Europenii care şi-au urmat soţiile în R. Moldova

În timp ce sute de mii de moldoveni emigrează anual din ţară în căutarea unei vieţi mai bune, zeci de europeni îşi lasă patria şi vin aici, în Moldova, o ţară în care corupţia şi birocraţia sunt la ele acasă. Majoritatea pornesc afaceri înfloritoare. Străinii care vin aici vorbesc frumos şi respectuos despre Moldova. Vă prezentăm experienţa a trei europeni care au demonstrat că Moldova are viitor.

Vincenzo Raiola este italian, dar poate fi găsit zilnic în centrul oraşului Chişinău, capitala Republicii Moldova. Are o pizzerie aici şi un rol dublu: este şi proprietar, şi bucătar. Găteşte mai rar, deoarece e ocupat cu managementul. Dar îi place să gătească mai mult decât să se ocupe de administrare. Îşi cunoaşte bine meseria, pentru că de 30 de ani este la bucătărie. Până în 2009, a făcut afaceri în Italia, iar la începutul anului 2010 s-a stabilit în Moldova. „Am ajuns aici pentru că soţia mea este moldoveancă. Suntem căsătoriţi de 17 ani, avem doi copii, unul de 15 şi altul de 7 ani. Atunci în Italia a început criza şi am decis să plecăm de acolo. Iar aici era familia soţiei, era casa deja făcută“.

În ţara şomajului lipsesc lucrătorii

A început să vândă utilaj comercial, dar peste un an, s-a încumetat să deschidă o pizzerie. Odată cu creşterea numărului vizitatorilor, a crescut şi oferta. Vincenzo a mai deschis un restaurant. El consideră că asemenea afaceri nu sunt nici cele mai spectaculoase, dar nici imposibile, în schimb asigură stabilitatea economică a familiei.

„Pentru mine a fost firesc, am făcut ceea ce ştiu a face“, explică Vincenzo. Bucătarul consideră că nu e greu să faci afaceri în R. Moldova. Are o singură problemă: lipsa muncitorilor calificaţi. El, care a venit să creeze locuri de muncă într-o ţară cu rate înalte ale şomajului, găseşte cu greu persoane interesate să muncească acasă. „Cu lucrătorii este tare greu aici. Până îi găsesc… Apoi lucrează 2-3 luni şi pleacă. Salariul nu este atât de mare aici, şi oamenii fug. Deci omul învaţă şi se duce“, explică italianul problema din punctul de vedere al unui manager. Oricum, crede că munceşte într-o ţară care are şanse şi perspective. „Nu e rea Moldova. Ca orice ţară, sunt probleme, numai că aici sunt probleme mai mari. Eu cred că problemele se vor rezolva cu timpul, nu degrabă. Văd că oamenii călătoresc acum, asta e foarte important pentru o ţară care vrea să se dezvolte. Eu cred că Moldova este o ţară calmă“.

Vincenzo zice că succesul îl datorează mai ales familiei sale – soţiei Mariana şi soacrei, care sunt alături de el în bucătărie, de 15 ani. Mariana Raiola, soţia lui Vincenzo, consideră că perioada mai complicată a fost depăşită. „E greu, mai ales să treci de la o mentalitate la alta. Greu ne-a fost şi nouă, dar pe parcurs s-au arătat rezultatele, şi ele au fost pozitive“.

Familia moldo-italiană are acum 7 angajaţi moldoveni, oameni cu care lucrează alături, umăr la umăr. Ion Bejan este unul dintre angajaţi, şi consideră că asemenea familii aduc plusvaloare societăţii. „Este o familie extraordinară, care îşi poate păstra principiile şi valorile sale, în ciuda faptului că jumătate din membrii ei sunt din afara ţării. Au intrat pe teritoriul R. Moldova cu idei noi şi frumoase, am cunoscut foarte puţini patroni de acest fel“.

„Dragostea m-a făcut să rămân în Moldova“

Vincenzo Raiola nu e singurul străin care s-a stabilit în Moldova în mare parte datorită soţiei sale moldovence. Anual, zeci de alţi cetăţeni străini îşi urmează soţiile moldovence, stabilindu-se la Chişinău sau în alte localităţi de la noi, învăţând limba, acceptând cultura şi lansând afaceri. Este şi cazul lui Peter Insam – un tânăr din Germania, care a venit acum patru ani în cadrul unui proiect de schimb de experienţă, şi a rămas aici până în prezent. Peter şi-a cunoscut aici soţia, a întemeiat o familie, iar acum cuplul are un copil, dar şi o afacere. „Dragostea m-a făcut să rămân în Moldova, aşa s-a întâmplat. Ne întrebam cu soţia ce să facem, ce posibilităţi am avea aici şi ce posibilităţi în Germania. Ne-am gândit: de ce să nu ne dăm o şansă? De ce să nu încercăm aici?“, explică Peter Insam, care a devenit profesor de germană şi om de afaceri la Chişinău.

Rămas în Moldova, Peter a decis să urmeze exemplu soţiei sale, care are o afacere în turism, şi să pornească şi el una, în domeniul care îl reprezintă – pedagogia. A deschis o şcoală de predare a limbii germane, unde a angajat încă un nativ german şi 3 moldoveni, dar şi un american.

Zice că se simte apreciat în Moldova pentru că este german, oamenii sunt deschişi cu el, iar faptul că un nativ german le predă limba lui Goethe e un lucru notabil. Peter recunoaşte că şcoala sa are mulţi clienţi, iar afacerea îi merge bine. Un singur moment îl pune pe gânduri – oamenii, care pleacă zilnic din Moldova.

„În Germania oamenii sunt plictisiţi, în Moldova e altă dinamică“

„Pe de o parte, mă bucur că le predau oamenilor germana, iar pe de altă parte, văd o mulţime de oameni care vor să plece. Este un rol dificil cel pe care îl am. Ştiu că ei beneficiază datorită plecării, dar înţeleg că ţara nu are de câştigat“, explică Peter, care este decis să rămână în Moldova, în timp ce mulţi cetăţeni moldoveni caută oportunităţi pentru a pleca în statele europene.

Deşi vine dintr-o ţară foarte dezvoltată, în care cetăţenii se simt în siguranţă din punct de vedere economic şi social, Peter consideră că în Moldova există provocări care fac viaţa mai plină de culoare. „În Germania, se creează impresia că toată lumea este plictisită, iar asta nu e bine. Trebuie să redefinim ceea ce avem şi mereu ne e frică să nu pierdem. Aici, în Moldova, oamenii au alte gânduri: că lucrurile vor merge spre bine. E o altă dinamică, am mulţi adolescenţi în grupă şi ei toţi sunt foarte ambiţioşi, învaţă mult“.

Chiar dacă îi plac oamenii de aici, Peter vede şi lucruri care îl pun pe gânduri. Spune că face o afacere cinstită, plăteşte taxele, ca şi cum ar face-o în Germania, dar oamenii din Moldova, fiind foarte descurajaţi de corupţie, cred că nu mai merită să fii corect în relaţia cu statul. „Cel mai rău lucru este că regulile şi legile nu sunt respectate. E rău pentru ţară, asta blochează totul şi taie ambiţiile oamenilor, asta îi face pe oameni să plece. În fiecare săptămână am discuţii cu oamenii despre plata impozitelor. În fiecare zi oamenii mă întreabă: de ce dai bon fiscal? De ce eşti atât de stupid şi plăteşti taxele? Şi eu le spun: uitaţi-vă la drumuri. Iată de ce plătesc taxele. Dacă nu sunt taxe, nu sunt drumuri. Uitaţi-vă la spitale, la salariile doctorilor. Salariile sunt mici pentru că nimeni nu plăteşte impozite. Oamenii îmi răspund: nu contează câte impozite plătim, politicienii oricum le vor fura“.

„Dacă nu plătesc impozite, sunt un hoţ la fel ca politicienii“

Cu toate că se află în Moldova de patru ani şi încă nu a beneficiat de drumuri bune şi de un sistem social şi medical ca în Germania, el insistă să respecte aici valorile germane. „În Germania, noi spunem că fiecare trebuie să îşi măture în faţa curţii sale. Eu trebuie să plătesc taxe, ca să pot da vina apoi pe politicieni. Iar dacă nu plătesc, nu am dreptul să mă plâng şi sunt un criminal la fel ca ei“.

Clienţii săi spun că sunt onoraţi să înveţe germana de la un nativ, astfel deprinzând nu doar limba, ci familiarizându-se şi cu cultura, comportamentul şi chiar cu filosofia germană. Tatiana Dumbravă este studentă şi învaţă limba germană la şcoala lui Peter. „Este un mare avantaj pentru noi faptul că învăţăm limba cu vorbitori nativi. Domnul Peter e un profesor bun, calm, liniştit, foarte răbdător. E bine că suntem acasă cu cei dragi, iar serile avem posibilitatea să învăţăm limba cu el“.

„Mulţi străini care au venit aici şi-au atras şi prietenii“

Vitalie Condraţchi, şeful Direcţiei Relaţii Publice şi Protocol, Camera de Comerţ şi Industrie a R. Moldova, susţine că „unul dintre cele mai importante lucruri pe care le aduc cu ei investitorii străini, occidentali, sunt cunoştinţele, modul de a gândi, de a face business şi, desigur, accentul pe calitate, pe satisfacţia clientului. Moldova este pentru mulţi o ţară cu venituri mici, care încă este în curs de dezvoltare, dar care oferă foarte multe oportunităţi de afaceri, are nişe pentru business încă nedezvoltate, iar ceea ce pentru unii e o problemă, pentru alţii e o oportunitate. E o ţară primitoare, iar mulţi oameni de afaceri care au venit aici şi-au atras şi prietenii lor. S-au creat comunităţi întregi“.

Datele Biroului de Migraţie şi Azil arată că în anul precedent au fost eliberate străinilor peste 1800 de permise de muncă. Unul dintre ele a fost cel al lui Tim Boyet, un om de afaceri olandez venit în Moldova acum trei ani şi stabilit tocmai în nordul ţării, în satul Goleni din raionul Edineţ. Tim are în sat o fermă de vaci, pe care o administrează împreună cu alţi doi parteneri de afaceri din Olanda.

Birocraţia atacă mai dur străinii

„Noi avem o fermă în Olanda, şi acolo mulgem vaci şi ţinem tauri, dar piaţa olandeză este saturată şi nu sunt posibilităţi să deschizi o fermă cu 250 de vaci. Legea impune nişte restricţii. Noi am căutat o altă ţară unde să facem afaceri“, explică Tim cum a ajuns în Moldova.

La Goleni Tim a construit un grajd după normele europene, a adus tehnică şi vaci din Olanda, pe care le tratează personal, pentru că este şi medic veterinar. Zilnic, o văcuţă olandeză produce aproape 25 de litri de lapte. Omul de afaceri recunoaşte că s-a confruntat cu mai multe probleme în acest stat. „Birocraţie există în Moldova, şi în special pentru că eu sunt străin. În Olanda nu este atât de strict ca aici.“

Recenta depreciere a leului a lovit puternic şi afacerea lui Tim, care are tranzacţii frecvente cu Olanda, de unde importă tehnologii şi materiale. „Cursul e o problemă mare. Pur şi simplu, noi cumpărăm multă marfă din afară şi cursul afectează costul unui litru de lapte.“ Olandezul îşi vede viitorul în R. Moldova şi vrea să îşi extindă afacerea, chiar dacă are mai multe provocări în faţă, mai ales financiare.

Şi Dumitru Budianschi, expert în economie, consideră că oamenii de afaceri din UE vin în Moldova din diferite motive. Unul dintre ele este că în ţara noastră oportunităţile sunt mai mari decât în ţările lor. „Suntem prinşi într-un fel de relaţie a investitorului unde, în afară de interes economic, trebuie să mai există ceva, şi acel ceva sunt ori relaţiile personale care se stabilesc pe parcursul anilor între cineva din Moldova şi cineva din afară, ori cineva a venit dintr-o ţară străină, a lucrat aici, a creat condiţii, vede o oportunitate şi invită pe alţii“. Potrivit expertului, ţara beneficiază nu doar de pe urma banilor aduşi de străini în economia ţării. “Este mult mai important pentru R. Moldova atunci când se aduce experienţă, se aduc noi forme de management, deci ceea ce se numeşte modernizarea managementului în economie. Pentru noi e foarte important să avem cât mai mulţi investitori din ţările dezvoltate, cu cultură modernă de a face afaceri“.

Vincenzo, Peter şi Tim sunt doar câţiva dintre cetăţenii europeni care au reuşit să dezvolte afaceri în Republica Moldova. Toţi au confirmat că nu a fost şi nici acum nu este uşor, dar nici nu este imposibil. Sunt încă zeci de cazuri de oameni de succes care şi-au lăsat meleagurile natale şi s-au aventurat să trăiască şi să muncească în Moldova. Prin exemplu lor, aceşti oameni sunt o dovadă că şi în R. Moldova poţi construi o Europă.

Acest articol a fost realizat cu sprijinul IREX

Tatiana Scutari