Etapele unui proces civil

Procese civile, penale, inculpat, pârât, reclamant, procuror – sunt noţiuni care, deseori, ne induc în eroare. Pentru a evita erorile, vom încerca să explicăm pe înţelesul tuturor aceste noţiuni. Astăzi, despre domeniul civil.

Ce este un proces civil? Procesul civil este, în esenţă, o activitate desfăşurată de către instanţa de judecată şi de către participanţii la proces în vederea realizării sau stabilirii drepturilor şi intereselor civile. Din domeniul civil fac parte următoarele tipuri de litigii („probleme”): încasări de bani, de datorii, desfacerea căsătoriilor, încasarea pensiilor alimentare, constatarea nulităţii contractelor, actelor juridice etc.

Ce este un proces civil? Procesul civil este, în esenţă, o activitate desfăşurată de către instanţa de judecată şi de către participanţii la proces în vederea realizării sau stabilirii drepturilor şi intereselor civile. Din domeniul civil fac parte următoarele tipuri de litigii („probleme”): încasări de bani, de datorii, desfacerea căsătoriilor, încasarea pensiilor alimentare, constatarea nulităţii contractelor, actelor juridice etc.

Părţile în cadrul procesului civil sunt: reclamantul şi pârâtul. Reclamantul este partea care vine cu cerere de chemare în judecată, iar pârâtul este cel chemat în instanţă „să răspundă”.

Un proces civil constă din 2 etape importante:

• Examinarea şi soluţionarea cauzelor civile sau judecata propriu-zisă;
• Executarea actelor judecătoreşti.

Prima etapă este cea mai complexă şi include 2 faze importante:

• Judecata de fond;
• Judecata căilor de atac – apel şi recurs.

* * *
Deseori aţi auzit termenul de „examinare în fond”, dar posibil că v-aţi confruntat cu o neclaritate. Aşadar, „fondul cauzei” e prima parte a judecăţii. Acest „fond” se judecă întotdeauna la prima instanţă. În 90% din cazuri, aceasta este judecătoria unde îşi are sediul/domiciliul partea cu care vă judecaţi, adică pârâtul. Aşa începe procesul. Fondul este cea mai complexă şi importantă fază procesuală, în care se administrează toate probele, se audiază toţi martorii, se invocă toate excepţiile de apărare. Tot aici se pronunţă prima hotărâre în soluţionarea cazului.

De regulă, examinarea în fond a cauzei e cea mai îndelungată, continuând de la 6 luni până la 2-3 ani, în funcţie de situaţie. Etapele principale ale acestor procese sunt:

1. Intentarea procesului

Faza  începe cu cererea scrisă de chemare în judecată prin care reclamantul pretinde pretenţia împotriva pârâtului. La această fază judecătorul va verifica dacă cererea corespunde condiţiilor de formă şi conţinut prevăzute de lege şi decide să accepte sau nu cererea. Dacă cererea nu este primită spre examinare, judecătorul va emite o încheiere prin care-şi va motiva decizia şi va da un termen pentru înlăturarea neajunsurilor, dacă această pretenţie ţine de competenţa lui.

2.  Pregătirea pricinii pentru dezbateri judiciare

În această fază judecătorul întreprinde un şir de acţiuni care au ca scop pregătirea cauzei spre examinare. Este de datoria instanţei, la această fază, să expedieze pârâtului copiile de pe cererea de chemare în judecată şi de pe înscrisurile anexate la ea, remite reclamantului şi, după caz, intervenientului copiile de pe referinţă şi de pe înscrisurile anexate la ea şi stabileşte data până la care urmează să fie prezentate toate probele suplimentare, ia măsuri pentru împăcarea părţilor etc.

3.  Dezbaterile judiciare

Este o fază complexă, prin care se formează convingerea judecătorului asupra raportului juridic între părţi în temeiul probelor ce se administrează şi constă, la rândul ei, din mai multe părţi:

a.  Partea pregătitoare a dezbaterilor judiciare – judecătorul deschide şedinţa, verifică prezenţa participanţilor la proces,  explică drepturile şi obligaţiile participanţilor la proces etc.

b.  Judecarea pricinii în fond – participanţii dau explicaţii, are loc cercetarea tuturor probelor pe care le-au prezentat participanţii la proces.

c.  Susţinerile orale reprezintă discursurile de final ale părţilor şi ale celorlalţi participanţi la proces.

d.  Adoptarea şi pronunţarea hotărârii – judecătorii intră în camera de deliberare şi peste un timp revin în sala de şedinţe pentru a aduce la cunoştinţa participanţilor ceea ce au decis.

* * *
Hotărârea devine definitivă şi irevocabilă în termen de 30 de zile din momentul pronunţării, dacă nu a fost contestată în instanţele supreme.
Aşadar, cele 2 căi de atac despre care v-am vorbit sunt Apelul şi Recursul. Cum funcţionează acestea?

Ce este APELUL?

Apelul este cea de-a 2-a faza procesuală, o cale de atac împotriva primei Hotărâri. Acesta se judecă la instanţa superioară în grad faţă de prima instanţă. Prin urmare, dacă procesul a început la Judecătorie, apelul se va judeca la Curtea de Apel.

Hotărârile pronunţate în primă instanţă de judecătorii pot fi atacate cu apel la curţile de apel de drept comun. Hotărârile pronunţate în primă instanţă de Judecătoria Comercială de Circumscripţie pot fi atacate cu apel la Curtea de Apel Chişinău. Nu pot fi atacate cu apel hotărârile pronunţate în primă instanţă de către curţile de apel.

Cine poate să declare APEL?

a) părţile şi alţi participanţi la proces;

b) reprezentantul în interesul apelantului, dacă este împuternicit în modul stabilit de lege;

c) martorul, expertul, specialistul şi interpretul, reprezentantul cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine.

N.B.: Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Ce se întâmplă în APEL?

Apelul are caracterul unei „rejudecări” a fondului. Practic, partea nemulţumită sau mulţumită parţial de sentinţa dată de prima instanţă se poate adresa instanţei superioare pentru o reanalizare a cauzei.

• Părţile şi alţi participanţi la proces au dreptul să prezinte noi probe, dacă au fost în imposibilitatea să o facă la examinarea pricinii în primă instanţă.
• În cazul în care părţile şi alţi participanţi la proces invocă necesitatea administrării de noi probe, aceştia trebuie să indice probele respective, mijloacele prin care ele pot fi administrate, precum şi motivele care au împiedicat prezentarea lor în prima instanţă.
• Nu se poate schimba calitatea procedurală a părţilor, temeiul sau obiectul acţiunii şi nici nu pot fi înaintate noi pretenţii. Se pot cere însă dobânzi, rate, venituri ajunse la termen şi orice alte despăgubiri apărute după emiterea hotărârii în primă instanţă, se poate solicita o compensaţie legală.

Ce este RECURSUL?

Recursul este ultima fază de judecată, prin care se analizează exclusiv ILEGALITATEA hotărârii din APEL/FOND, în funcţie de faptul că procesul dumneavoastră a avut sau nu APEL. Dacă a avut APEL, atunci se analizează legalitatea judecăţii apelului, dacă nu, legalitatea judecăţii fondului.

Probabil, vă întrebaţi ce înseamnă faptul că procesul a avut sau nu apel. Sunt procese care încep direct la Curtea de Apel – aceasta fiind instanţa de fond – , şi nu la Judecătorie. Drept exemplu, dosarele ce ţin de insolvabilitatea întreprinderilor.

Ce se întâmplă în RECURS?

Recursul este o fază extrem de strictă – motivele de analiză sunt exprese şi limitative, prevăzute de Codul de Procedura Civilă, astfel încât în această fază:

• nu se mai refac expertize;
• nu se audiază martori;
• nu se propun probe noi, care nu au fost invocate până la recurs;
• nu se invocă excepţii noi, care nu au fost invocate până în această fază, etc.

* * *

Recursul exclusiv analizează dacă hotărârea recurată este sau nu legală, sub aspecte de procedură şi nu de fond.

Termenul general de depunere a recursului este de 2 luni din data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, şi de 15 zile din momentul pronunţării încheierii. (N.B.: instanţa de judecată emite încheieri, decizii, hotărâri).

* * *
Este important să cunoaşteţi că recursul se judecă în absenţa părţilor şi fără înştiinţarea acestora. Adică părţile nu mai sunt invitate la proces. Asupra admisibilităţii recursului decide un complet din 3 judecători, iar dacă acesta a fost considerat admisibil (adică instanţa consideră că au fost încălcate norme de procedură la emiterea hotărârii), se va examina într-un complet de 5 judecători.

Hotărârea Curţii Supreme de Justiţie este definitivă şi irevocabilă! Aceasta nu mai poate fi contestată sau atacată.

Corina Oprea, avocat