Divizarea regională este una dintre temele de acasă ale R. Moldova înainte de aderarea la UE
Interviu cu Raivis Bremsmits, expert în politici regionale UE, consultant în cadrul proiectului comun ONU „Consolidarea Sistemului Statistic Naţional”
— Ce înseamnă, de fapt, Nomenclatorul Comun al Unităţilor Teritoriale de Statistică (NUTS)?
— UE a instituit un nomenclator comun al unităţilor teritoriale de statistică, denumit NUTS, pentru a face mult mai uşoară colectarea, dezvoltarea şi publicarea unor statistici regionale acceptate în UE.examcos.com
Acest sistem ierarhic are diferite obiective, nu doar cel ce ţine de statistică, ci şi cel care se ocupă de divizarea teritoriului economic al UE, ajută şi la realizarea de analize socio-economice în cadrul regiunilor şi la încadrarea intervenţiilor în contextul politicii de coeziune a UE. Scopul principal este, de fapt, planificarea şi dirijarea conturilor europene. Statele membre primesc aceste fonduri structurale care sunt planificate conform programelor elaborate de Nomenclatorul Comun al Unităţilor Teritoriale de Statistică (NUTS). Programele naţionale sunt, la fel, elaborate de NUTS. Toate investiţiile în statele membre sunt făcute în funcţie de nivelul regional NUTS II (regiunile care pot primi ajutor de la fondurile structurale, n.r.) şi de produsul intern brut (PIB) din ţară. Iată de ce este atât de important ca în fiecare ţară divizarea regională să fie făcută de NUTS. Nomenclatorul NUTS este folosit şi pentru Programul de Cooperare Transfrontalieră, cum ar fi cel dintre Letonia şi Lituania, iar în cazul de faţă ar putea fi dintre R. Moldova şi România. Acest program oferă sprijin financiar pentru anumite regiuni adiacente graniţei, cu scopul de a promova o dezvoltare echilibrată şi durabilă şi o coeziune socio-economică mai mare.
— Care sunt deosebirile dintre NUTS 1, 2 sau 3?
— Clasificarea NUTS este ierarhică în măsura în care subdivizează fiecare stat membru în trei nivele: NUTS 1, NUTS 2 şi NUTS 3. Pentru a înţelege mai simplu, menţionez că în Letonia funcţionează NUTS 2. Acest nivel depinde de numărul de populaţie din ţară. NUTS 2 este pentru regiunile cu 800 de mii – 3 milioane de oameni. Nivelul 2 poate conţine şi o serie de nivele NUTS 3. Letonia are şi 6 regiuni NUTS 3. Populaţia de la nivelul NUTS 3 este de 150 de mii – 800 de mii. În cazul în care urmărim toate aceste numere, atunci regiunile de dezvoltare ale R. Moldova corespund diviziunilor de nivel NUTS 2.
— Dacă este să vorbim despre sfera financiară, acest sistem NUTS este important, în special, pentru ţările membre UE ca să obţină bani din fondurile europene?
— Acest sistem este pentru împărţirea corectă a acestor fonduri. Toate fondurile structurale sunt calculate în funcţie de nivelul NUTS şi fiecare regiune este împărţită în trei părţi: mai puţin dezvoltate, cu o dezvoltare medie şi cele mai dezvoltate. Astfel încât, banii sunt acordaţi în funcţie de nivelul de dezvoltare.
— Ce calculează, de fapt, acest sistem?
— Există trei criterii de realizare a acestei statistici: numărul populaţiei, diferite atribuţii administrative şi caracteristicile naţionale, cum ar fi: cele geografice, politice, economice, sociale, şi acest criteriu este unul dintre cele mai importante pentru UE. Este foarte important ca aceste clasificări să fie acceptate şi folosite de statul respectiv. Vreau să menţionez cât de importantă este totuşi cererea naţională, pentru că este complicat să schimbi clasificarea NUTS. Modificările aduse nomenclatorului NUTS pot fi adoptate o dată la trei ani. Statele membre trebuie să informeze Comisia cu privire la orice modificare apărută în legătură cu unităţile administrative sau la alte modificări care ar putea avea vreun efect asupra clasificării. Apoi, va trebui să fie recalculate toate statisticile, iar asta necesită timp şi cheltuieli suplimentare.
— De ce aceste statistici sunt într-atât de importante pentru fiecare ţară?
— Produsul intern brut pentru o ţară şi nivelul NUTS al regiunilor stabileşte suma investită în fondurile sociale ale ţării respective. Bunăoară, Letonia a obţinut 5 bilioane de euro pentru 7 ani. Aceasta ne-a sporit bugetul anual de stat. Sunt sume enorme de bani, şi aceşti bani au fost calculaţi în funcţie de statisticile făcute în ţară.
— Aţi venit în R. Moldova ca să explicaţi ce trebuie să facă autorităţile de aici pentru a avea o statistică bună şi corectă?
— Misiunea mea nu este de a explica autorităţilor care este rolul statisticii şi clasificarea regiunilor. E nevoie de clasificarea regională potrivit necesităţilor şi priorităţii ţării. Istoria nu ţine, de fapt, de statistici, ci de modul în care investiţiile şi serviciile sunt planificate. Trebuie să luăm în calcul şi reformele care ar putea influenţa potenţialul serviciilor, şi cât de rezonabil sunt folosite aceste fonduri în regiuni. Cu astfel de statistici, autorităţile publice şi publicul larg vor dispune de date statistice regionale mai complete şi mai fiabile, care sunt extrem de importante pentru procesul de planificare şi asigurare a dezvoltării regionale durabile la toate nivelele. De asemenea, vom acorda suport pentru armonizarea cu standardele UE în ceea ce priveşte divizarea regională a ţării, luând în considerare prevederile nomenclatorului NUTS, care ar facilita comparabilitatea R. Moldova cu UE şi eligibilitatea pentru accesarea de fonduri europene. Implementarea mecanismelor transparente şi eficiente de monitorizare şi evaluare a procesului de dezvoltare regională, precum şi producerea şi raportarea în timp util a statisticilor regionale sunt două obiective specifice ale Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională. Dacă e să luăm în considerare aspiraţiile de integrare europeană ale R. Moldova, este foarte important ca acele statistici regionale, relevante pentru ţară, să fie elaborate în conformitate cu standardele UE, iar cele mai bune practici arată că e bine să se ţină cont şi de particularităţile R. Moldova. Apoi, aceste statistici teritoriale sunt mult mai utile dacă sunt utilizate eficient la elaborarea analizelor economice şi sociale ale regiunilor, planurilor locale şi regionale de dezvoltare.
— Cât de util şi important este nomenclatorul NUTS pentru R. Moldova?
— Pentru R. Moldova acesta ar fi un început, un fel de temă de acasă înainte de aderarea la UE, pentru că în UE sunt doar ţările care au regiunile divizate. Dar vreau să menţionez că nu e nevoie doar de respectarea standardelor UE, ci şi de cererea naţională pentru divizarea regiunilor. De asemenea, Comisia Europeană are unele criterii, şi nu doar cu privire la numărul populaţiei, ci şi la caracteristicile specifice unei ţări, cum ar fi: condiţiile economice, sociale, istorice, culturale, geografice sau de mediu. Astfel, elaborarea şi punerea în aplicare a sistemului NUTS de clasificare naţională din R. Moldova, luând drept exemplu noile state membre ale UE, reprezintă o provocare de impact politic, economic şi social, pentru a asigura o dezvoltare echilibrată a regiunilor.
— Va fi mai simplu pentru oamenii de afaceri să investească în R. Moldova?
— Consider că da, însă le-ar fi mult mai uşor dacă ar putea să compare regiunile NUTS din R. Moldova cu cele din alte ţări. Sunt necesare date comparabile, iar sistemul NUTS permite să comparăm aceste date, să facem ca ţara să fie aptă de a fi comparată. Odată ce nomenclatorul va fi implementat, toate datele vor fi adunate şi făcute aceste statistici necesare. Pentru ca statisticile regionale să fie comparabile, zonele geografice trebuie să aibă o dimensiune comparabilă din punctul de vedere al populaţiei. De asemenea, ar trebui să se precizeze situaţia politică, administrativă şi instituţională a acestora. Statisticile regionale reprezintă piatra de temelie a sistemului statistic european şi stau la baza definiţiei indicatorilor regionali.
— Vă mulţumim.
Pentru conformitate, T. B.
