proprii ale Găgăuziei a fost complet exclusă (minus 16,4 milioane de lei). În alți ani, banii din componentă au fost distribuiți pentru finanțarea cheltuielilor legate de: transportul elevilor la și de la școală; cazarea elevilor în cămine; funcționarea școlilor mici care nu sunt supuse închiderii; reparații capitale etc.
Fondul de sprijinire a antreprenoriatului a avut, de asemenea, de suferit. I s-au alocat cu 2 milioane de lei mai puțin (de la 6 milioane de lei la 4 milioane de lei). Fondul a fost creat pentru a finanța programe, proiecte și activități menite să sprijine și să dezvolte întreprinderile mici și mijlocii din Găgăuzia.
Cu 5 milioane de lei mai puțin s-a alocat Fondului de compensare a contribuțiilor (de la 25 de milioane la 20 de milioane de lei). Contribuțiile sunt o parte de cheltuieli din bugetul Găgăuziei pentru proiecte de grant de la bugetul național sau din fonduri străine. Mai simplu spus, fondul permite primăriilor să atragă investiții în localitățile lor pe bază de granturi de la donatori, în timp ce partea obligatorie a contribuției proprii este acoperită din bugetul regional. Din cauza finanțării reduse a acestui program, primăriile vor avea mai puține șanse de a participa la proiecte sau vor fi nevoite să aloce anumite sume din bugetele proprii ale orașelor, dacă există astfel de posibilități, desigur.
Nu este pentru prima oară când Comitetul Executiv dă peste cap planurile primăriilor din punct de vedere al contribuțiilor. La sfârșitul anului 2023, Primăria Comrat s-a adresat deputaților cu cererea de a aloca o contribuție de 2,9 milioane de lei pentru finalizarea construcției unui nou bloc al Liceului „Eminescu” (cu un buget total de 30 de milioane, asigurat de guvernele Republicii Moldova și României). Atunci, Adunarea Populară a recomandat Comitetului Executiv „să ia în considerare problema alocării unei sume de cofinanțare, dar acesta a refuzat. Drept urmare, suma contribuției pe care trebuia să o aloce Comitetul Executiv a fost acoperită de Guvernul Republicii Moldova. În acest scop, au fost făcute modificări la bugetul de stat.
La începutul anului 2024, Comitetul Executiv a refuzat să aloce o contribuție de 2 milioane de lei pentru proiectul „Curtea de ambalare” din Comrat.
892 de mii pentru un experiment, plus 3,6 milioane pentru funcționari
La inițiativa Comitetului Executiv, s-a decis deschiderea unui nou Oficiu al turismului și vinului. În acest scop, bugetul a fost completat cu 872,8 mii de lei pentru anul curent. Larisa Cerven, șefa Departamentului de Dezvoltare Economică și Turism al Găgăuziei, a declarat că biroul va dezvolta turismul vitivinicol în regiune, iar în timp, se presupune că va trece la autofinanțare datorită proiectelor câștigate (nu este clar despre ce fel de proiecte este vorba). Unii deputați din autonomie cred că acest birou este absolut inutil. Aceștia și-au exprimat opinia în cadrul ședinței Adunării Populare la care a fost adoptat bugetul pentru anul 2025.
„Bugetul Departamentului de dezvoltare economică are 5 milioane de lei, Departamentul complexului agroindustrial are 4 milioane 600 de mii de lei, iar nouă ni se propune o structură suplimentară, căreia i se vor aloca 870 de mii de lei anual. Și asta în ciuda faptului că în aceste departamente există oameni care ar trebui să se ocupe de această problemă”, a declarat deputatul Mihail Jelezoglo.
Și deputatul Leonid Chiosa s-a pronunțat împotrivă, punctând că „avem oameni care dorm complet îmbrăcați, iar noi deschidem un birou de turism”. Pe de altă parte, locțiitorul bașcanei, Ilia Uzun, nu vede nicio problemă în deschiderea unui birou în calitate de experiment. „Dacă nu va funcționa, nu-i nimic, îl vom închide. Dar ar trebui să încercăm să realizăm acest proiect și să vedem ce roade va da”, a declarat acesta.
Uzun a fost susținut de președintele Adunării Populare, Dmitri Constantinov, care a admis și probabilitatea de a închide biroul peste un an. Acesta însă a respins categoric solicitările deputaților de a oferi detalii.
Un episod din dialogul lui Constantinov cu deputatul Serghei Zaharia:
Dmitri Constantinov: Ați deschis vreodată o firmă? Lăsați-i să înceapă să lucreze.
Serghei Zaharia: Dar trebuie să știm unde sunt cheltuiți acești bani.
Dmitri Constantinov: Trebuie sau nu, nimeni nu știe, poate o vom închide peste un an.
Serghei Zaharia: Atunci de ce s-o deschizi?
Dmitri Constantinov: Poate că va merge bine. Nu toți cei care deschid o afacere reușesc, dar unora le merge bine.
Serghei Zaharia: Atunci când se deschide o afacere, antreprenorul investește bani proprii, dar în acest caz, vorbim despre bani din buget.
Dmitri Constantinov a rugat deputații să susțină această propunere și a cerut să „îi dea o șansă”. În cele din urmă, majoritatea deputaților au votat pentru deschiderea acestui nou birou.
Reducerea numărului de angajați reali de dragul celor inexistenți
La inițiativa Comitetului Executiv, numărul de angajați ai Departamentului de Dezvoltare Economică și Turism urmează să fie redus cu 10%. De asemenea, este planificată reorganizarea Biroului șefei Găgăuziei și a Oficiului pentru Relații Externe prin comasarea acestora, cu o reducere de 25% a personalului. În același timp, de mai mulți ani, în departamentele Comitetului Executiv există posturi vacante, pentru care sunt alocați bani. De ce, în primul rând, să nu fie reduse aceste posturi vacante? Această întrebare a fost adresată în cadrul ședinței de către deputatul Alexandr Tarnavschi.
„Am sugerat Comitetului Executiv să ia în considerare posibilitatea reducerii posturilor vacante, iar acum propuneți să reduceți nu locurile vacante, ci persoane concrete?” a întrebat el.
Prezidiul nu a putut să răspundă la întrebare. Nici locțiitorul bașcanei, Ilia Uzun, care a fost prezent la ședință, nu a avut un răspuns.
„Dmitri Gheorghievici a discutat cu bașcana această problemă, nu știu ce anume. Știu că va fi creată o comisie și acolo va fi discutată și rezolvată această problemă. Nu știu totul”, a declarat Ilia Uzun.
Problema locurilor vacante este una actuală, deoarece din bugetul Găgăuziei sunt alocați și cheltuiți bani pentru acestea. Potrivit raportului Curții de Conturi a Găgăuziei pentru 2021 și 2022, fondurile alocate pentru posturile vacante au fost distribuite între angajații actuali. În 2023, de când Evghenia Guțul a devenit bașcană, numărul de posturi vacante a crescut la 30. Angajații au primit un al doilea salariu sub pretextul realizării unei munci suplimentare.
În același timp, la 25 august 2023, odată cu alegerea noului Comitet Executiv al Evgheniei Guțul, Adunarea Populară a adoptat o rezoluție prin care Comitetul Executiv trebuia să prezinte o structură optimizată a Comitetului până la 15 noiembrie 2024. Acest lucru nu a fost realizat nici până astăzi.
A fost posibil să se mențină finanțarea pentru programe?
Deputatul Alexandr Tarnavschi a elaborat propuneri (unele dintre ele împreună cu deputatul Grigori Dulgher) de modificare a distribuției fondurilor bugetare pentru a repune accentul pe dezvoltarea economică și a infrastructurii. Documentul cu propuneri a fost transmis deputaților și Comitetului Executiv, dar toate amendamentele au fost respinse.
Într-un comentariu pentru Ziarul de Gardă, deputatul Alexandr Tarnavschi a declarat că Găgăuzia se confruntă cu dificultăți în elaborarea bugetului din cauza anumitor decizii luate la Chișinău. Dar în aceste condiții, în opinia sa, autoritățile autonomiei ar trebui să cheltuiască mai rațional fondurile.
„Motivul reducerii unui șir de programe este banal – nu există surse suficiente de finanțare. Veniturile proprii cresc mai puțin decât cheltuielile proprii. Prin urmare, Comitetul Executiv este nevoit să reducă cheltuielile pentru programele sociale și economice, pentru susținerea primăriilor”, a declarat Tarnavschi.
În plus, potrivit deputatului, statul a pus presiune pe buget prin plasarea finanțării asistenților personali din bugetul autonomiei (22 de milioane de lei). Cu toate acestea, autoritățile găgăuze nu au protejat în niciun fel această linie bugetară, deși ar fi putut depune un proces la Curtea Constituțională, a menționat deputatul.
Totodată, Alexandr Tarnavschi a spus că printr-o repartizare competentă a fondurilor, ar fi fost posibilă păstrarea integrală a programelor sociale.
„Din păcate, majoritatea din APG a votat, pur și simplu, varianta de buget propusă de Comitetul Executiv. Este păcat că prioritare sunt cheltuielile pentru oficiali și evenimente festive, ale căror costuri de finanțare nu sunt reduse. Criza energetică va agrava și mai mult situația bugetului”, a declarat Alexandr Tarnavschi.
Potrivit acestuia, multe primării au redus deja drastic durata iluminatului nocturn, inclusiv din cauza reducerii finanțării programului „Comunitatea iluminată”.
Fanteziile lui Guțul: „A fost păstrată o orientare socială pronunțată”
„Legea bugetului pentru 2025” este însoțită de o notă explicativă a bașcanei Evghenia Guțul. Aceasta nu precizează de ce a fost redusă finanțarea programelor. Dimpotrivă, se raportează că „se menține o orientare socială pronunțată” și că „se acordă prioritate programelor sociale” pentru a pune în aplicare programe care vizează creșterea ratei natalității, stimularea tinerilor pentru a învăța, crearea locurilor de muncă, acordarea de sprijin pentru tineri și asistarea familiilor tinere în achiziționarea locuințelor și altele.
„Prioritatea” privind nivelul natalității este, de fapt, indicată în buget. S-a decis majorarea plăților unice pentru nașterea unui copil cu 1,4 milioane de lei (de la 9,1 milioane la 10,5 milioane), iar creșterea plăților unice pentru medici – cu 200 de mii de lei (de la 500 la 700 de mii de lei). În ceea ce privește sprijinirea tinerilor și ajutorul familiilor tinere, aceste „priorități” rămân doar cuvinte. La urma urmei, după cum am putut deja să ne convingem, fondurile destinate granturilor pentru studenți și subvențiile pentru locuințe au fost reduse, la fel ca și finanțarea pentru Fondul de contribuție și Fondul de sprijin pentru antreprenoriat.
Ceea ce este cu adevărat stabil la actualul Comitet Executiv al autonomiei este „tradiția” de a dezvolta Găgăuzia „în cuvinte”. În bugetul pentru anul 2025 nu se regăsește niciun indiciu al investițiilor promise de Șor, deși APG a adoptat programul de activitate al Comitetului Executiv cu exact aceleași promisiuni pe care Șor le-a înaintat la alegerea bașcanului.
Ilan Șor a fost condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „furtul miliardului”. În prezent, acesta este fugar, dar chiar și de la distanță, prin intermediul protejaților săi din Găgăuzia, se implică în politica autonomiei. Ne-am convins de acest fapt în iulie 2023, când Șor a anunțat candidații pentru Comitetul Executiv.
