(audio) Explicațiile directorului „Fly One” referitor la comasarea curselor și întârzieri: „Standardele europene permit”

Cei 170 de moldoveni, pasageri ai cursei Heraklion-Chișinău, operată de comapania aeriană „Fly One”, care trebuiau să ajungă în Moldova încă duminică, 2 iulie, au revenit acasă abia peste 36 de ore, timp în care nu au primit nicio explicație de la echipaj, iar reprezentanții companiei au fost de negăsit. În încercarea de a discuta cu reprezentanții „companiei-fantomă” am aflat că firma fondată acum doi ani, inclusiv de soția actualului ministru al Justiției, Vladimri Cebotari, și administrată de fostul șef al Autorității Aeronautice Civile din R. Moldova, Mircea Maleca, nu are un sediu, o carte de reclamații și nicio explicație pentru comasarea mai multor curse. Flota companiei aeriene nu deține decât trei aeronave, două dintre care zboară peste 20 de ani și care zilnic ajung să facă și câte opt curse.

Avionul cu 170 de persoane la bord a decolat duminică, 2 iulie, în jurul orei 12.00, de pe aeroportul „Nikos Kazantzakis” din Heraklion, capitala insulei Creta. După o oră de zbor, pilotul ar fi anunțat că există unele probleme la șasiul din față și a revenit la sol. Oamenii au stat blocați în aeroportul de pe insula Creta timp de o zi, fără a obține explicații din partea echipajului, scriu pasagerii cursei pe paginile de socializare. Ulterior, aceștia au fost cazați într-un hotel și anunțați că avionul va porni spre Chișinău în dimineața zilei de 3 iulie, la 11.50. În Moldova, aceștia nu au ajuns decât pe 4 iulie, puțin peste miezul nopții.

Fly One – „Аттракцион молдавские горки”

În imaginile de pe site-ul Flight Radar, care permite vizualizarea în timp real a datelor despre traficul aerian din întreaga lume, se poate observa cum avionul, după ce a efectuat mai multe cercuri deasupra mării, a revenit la sol.

Mai mulți pasageri au încercat să afle pe pagina de Facebook a companiei aeriene ce se întâmplă, invocând că echipajul nici nu a încercat să liniștească oamenii, dar au rămas fără răspunsuri.

„Ne-dragă FlyOne, sper să dați alt avion, căci toți cei din Heraklion am decis să nu ne urcăm într-o navă care se dezmembrează în zbor. Și sper să aveți destul bun simț să pregatiți despăgubiri pentru toți cei care am avut o vacanță de neuitat. Аттракцион молдавские горки (distrație cu topogane moldovenești – n.r.)… Da, am primit sandvișuri și apa după vreo 6 ore de stat în aeroport, în caldură. Dar copiii de un an-doi le pot mânca oare? Și in acest timp fără nici o informație, pe caldură, blocați în zona de tranzit ce să faci?”, s-a revoltat Vitalie Condrațchi, unul dintre pasageri.

În timp ce persoanele semnalau că la unicul număr de telefon afișat pe pagina oficială a „Fly One” robotul răspundea continuu că toți operatorii sunt ocupați, compania publica scuze pentru incident pe aceeași rețea de socializare.

„Incidentul a avut loc din cauza unui semnal parvenit de la sistemul de comandă al aeronavei, care a impus necesitatea unor verificări suplimentare. Deși este o situație neprevăzută, în acest caz, este o procedură obişnuită care vizează securitatea pasagerilor și siguranța aeronautică. Astfel, echipajul aeronavei care este unul profesionist, a decis să revină în aeroport unde nava este supusă unor verificări tehnice suplimentare”, scria la 3 iulie Fly One pe Facebook, în timp de site-ul oficial afișa următorul mesaj: „Stimați pasageri, în acest moment toate zborurile sunt operate conform programului”.

Abia peste 24 de ore de la reținerea cursei Heraklion-Chișinău, Autoritatea Aeronautică Civilă din R. Moldova (AAC), instituția care eliberează licențe pentru efectuarea curselor aeriene, verifică și emite certificate de navigabilitate pentru aeronave, a venit cu o reacție.

Într-un comunicat de presă, Autoritatea a îndemnat pasagerii să solicite de la companie compensații pentru întârziere, și a precizat că zborul a fost operat cu aeronava armenească, închiriată de Fly One de la Air Armenia, fapt ce nu permite Autorității Aeronautice Civile al R. Moldova să se implice în investigarea „evenimentului aeronautic”.

Contactat, Radu Bezniuc, directorul Autorității Aeronautice Civile, a explicat că atunci când un operator național, cum este Fly One, angajează o companie aeriană în regim de „wet lease”, adică închiriază o aeronavă cu tot cu echipaje, Autoritatea Aeronautică poate interveni doar în partea legată de aprobarea contractului de arendă, dar toată responsabilitatea revine operatorului din țara de origine, în cazul respectiv, Armenia.

„Vom solicita raportul de investigare a evenimentului care se prezintă de operatorul armean către Autoritatea Aeronautică din Armenia. O copie a acestuia ar trebui să fie distribuită și către compania Fly One, care este în cazul respectiv responsabilă pentru supravegherea bunei desfășurări a activității operaționale a companiei Air Armenia, pe care au angajat-o să execute zboruri cu steagul Fly One”, explică Radu Bezniuc, precizând că aeronava a fost ultima dată verificată la Paris, pe 2 iunie, în cadrul sistemului european de verificare a aeronavelor străine, numit SAFA, sistem instituit de către Uniunea Europeană care constă într-o bază de date comună unde se introduc toate informațiile despre defecțiuni, neajunsuri sau încălcări comise de către echipele de piloți.

Autoritatea Aeronautică inspectează operatorii aerieni naționali, inclusiv aeronavele pe care le au în dotare, dar rapoartele nu se fac publice pentru că stochează informații despre neconformități și erori. Acestea sunt introduse într-un program național de tip închis, deoarece conțin declarații voluntare ale piloților pe un eveniment sau altul, care nu pot fi, în niciun caz, difuzate în public.

Șeful Autorității a mai precizat că va face uz de această situație și va propune Ministerului Transporturilor înăsprirea condițiilor legate de modul de operare în regimul „wet lease”, astfel încât, pe viitor, responsabilitatea să fie delegată integral, în primul rând, către operatorul național local, după care către operatorul de la care se închiriază aeronava.

Până la acest scandal, compania aeriană, care activează puțin peste un an, fost implicată și în alte incidente. La 3 iulie, mai mulți moldoveni care urmau să ajungă la Moscova s-au pomenit blocați pe Aeroportul Internațional Chișinău, după ce zborul, programat la ora 10.00, a fost amânat, asta pentru că avionul cu care trebuiau să zboare se afla încă la Heraklion. Întârzieri au semnalat și pasagerii curselor operate spre Paris, Veneția sau Barcelona.

Natalia Pădureț, care a cumpărat un bilet pentru 27 iulie la cursa directă Lisabona-Chișină, susține că pasagerii „au fost duși de nas”, deoarece avionul a aterizat în Valencia: „Doar 1-2 pasageri, care au rezervat din timp biletele, au fost anuntați că trec prin Valencia, în rest – nimeni. S-au luat bilete cu zbor direct și până la urmă au avut escală… se urcau oameni și coborau exact ca în rutieră…”.

Firma colegilor de la Air Moldova

Fondată în septembrie 2015 de către trei persoane, inclusiv Maria Cebotari, soţia actualului ministru al Justiţiei, Vladimir Cebotari, Fly One SRL a cunoscut o dezvoltare rapidă. În aprilie 2016, compania a operat primele curse charter, iar în iunie a lansat prima cursă regulată de pasageri, către Moscova. Astăzi, numărul curselor operate de Fly One a ajuns la 18. Fly One este administrată de către Mircea Maleca, fost director al Autorităţii Aeronautice Civile și fost director al Companiei Air Moldova.

Maleca a demisionat din funcția de director Air Moldova în 11 august 2015, la doar o săptămână după ce mai multe zboruri ale companiei au fost amânate, iar zeci de pasageri au fost nevoiți să aștepte ore în șir în aeroport. La câteva zile de la demisie, Maleca s-a ales cu o nouă funcție, cea de șef al Autorităţii Aeronautice Civile. După ce în presă au apărut informații despre legăturile lui Maleca cu Fly One și că acesta ar promova interesele afacerii în detrimentul intereselor statului, în iunie 2016, premierul Pavel Filip l-a demis de la șefia AAC. Deși anterior nega afilierea la această firmă, în martie curent, Maleca a devenit, oficial, director la Fly One.

După ce în public a ajuns informația despre implicarea familiei ministrului în această afacere, în septembrie 2016,  soţia ministrului Justiției ar fi vândut cota-parte la compania aeriană respectivă. ZdG a scris că la Fly One este angajată sora lui Vladimir Cebotari, Mariana Tabuică, fost director financiar la ÎS, Moldatsa”, iar oficial, proprietarii companiei sunt românul Nicu-Adrian Berla, Andrei Ţurcan, care ar fi intrat în posesia celor 40% din acțiunile Fly One SRL deținute anterior de soția ministrului Justiției, şi Tudor Carabadjac. Despre ultimul, în mai 2016, Centrul de Investigații Jurnalistice a scris că este fostul socru al lui Mircea Maleca care activează drept profesor de educaţie fizică, iar în trecut a fost director al gimnaziului din satul Orac, raionul Leova.

Invitat al emisiunii „Alb&Negru” de la UNIMEDIA, din ianuarie curent, Vladimir Cebotari, care a fost coleg cu Mircea Maleca la Î.S. Air Moldova, a afirmat că cota-parte a soției la Fly One a fost vândută, deoarece este „un om al coaliției de guvernare”, iar afacerea respectivă ar fi influențat crediblitatea întregului Cabinet de miniștri. Totodată, Cebotari a declarat că afacerea în aviație a fost „un proiect de suflet” de care a trebuit să se despartă.

În timp ce ministrul spune că nu are vreo legătură cu această firmă, Andrei Tabuică, fost prezentator al emisiunii „AutoExpert” vizat într-un dosar de escrocherie și cumnatul lui Vladimir Cebotari, respectiv, soțul Marianei Tabuică, este în prezent „purtător de cuvânt” al companiei aeriene.

Flotă închiriată

La acest moment, compania aeriană are în dotare doar trei aeronave, toate de tip Airbus A320 cu o capacitate de 150-180 de locuri. Cu acestea Fly One efectuează zboruri regulate spre 13 destinații: Birmingham, Valencia, Barcelona, Dublin, Lisabona, Paris, Moscova, Sankt-Petersburg, Milano, Roma, Verona, Veneția, Parma și operează 4 curse charter: Antalya, Izmir, Heraklion, Rhodes.

Avionul de pe cursa Heraklion-Chișinău, EK-32002, Fly One îl închiriază, din mai 2016 de la compania Air Armenia. Aeronava are aproape 20 de ani, iar zilnic face câte trei-șapte curse.

La 1 iulie, spre exemplu, avionul a decolat de pe Aeroportul Internațional Chișinău spre Moscova, după care a revenit în Moldova, următoarea destinație a fost Rhodes, iar ulterior a aterizat din nou în Chișinău, pentru ca să ia cursul spre Antalya, din nou să revină în capitală și să-și continue orarul prin zborul spre Lisabona. De acolo, efectuând o escală la Valencia, avionul a ajuns în Moldova. Astfel, avionul a făcut peste 13 mii de kilometri în circa 24 de ore.

Un alt avion închiriat de Fly One are circa 25 de ani.

Cea de-a treia aeronavă, care este și unica aflată în proprietatea companiei, are o vârstă de aproape nouă ani și este cel mai des utilizată de Fly One. Anume cu acest avion pasagerii blocați peste 36 de ore pe insula Creta au revenit acasă.

În căutarea „companiei-fantomă”

Timp ce două zile am sunat la numărul de telefon afișat de companie, dar de fiecare dată robotul a anunțat că toți operatorii sunt ocupați.

Același răspuns l-au primit și pasagerii care au încercat să contacteze administrația „Fly One”. Respectiv, am mers la sediul celei mai apropiate agenții de turism din Chișinău care vinde bilete. Acolo nu am primit decât aceleași numere de telefon ale serviciului clienți, la care nimeni nu ridică repectorul.

Directorul-adjunct al agenției de turism, David Constatin, ne-a explicat că firma are contracte de vânzare a biletelor nu doar cu Fly One, dar cu toate companiile care operează zboruri de pe Aeroportul Internațional Chișinău, de aceea responsabilitatea o poartă compania aeriană. „Noi suntem agenții, cei care vindem bilete și oferim asistență. Bineînțeles, pot să ne sune clienții, este indicată adresa noastră, telefoanele de contact, dar nu pot să vă răspund în ce măsură compania aeriană trebuie să aibă o linie fierbinte sau nu. Toată responsabilitatea o poartă transportatorul”, a precizat David Constantin, care a explicat că nu este în drept să ne ofere vreun număr de contact al administrației Fly One sau să ne spune adresa oficiului, dar și a recomandat să accesăm informația publică de pe pagina oficială.

Oficiul Fly One, potrivit informației de pe site-ul companiei, se află pe bl. Dacia 80/3, adică în perimetrul Aeroportului Internațional Chișinău. La biroul de informații al Aeroportului însă ni s-a spus însă că pe teritoriul acestuia putem găsi doar un punct de vânzare a biletelor acestei companii, pe când un oficiu, Fly One nu are și nu a avut vreodată. Am insistat să ni se ofere, cel puțin, un număr de contact al companiei, deoarece serviciul clienți nu este dispobil, dar reprezentanta Aeroportului a refuzat și doar ne-a făcut legătura telefonică cu o angajată Fly One.

Cea din urmă, ne-a îndemnat să apelăm la purtătorul de cuvânt al companiei, pentru că ea ar activa în direcția Marketing, dar a refuzat să ne spună cum se numește persoana și cum o putem apela, invocând, la fel, să sunăm la serviciul clienți. Încercând să ieșim din acest cerc vicios am întrebat unde se află sediul companiei, acolo unde ar trebui să găsim administrația și cartea de reclamații. Răspunsul a fost unul scurt: „Fly One nu are un birou. Toate întrebările se rezolvă la telefon sau prin poșta electornică”. Am replicat că pe site-ul flyone.md oficiul este indicat în sediul Aeroportului, dar ni s-a explicat că aceasta nu este decât adresa juridică a firmei unde este livrată corespondența.

După alte apeluri, am reușit să discutăm cu reprezentanta serviciului de presă a Aeroportului. „Aeroportul se ocupă cu activitatea operațională, dar dacă aveți nevoie de informații despre locație, trebuie să solicitați la compania aeriană. Nu credeți că este corect și trebuie de la ei să primiți confirmare?, a replicat angajata care, totuși, ne-a oferit un numărul de contact al lui Andrei Tabuică, despre care a spus că este purtătorului de cuvânt al Fly One. Cel din urmă avea însă telefonul deconectat.

Sursele ZdG au precizat că un oficiu compania aeriană condusă de fostul șef de la Autoritatea Aeronautică deține pe adresa str. Arborilor 17/2, acolo unde este amplasat restaurantul „The Most”. Într-adevăr, la intrare în edificiu este indicat că sediul se află la etajul trei, doar că persoana de la recepție nu ne-a permis să intrăm dacă nu avem programată o întâlnire. După ce am solicitat să anunțe reprezentanții Fly One că vrem să discutăm, persoana de la parter a revenit cu un răspuns negativ, declarând că am fost rugați să contactăm telefonic persoana de care avem nevoie, deoarece în birou nu s-ar afla nimeni care ar putea să ne ofere vreo informație.

La rândul său, Radu Bezniuc, directorul Autorității Aeronautice Civile, a declarat că instituția pe care o conduce are atribuții doar pe aspectul siguranței zborurilor, iar întrebările de ordinul politicii comerciale, cum ar fi relația companiei cu pasagerii, indisponibilitatea legăturii telefonice sau lipsa oficiului trebuie adresate Agenției pentru Protecția Consumatorilor (APC).

Elena Murariu, inspector principal al Direcției control metrologic și produse petroliere a APC, afirmă că pasagerii pot depune petiții la instituție doar după ce acestea au fost transmise agentului economic: „Ei pot să scrie de acasă o scrisoare la care atașează datele cu privire la zboruri, biletele, motivele nemulțumirii, pe care o trimit companiei aeriene. Din câte știu agenția Fly One este foarte receptivă la toți. Doar atunci când nu le convine cum au fost soluționate plângerile și neconformitățile, pasagerii se pot adresa la noi”. După ce am explicat că la adresa indicată de Fly One nu am găsit pe nimeni, funcționara a declarat că nu ține de competența Agenției să verifice dacă agenții economici au birou: „Noi când mergem la fața locului, verificăm dacă există o carte de reclamații, dar dacă sediul este sau nu, asta ține de o investigație. Noi cu dânșii colaborăm, ei nouă ne răspund. Noi nu am mers niciodată la sediul lor, telefonic nouă ni se răspunde, n-am avut nevoie să mergem la oficiul lor”. Elena Murariu a precizat că referitor la incidentul de pe cursa Heraklion-Chișinău nu există vreo plângere până la acest moment, dar că petiții în privința Fly One au fost recepționate anterior.

După mai multe apeluri, directorul Fly One, Mircea Maleca, a răspuns la telefon. Întrebat despre oficiul care, de fapt, nu se află pe adresa indicată, Mircea Maleca a declarat că biroul există, dar că noi, probabil că nu am avut acces acolo, deoarece se află pe pistă și ar trebui să avem un permis special pentru a accede.

Vădit deranjat de întrebări, directorul a invocat că toate problemele pasagerilor pot fi rezolvate online sau prin scrisori. „Nu știu, eu pot să mă interesez unde este cartea de reclamații, acum mi-e greu să vă spun. Care probleme sunt, de check-in? În viziunea noastră totul clar am făcut, am descris. De ce pasagerul nu obține, de ce nu poate să acceseze check-in-ul, este complicat să spun. Poate ceva cu internetul, poate este vorba despre coridorul de timp.(…).” Cât despre escalele care nu au fost anunțate pasagerilor, Maleca recunoaște greșeala companiei, dar spune că standardele europene permit acest lucru: „Aici chiar noi am comasat câteva curse, n-am anunțat pasagerii. Dacă se mai întâmplă așa ceva, noi anunțăm pasagerii. La sigur că noi ne cerem scuze pentru incomoditățile pasagerilor, dar s-a întâmplat”.

Referitor la starea aeronavelor: „Aeronava nu se califică nouă sau veche, ea se califică dacă poate zbura sau nu poate zbura. Dacă se conformează tuturor cerințelor tehnice și celor impuse de producător. Aeronavele trec deservirea tehnică regulată, după programul producătorului și a celui stabilit de compania aeriană. De vorbit că starea tehnică este rea sau nu, nu este corect. În plus, nu știu de unde le luați, cum pasagerul poate să aprecieze fiind necalificat în aceste lucruri? Practic, toate companiile aeriene închiriază aeronave, în proporție de 80%, la fel și noi. Avem trei avioane de model Airbus și în decurs de o lună o să avem și a patra. Echipajul la noi este mixt: armeni, ruși și moldoveni. Așa, pentru că pe piața Moldovei este deficit de echipaj”.