Femeile rome (în politică) – subiecte ale unei triple discriminări
Cadrul legislativ al R. Moldova prevede drepturi egale pentru femei şi bărbaţi în procesul de participare la viaţa economică şi socială. Femeile şi bărbaţii, potrivit legii, sunt egali în dreptul de a-şi alege profesia şi locul de muncă. În mod egal, aceştia beneficiază de protecţie socială. Asta – la nivel legislativ. În realitate, situaţia e diferită.
Deşi de mai mulţi ani se vorbeşte despre egalitate şi nediscriminare, mai multe grupuri sociale, printre care persoanele vârstnice, copiii sau unele minorităţi etnice, sunt supuse discriminării. Romii nu sunt o excepţie. Încă în 2012, Parlamentul a adoptat Legea nr. 121 cu privire la asigurarea egalităţii, dar, la nivel practic, abia în 2015, şapte femei de etnie romă au candidat, la alegerile locale, la funcţia de consilier, două dintre care au câştigat.
Stereotipurile nu au dispărut
Varvara Duminică este consilieră în satul Chetrosu, r. Drochia. „Nu e atât de uşor. În primul rând, stereotipurile nu au dispărut şi mult timp încă nu vor dispărea”, ne spune consiliera. Pe listele electorale, femeile, în special cele de etnie romă, rareori sunt incluse în capul listei. De regulă, numele lor figurează în coada acestor liste. „La alegerile locale 2015 au fost şapte femei rome candidate, dintre care au reuşit numai două. Vreau să vă spun că numărul de ordine al acelor candidate a fost, cred, pe la sfârşit. Iar doamna de la Râşcani şi eu am fost printre primele pe listă şi de aceea am reuşit”, remarcă Varvara Duminică.
„Femeile rome nu au prea multe oportunităţi pentru a se dezvolta pe dimensiunea publică sau politică. Din păcate, în R. Moldova există multe stereotipuri în general în privinţa rolului şi a poziţiei femeii în viaţă şi în cazul comunităţii rome. Unele dintre aceste stereotipuri sunt şi mai pronunţate, din cauza faptului că femeile rome sunt subiecte ale discriminării duble sau chiar triple: ca femei, ca reprezentante ale etniei rome şi ca femei rome în cadrul comunităţii rome”, explică Veaceslav Balan, coordonator naţional pentru Drepturile Omului.
Femeile de etnie romă nu se implică în politică din necunoaştere
Elena Bogdan este, de doi ani, mediatoare în Hânceşti. Încă în 2003, a devenit voluntară, dorind să-şi ajute comunitatea. Deşi, în prezent, are înregistrate anumite reuşite, recunoaşte, totuşi, că, iniţial, s-a confruntat cu neîncrederea oamenilor. „De la bun început am avut mari conflicte în comunitate, pentru că spuneau: voi lucraţi şi primiţi bani pe spinarea noastră. Am fost şi scuipată, şi certată”, relatează femeia. Elena Bogdan susţine că femeile de etnie romă nu se implică în politică din necunoaştere şi lipsă de informare. „Le trebuie nişte training-uri, nişte pliante, diferite chiţibuşuri, ca să citească şi să spună: Da, eu pot, ştiu ce să fac la alegeri, ştiu la ce uşă să bat”, consideră aceasta.
Mediatoarea este una dintre femeile rome care au candidat la funcţia de consilier, dar care nu au reuşit. Totuşi, nu renunţă. „Aş face o cantină pentru bătrâni, nu contează dacă sunt de etnie romă sau de alte etnii, pentru că ar fi o mare discriminare. Al doilea punct pe care mi l-aş lua ca angajament ar fi să fac un teren de joacă pentru copii. Aş face, ca şi consilieră, o încăpere pentru calculatoare, unde să poată veni să înveţe copilul de etnie romă”, enumeră Elena Bogdan.
Două consiliere rome – un succes pentru R. Moldova
În anii 2007—2010, Elena Bogdan a predat limba romani în liceu. Ulterior, nu a mai fost salarizată şi a fost nevoită să plece. Totuşi, tot datorită ei, mai mulţi copii din localitate au avut posibilitatea să călătorească în străinătate. „Am călătorit în multe ţări. Prima călătorie a fost în România, Constanţa, la Costineşti, pentru a învăţa ca profesoară de limba şi literatura romani. În 2007 am fost la Strasbourg, la un training pe tema „Traficul de fiinţe umane”. Am fost la Bruxelles, la Geneva. În 2013 am fost cu doi copii la Bucureşti, la Braşov, la olimpiada de limba şi literatura romani. În 2004 am călătorit cu trei copii la Timişoara, tot la olimpiada de limba şi literatura romani, unde am luat o menţiune şi locul II”, îşi aminteşte mediatoarea.
„Situaţia femeilor rome în politică, în ultimul timp, s-a schimbat un pic în bine. Dacă până la alegerile din 2015 nu a fost nicio femeie romă prezentă în funcţii elective, inclusiv în cadrul autorităţilor publice locale, acum, datorită eforturilor făcute în special de către Organizaţia Naţiunilor Unite, am avut şapte candidate rome, care au candidat în cadrul alegerilor locale pentru poziţii de consiliere locale, două dintre care au fost alese în calitate de consiliere, ceea ce pentru R. Moldova putem spune că este un succes”, susţine Veaceslav Balan.
„Fără familie, la etnia romă e dificil”
Laura Bosnea, consiliera oraşului Râşcani, accentuează importanţa susţinerii familiilor de romi atunci când aceştia îşi doresc să avanseze. „Fără familie, la etnia romă e foarte dificil. Poate, în altă parte, dacă mai ai prieteni, e altfel. Dar aici, dacă nu te susţine familia, nu ai un „şut” în spate, ca să ajungi sus, nu poţi să faci absolut nimic, fiindcă ei te trag în urmă”, afirmă Laura Bosnea. Pe de altă parte, discriminarea rămâne o problemă acută. „Fiind de etnie romă, ştiţi că e problematic. Toţi cred că romii sunt foarte răi, foarte tradiţionali. Însă timpurile nu mai sunt cele de acum 20 de ani. În fiecare etnie, sunt şi oameni buni, şi oameni răi, părţi bune/părţi rele, la romi e aceeaşi situaţie”, remarcă Laura Bosnea.
Consiliera susţine că totul trebuie să înceapă cu excluderea stereotipurilor despre romi. „Stereotipurile există şi vor exista, până în clipa în care de undeva de sus nu se va face diferenţa între ai noştri şi ai voştri”, punctează aceasta. Ca şi consilieră, Laura Bosnea planifică să implementeze mai multe proiecte în localitatea de baştină. „Am pus tomberoane. Se trage lumină la romi. În momentul de faţă duc negocieri cu dl primar să ne acorde o încăpere, iar noi să facem reparaţia. Acolo va fi un centru comunitar social. Copiii nu sunt primiţi la grădiniţă, nu doar pe motiv că sunt romi, dar şi pe motiv că nu sunt locuri. Noi vrem să organizăm mai multe activităţi, printre care grădiniţă, şcoală după şcoală, nişte cursuri”, planifică Laura Bosnea.
„Dacă ne descurcăm în familie, de ce să nu ne descurcăm şi în politică?”
Deşi în politică se regăseşte un număr mic de femei rome, tot mai multe dintre ele se implică în viaţa comunitară. Elena Rădiţă, mediatoare la Mihăileni, Râşcani, consideră că femeile de etnie romă trebuie să aibă aceleaşi drepturi ca şi cele de alte etnii. „Dacă te implici în politică, trebuie să dispui de cunoştinţe, de timp, ca să te înţeleagă şi cei din familie, să-ţi permită şi soţul, deşi noi, femeile, suntem puternice. Dacă pe umerii noştri se ţine gospodăria, familia, copiii şi facem faţă, de ce să nu facem faţă şi în politică?”, se întreabă Elena Rădiţă.
Femeia se implică activ în viaţa conaţionalilor săi, iar curând a ajutat o familie cu cinci copii să obţină o locuinţă. „O familie de romi nu avea spaţiu locativ. Trăiau foarte greu, pe la rude. Au dormit chiar în staţie o seară şi am deschis un dosar pe numele acestei familii. Acum cazul e închis, dar de două ori pe lună facem vizite la domiciliu, monitorizăm”, explică mediatoarea.
Reporterul de Gardă a mers în vizită la Elena Cibotari, să vadă cum s-a aranjat împreună cu cei cinci copii în noua locuinţă. Mama micuţilor era la muncă, dar am găsit-o acasă pe sora acesteia, Rita Cibotari. „Ea e mamă singură. Lucrează cu ziua. Şi acum au chemat-o la muncă. Ea primeşte 2000 de lei indemnizaţie pentru copii. A cumpărat lemne şi a rămas fără nimic”, ne spune mătuşa micuţilor.
„Şi romii noştri sunt o parte a societăţii, care pot să facă faţă”
Totuşi, femeile rome s-ar putea implica în viaţa comunităţii nu doar la nivel local, dar şi naţional. Elena Rădiţă susţine că femeile rome au şanse de a accede în politică şi ar putea să contribuie la dezvoltarea societăţii. E important ca ele să-şi dorească acest fapt, să fie susţinute de familie. De aceeaşi părere este şi soţul acesteia. „La început, am avut probleme în familie. Nu prea reuşeam. Aveam copii la şcoală şi trebuia de făcut treburile casnice, şi la lucru de făcut faţă… Erau probleme, dar pe urmă s-a descurcat. Şi eu văd rezultate. La început, eram supărat. Pe urmă, am susţinut-o”, afirmă Gheorghe Rădiţă, soţul Elenei.
„Romii tot sunt o parte a societăţii, ei pot face faţă, dar trebuie susţinuţi”, conchide Elena Rădiţă. Legea despre Guvern prevede o cotă obligatorie de 40% de candidaţi de sex feminin pe listele partidelor. Acest fapt, însă, rămâne în continuare nerespectat, iar grupurile dezavantajate, inclusiv femeile cu dizabilităţi, dar şi femeile de etnie romă, practic, sunt excluse din viaţa politică şi publică.
Acest articol este publicat cu susţinerea Programului „Femeile în Politică”, implementat de Entitatea Naţiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen şi Abilitarea Femeilor (UN Women) şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în parteneriat cu Fundaţia Est-Europeană şi Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, cu susţinerea financiară a Guvernului Suediei.
