Filmul „Istoria Moldovei” – exerciţiu de propagandă şi manipulare

Filmul „Istoria Moldovei”, lansat pe 14 noiembrie, curent, la Chişinău, constituie o nouă iniţiativă a preşedintelui prorus, Igor Dodon, de a deturna conceptul istoriografic stabilit în R. Moldova după 1991, şi anume regăsirea istoriei statului în contextul spaţiului românesc. O încercare similară a fost editarea, în august 2016, a celor trei volume de „Istoria Moldovei”. Primul episod al documentarului, realizat sub patronajul şefului statului, a fost lansat exact în ziua în care se împlinea un an de când Igor Dodon a fost ales preşedinte.

Premiera filmului a provocat indignarea mai multor reprezentanţi ai mediului academic din R. Moldova, dar şi din România. Membrii unor asociaţii istorico-culturale din România, care apar în film, au criticat utilizarea imaginilor video într-un documentar propagandistic, fără informarea lor prealabilă. Astfel, pe 19 noiembrie, prima asociaţie de reconstituire istorică antică din România, „Terra Dacica Aterna” (TDA), a anunţat că dezaprobă includerea imaginilor cu membrii asociaţiei, filmate la Alba-Iulia, în cadrul Festivalului Apulum 2017, utilizate în serialul istoric patronat de Igor Dodon. „Considerăm că folosirea imaginilor în alt context decât cel în care au fost filmate (în acest caz, un festival istoric) aduce prejudicii de imagine asociaţiei. TDA insistă ca imaginea sa să nu fie asociată vreunei puteri politice sau vreunei forme de propagandă politică. Menţionăm totodată că minorii care fac parte din TDA au fost filmaţi şi apar în film în lipsa acordului părinţilor, caz interzis de lege”, se menţionează în declaraţia publicată pe pagina oficială a asociaţiei de pe o reţea de socializare.

„Un documentarist adevărat nu îşi va permite să prezinte mesaje distorsionate”

Virgil Mărgineanu, preşedintele Uniunii Cineaştilor din R. Moldova, directorul Festivalului Internaţional de Film Documentar Cronograf, susţine că ar fi bine să ai acordul tuturor persoanelor care apar într-un film, însă uneori acest lucru este imposibil. „La filmul de ficţiune, da, trebuie să ai acorduri cu toată lumea care apare în cadru, inclusiv planul unu, doi, chiar şi cu oamenii care întâmplător apar în cadru”, menţionează Mărgineanu. În cazul documentarelor, care se bazează pe imagini video din realitate, e diferit: „Dacă protagonistul merge prin piaţă şi piaţa e plină de oameni, sigur nu poţi să ai acordul tuturor celor care apar în cadru”, spune directorul Festivalului Internaţional de Film Documentar Cronograf. „Deseori se întâmplă că mesajul este distorsionat, asta-i mai grav – când filmezi la un eveniment X, dar îl montezi şi îl comentezi în aşa fel încât induci în eroare ceea ce s-a întâmplat acolo, sunt şi cazuri de acest gen. Un regizor adevărat, dacă se consideră documentarist, trebuie să se informeze din câteva surse, ca să dea o informaţie corectă, dar sunt unii cărora le convine să distorsioneze informaţia şi să schimbe mesajul”, spune Mărgineanu.

„Termenul de istoria Moldovei nu este corect din punct de vedere politic, teritorial şi istoric”

Istoricul Octavian Ţîcu consideră că iniţiativa lui Igor Dodon de a realiza acest film ar trebui analizată într-un context mai extins, luând în considerare faptul că întreaga campanie electorală a actualului preşedinte a fost construită în jurul ideii de „Istoria Moldovei”. Octavian Ţîcu spune că însuşi termenul de „Istoria Moldovei” este incorect din punct de vedere politic, teritorial şi istoric. „Moldova presupune integritatea spaţiului de la Carpaţi până la Marea Neagră şi de la Milcov până la Hotin. Actualul teritoriu al Moldovei este împărţit în trei state, iar Igor Dodon nu ştiu la care Moldovă face referinţă, pentru că nucleul statului moldovenesc medieval Moldova se află la Suceava, acolo unde este înmormântat Ştefan cel Mare şi unde s-au creat cele mai importante instituţii şi tradiţii ale statului moldovenesc, care în 1859 s-a unit cu România”, susţine istoricul.

„Este mai curând un exerciţiu de propagandă şi manipulare şi nu are nimic în comun cu cercetarea ştiinţifică”

Denumirea de „Istoria Moldovei” este în opinia istoricului o continuare a politicilor Moscovei, pe care Igor Dodon le execută, şi anume de a instala un hotar de dezbinare între cetăţenii R. Moldova. „Acest film, iniţiat de Igor Dodon, este mai curând un exerciţiu de propagandă şi manipulare şi nu are nimic în comun cu cercetarea ştiinţifică”, consideră istoricul. Ţîcu a criticat componenţa echipei care stă în spatele acestui produs cinematografic, or, consideră istoricul, pentru a avea o producţie de calitate sub aspect istoric, e necesar ca la realizarea acesteia să participe inclusiv istorici care au credibilitate. „Muzeele, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Muzeul Cucuteni şi multe altele care au fost implicate în film, ar trebui să iasă public şi să spună că dezaprobă această participare. Cred că acest film a fost făcut fără ca aceste instituţii să-şi dea seama de amploarea propagandei antiromâneşti, în care chiar instituţii româneşti au fost implicate. Ideea de la care pornesc realizatorii acestui film este că există o complicitate a românilor, că ei au dat voie să se filmeze, că participă chiar istorici români, de care eu personal nici nu am auzit, deşi cunosc mediul universitar şi academic românesc”, susţine Octavian Ţîcu.

„Rămâne de văzut, pe parcursul elaborării acestui film, care ar fi mesajele şi sloganele construite de preşedinţie în jurul acestui moldovenism, pentru că este clar ceea ce va urma, este o reiterare clară şi clasică a tuturor stereotipurilor şi miturilor formate de perioada sovietică şi care au fost predate în şcolile noastre în cei 50 de ani de comunism”, a concluzionat Octavian Ţîcu.

În varianta originală, filmul este sonorizat în limba română, fiind subtitrat în limba rusă. Igor Dodon a declarat că după alegerile parlamentare din 2018, „Istoria Românilor” va fi înlocuită cu „Istoria Moldovei”, deşi copiii săi învaţă într-un liceu cu predare în limba română, iar mama sa este profesoară de limba română. Filmul finanţat de Dodon va fi distribuit în toată ţara, preşedintele însă a evitat să spună cât l-a costat filmul, dar a declarat că nu au fost folosiţi bani publici. Filmul regizat de Natalia Anisimova în baza scenariului scris de Elena Pahomova, fostul redactor-şef al televiziunii de la Tiraspol, va avea trei episoade.