Detergenţii, mediul şi sănătatea
Râul Nistru este poluat şi din cauza detergenţilor deversaţi în apele naturale, iar cei mai vulnerabili după consumul acestor ape sunt copiii, care pot face alergii, dermatite sau alte afecţiuni ale pielii. Tot detergenţii sintetici pot afecta PH pielii, pot deregla sistemul metabolic sau pot dezvolta celulele cancerigene, susţine Eudochia Tcaci, şefa Centrului de Sănătate Publică Chişinău (CSP). Pentru că, în R. Moldova, lipsesc sau nu funcţionează staţiile de epurare, concentraţia anuală de detergenţi chimici în râul Nistru este de 0,04 miligrame la un litru de apă.
Cele mai răspândite substanţe chimice din detergenţi sunt surfactanţi, acizi, abrazivi, înălbitori pe bază de clor sau oxigen activ, fosfaţi, enzime, parfumuri. Toate acestea sunt absorbite de organism prin piele, pe căi respiratorii şi prin apă, în consecinţă, pot cauza diverse maladii. „Surfactanţii pot avea efecte cancerigene, pot irita mucoasa, ochii. Următorii compuşi periculoşi din detergenţi sunt fosfaţii, având efecte toxice. Fosfaţii afectează nivelul PH-ului pielii, pot pătrunde în sânge, iar în consecinţă pot deregla nivelul de hemoglobină, pot schimba densitatea proteică, pot deregla sistemul metabolic. Alt compus este clorul care are efect iritant puternic, fiind şi cancerigen. Şi sulfatul de sodiu, care se găseşte în produse de igienă personală, e un produs toxic. Cei mai vulnerabili sunt copiii care fac alergii, dermatite şi altele”, argumentează Eudochia Tcaci, medic. Eudochia Tcaci, şefa CSP Chişinău, îndeamnă cetăţenii să citească etichetele.
Majoritatea surfactanţilor sunt obţinuţi din materii prime petroliere şi nu sunt biodegradabili. Detergenţii ieftini conţin LAS (liniar alchibenzen sulfonat) care pot cauza iritaţii ale pielii. Agenţii de înălbire pe bază de oxigen activ nu albesc rufele, ci doar conferă percepţia de alb şi strălucire. Enzimele şi parfumurile din detergenţi provoacă alergii şi iritaţii. Cei mai periculoşi sunt înălbitorii ce conţin clor şi oxigen activ. Fosfaţii încalcă echilibrul acido-alcalin al celulelor pielii şi al apei. Ajungând în apă, fosfaţii contribuie la creşterea algelor albastre-verzi.
Soluţii populare
Pentru a evita îmbolnăvirea şi poluarea mediului, ecologiştii recomandă utilizarea detergenţilor ecologici. Produsele de curăţare ecologice nu provoacă alergii, nu rămân pe suprafeţele sau pe rufele spălate, conţin enzime de curăţare şi ingrediente active naturale, extrase din plante şi nu au în compoziţie substanţe toxice sau sintetice. Acestea se descompun sub influenţa microorganismelor din apă în substanţe nenocive, protejând mediul ambiant. Centrul Naţional de Mediu recomandă să folosiţi la spălatul rufelor ce aveţi la îndemână: oţet, bicarbonat de sodiu, săpun de casă sau lămâie.
Oţetul este recomandat pentru a degresa şi curăţa gresia, faianţa, oglinda, robinetele etc. Este un atiseptic care ţine praful la distanţă mai mult timp. Oţetul poate fi dizolvat în apă. Bicarbonatul de sodiu sau aşa numita sodă alimentară este un praf de curăţat tolerat de majoritatea suprafeţelor, care degresează şi elimină mirosurile.
Săpunul de casă (72%), mărunţit şi amestecat cu uleiuri eterice, este o alternativă pentru detergenţii clasici, în special pentru oamenii care suferă de alergii. Sucul de lămâie dizolvă depunerile de calcar, odorizează şi dezinfectează suprafeţele, mai este eficient în eliminarea petelor de pe textile.
Cum protejăm mediul
Alternativa la detergenţii chimici sunt detergenţii ecologici care se descompun, în 28 de zile, sub influenţa micro-organismelor din apă, notează medicul Eudochia Tcaci. Produsele bio de curăţare nu dăunează mediului ambiant şi organismului uman. Eudochia Tcaci menţionează că, de fapt, compuşii de bază din produsele de curăţare bio sunt extraşi din uleiuri de plante naturale. Medicul recomandă clătirea rufelor cu apă fierbinte, de 8 ori, până la eliminarea completă a compuşilor chimici de pe îmbrăcăminte. Apa rece nu elimină compuşii chimici.
Informaţiile despre impactul detergenţilor asupra mediului şi a sănătăţii au fost colectate în cadrul evenimentului „Detergenţii şi Mediul”, organizat la Chişinău de către Centrul Naţional de Mediu. Ina Coşeru, preşedinta Centrului Naţional de Mediu, a subliniat că, în R. Moldova, există peste 190 de staţii de epurare, dar acestea nu funcţionează la parametrii normativi. Chiar dacă multe localităţi au fost conectate la apeduct, majoritatea satelor nu dispun de sisteme de canalizare şi epurare. În consecinţă, în Moldova au fost create mai multe surse de poluare a râurilor, denotă Ina Coşeru. „Una dintre sursele de poluare sunt detergenţii clasici care sunt agresivi cu mediul. Toată lumea îşi dă seama care ar fi raportul populaţiei la ameliorarea mediului. Noi vrem ca oamenii să folosească detergenţi bio, deoarece sunt buni pentru mediu şi sănătate”, precizează Ina Coşeru de la CNM.
Veronica Herţa, ex-directoare Apă Canal Chişinău, a vorbit despre impactul detergenţilor asupra apei. „Apa la Chişinău vine din Nistru. Apa în Nistru vine din munţi, dar în fluviu se varsă şi apele reziduale din Soroca, Orhei, Bălţi. Apa din Nistru este captată şi tratată la staţia de epurare unde ajung tone de gunoi (şerveţele umede, pamperşi etc.). Situaţia este dezastruoasă. În râul Bâc nu există nicio vietate, pasăre, broască. Fiecare consumator trebuie să conştientizeze importanţa apelor uzate. Apa râului Nistru este folosită pentru irigarea culturilor agricole”, constată Veronica Herţa.
Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, detergenţii reprezintă unul dintre poluanţii de bază ai apelor din natură, unde produc spume ce se acumulează la suprafaţă, limitând schimbul de gaze dintre apă şi atmosferă, astfel contribuind la distrugerea bacteriilor aerobe cu rol în descompunerea deşeurilor organice şi împiedică autoepurarea apei. În anii 2013-2015, concentraţia detergenţilor în râul Nistru a fost de 0,04 miligrame de detergent chimic la un litru de apă; în râul Bâc – 0,48 miligrame la un litru de apă, iar concentraţia de detergenţi în râul Răut este de 0,05 miligrame.
În R. Moldova există produse de curăţare ecologice. Detergenţii ecologici se vând reţelele de market din ţară. Majoritatea comercianţilor aduc detergenţii ecologici din Europa.
Ţările membre ale UE au introdus restricţii privind utilizarea fosfaţilor în detergenţi cu scopul diminuării costurilor de neutralizare a fosfaţilor la staţiile de epurare şi pentru diminuarea riscurilor de eutrofizare a apelor de suprafaţă, se spune în Regulamentul UE privind utilizarea fosfaţilor şi a altor compuşi ai fosforului în detergenţii de rufe destinaţi consumatorilor şi în detergenţii pentru maşini automate de spălat vase. În Regulamentul UE se mai spune că „alternativele pentru detergenţii de rufe pe bază de fosfaţi, destinaţi consumatorilor, trebuie să conţină alţi compuşi ai fosforului în cantităţi mici, şi anume fosfonaţii, care, dacă sunt utilizaţi în cantităţi mai ridicate, pot deveni nocivi pentru mediu. Deşi este important să se încurajeze utilizarea unor substanţe alternative cu un profil ecologic mai favorabil decât cel al fosfaţilor şi al altor compuşi ai fosforului în fabricarea detergenţilor de rufe destinaţi consumatorilor şi al detergenţilor pentru maşini automate de spălat vase, aceste substanţe ar trebui, în condiţii normale de utilizare, să nu prezinte vreun risc sau să prezinte un risc mai scăzut pentru oameni şi/sau pentru mediu”.
