De la mini-ferme – la întreprinderi de producere a pavajului. Ce idei de afaceri dezvoltă femeile din R. Moldova

Un atelier de croitorie, o cafenea care să lucreze tot anul, o mini fermă, sunt doar câteva dintre afacerile pe care le-au dezvoltat femeile din sudul R. Moldova cu suportul Uniunii Europene. Fiind beneficiare a Grupurilor de Acțiune Locală (GAL), acestea au reușit să obțină granturi din care au procurat utilaj, au reparat încăperi și și-au dezvoltat ideile. 

Familia Cernev din orașul Vulcănești este a cincea generație care crește struguri și produce vin cu accent găgăuz. În curtea casei au construit vinăria de familie Kara-Gani, dar și propriul muzeu, unde sunt expuse piese care aparțineau membrilor familiei, sau lucruri dăruite de prieteni.  

„Aici locuim și producem vin cu accent găgăuz. În prezent, ne-am schimbat formatul, am adus noi tehnologii de producere și din anul 2016 am început să îmbuteliem primele sticle de vin. Turiștilor care ne vizitează, le facem cunoștință cu bucătăria tradițională, cu tradițiile și cultura găgăuză și desigur, organizăm degustarea vinurilor noastre”, spune antreprenoarea Larisa Cernev.

În anul 2018, cu suportul UE la vinărie au fost instalate panouri solare, iar astfel, au scăzut considerabil costurile de producere. 

„Datorită bateriilor solare și suportului obținut am asigurat întregul proces de producere cu sursă sigură de energie verde. Acest lucru contează foarte mult pentru noi, pentru că tindem spre producerea ecologică a vinului”, a menționat femeia. 

„Nu credeam că vreodată visul meu se va realiza”

Alexandra Burcă din satul Alexandru Ioan Cuza a deschis o afacere de producere a pavajului și cărămizii „lego” în localitatea natală. Aceasta este unica afacere de genul dat din sudul R. Moldova, care folosește pentru producere tehnologia de hiperpresare.

Prin intermediul proiectelor finanțate de GAL „Cișmeaua Sudului”, dar și cu suportului programului „Femei în afaceri” finanțat de ODIMM, antreprenoarea a procurat utilaj de producere: o vibro-sită, o betonieră, dar și cinci matrice. 

Pe teritoriul parcului din satul Cazaclia activa un internet-club. Ulterior, acesta a fost transformat într-o cafenea. Antreprenoarea Maria Chior spune că oamenii vin aici să celebreze evenimente de familie, să organizeze sărbători pentru copii sau întâlniri ale absolvenților. Pentru a atrage vizitatorii, cafeneaua oferă un meniu variat: de la pizza și cartofi pai, la bucatele tradiționale găgăuze. 

„De ce apreciez eu atât de mult suportul venit din granturi, este că se stabilesc termeni de executare și dacă ai un vis atunci devine realitate odată cu expirarea acestui termen”, spune antreprenoarea.

Antreprenoarea povestește că singură a scris proiectul pentru a beneficia de grantul european, așa cum demult avea în cap acest proiect. Își dorea să deschidă o cafenea caresă activizeze pe toată perioada anului. 

Astăzi la cafenea lucrează trei oameni, însă pe viitor, localul își propune să angajeze bucătari și animatori pentru copii. 

Pasiunea Galinei Minceva s-a transformat în business. Femeia produce articole din blană. 

„În această perioadă suntem suprasolicitați cu comenzi și ne străduim ca toți clienții să fie mulțumiți. Coasem și după modelele noastre, dar și la comandă”, spune Galina. 

Cu ceva timp în urmă, activa într-un atelier mic, însă prin accesarea mai multor proiecte și cu forțele propri a reușit să repare clădirea și să creeze condiții bune de lucru. 

„Sunt foarte mulțumită că acum patru ani am beneficiat de acest grant. Nu credeam că vreodată visul meu se va realiza. Până atunci eu coseam într-o cameră mică, pe o masă mică. Da, eu aveam clienții mei, dar oricum îmi doream ceva mai mult pentru realizarea visului meu. Am aflat despre concursul de scriere a proiectelor și am zis să îndrăznesc. Am scris și am câștigat, apoi am scris și al doilea proiect pentru a face reparație în încăperea ce era predestinată pentru croitorie. Sunt extrem de recunoascătoare UE. Totodată, am planuri spre a lărgi afacerea, astfel încât să pot prezenta și masterclass-uri. Vreau să mai spun că la 60 de ani, viața abia începe”, a spus antreprenoarea.

Și familia Chiriac din comuna Cealîc și-a extins afacerea cu suportul UE. La început, aveau trei vaci și trei viței. Au procurat utilaj și și-au mărit numărul capetelor de bovine până la 25. 

Familia produce lactate și le realizează în localitățile din vecinătate. Acum, pentru a-și mări asortimentul de produse, familia planifică să construiască o hală.

„Femeile antreprenoare pot aduce un aport mai mare în dezvoltarea Moldovei”

UE susține localitățile rurale din R. Moldova prin realizarea proiectelor ce țin de asigurarea cu apă și canalizare, dezvoltarea economiei, iar în contextul pandemiei de COVID-19 întreprinderile mici și mijlocii sunt susținute să se digitalizeze.

Prin intermediul proiectului „Femei în Afaceri” implementat de ODIMM, 151 de întreprinderi din localitățile rurale care aparțin femeilor sau care sunt conduse de femei au primit finanțare pentru a-și realiza ideile de business, a precizat Boris Filipov, Manager de proiecte Dezvoltare Economică din cadrul delegației UE în R. Moldova. 

„Suntem încrezuți că femeile antreprenoare pot aduce un aport mai mare în dezvoltarea socio-economică a Moldovei. Unele inițiative vorbesc de la sine”, spune el. 

Prin intermediul proiectelor implementate se dezvoltă localitățile rurale, iar banii alocați se investesc în conformitate cu necesitățile comunității, posibilitățile și potențialul de dezvoltare a acestora, a precizat Boris Filipov. Din spusele lui, până la sfârșitul anului vor fi realizate aproximativ 250 de proiecte, dintre care, mai mult de jumătate sunt orientate spre dezvoltarea economică a localităților, dezvoltarea serviciilor și produselor noi, dar și crearea locurilor de muncă. 

Marina Albu, președinta rețelei naționale LEADER în R. Moldova spune că abordarea LEADER se implementează în UE timp de 30 de ani. În R. Moldova proiectul pilot a început în anul 2016 și a fost predestinat pentru sudul Moldovei – Găgăuzia și Taraclia și pe parcurs, a fost adaptat regiunii. Atât pentru bărbați, cât și pentru femei, se oferă aceleași posibilități de dezvoltare a unei afaceri. Pentru a crea un GAL sunt necesare anumite condiții: zona în care se preconizează de inițiat o afacere trebuie să întrunească trei localități și o populație de minimum 10 000 de locuitori. Astfel este asigurat un parteneriat local pentru dezvoltarea regiunii. În anul 2019 au fost finanțate 183 de microproiecte locale, dintre care 43% aparțin femeilor. Un pas important în dezvoltarea GAL-urilor este reglementarea lor prin lege.

Întreprinderile nou formate pot beneficia de susținere și informare în cadrul incubatoarelor de afaceri.  Incubatorul de afaceri din Ceadîr-Lunga suține întreprinderile prin oferirea instruirilor, acordarea ajutorului în elaborarea planurilor de afaceri, dar și în elaborarea producției. Întreprinderile primesc suport pe toată durata activității lor, iar femeile și tinerii sunt încurajați să se implice. 

Galina Topal, managera interimară a incubatorului de afaceri Ceadîr-Lunga spune că în cadrul incubatorului sunt patru femei rezidente care au creat o companie de prestare a serviciilor de contabilitate, un centru de dezvoltare pentru copii, dar și o uscătorie de fructe. 

„Nicio putere nu a reușit să ne unească… Datorită abordării LEADER am creat o cooperare dintre localități”

Un rol important în dezvoltarea și promovarea localităților rurale o au GAL-urile. Tot ele stimulează comunicarea dintre administrația publică locală, ONG-uri și oamenii de afaceri. 

 Pelagheia Cioban, managera GAL-ului „Bugeac Kilim” consideră, că atunci când se vor dezvolta satele, oamenii care au plecat peste hotare își vor dori să revină acasă. GAL–ul „Bugeac Kilim” susține producătorii autohtoni din domeniul apiculturii și producerii lactatelor. O parte dintre beneficiare sunt femei, iar acest lucru motivează și alte femei să scrie proiecte și să acceseze granturi. Pentru a-și promova afacerile, în cadrul GAL-ului există și un traseu turistic, iar parcurgându-l, oamenii pot vizita o prisacă, pot participa la master-class-uri de șesere a covoarelor, gusta bucate tradiționale, participa la o sesiune foto în costume naționale, dar și se pot familiariza cu obiceiurile regiunii. De asemenea, în traseu este inclusă și vizitarea unei ferme, degustarea produselor lactate și participarea la un masterclass de producere a înghețatei. 

GAL-ul „Cișmeaua Sudului” a fost creat în anul 2017. Din grup făceau parte trei localități. Ulterior, acesta s-a mărit. Astăzi din GAL fac parte localități din raioanele Cahul și Vulcănești, care se află sub jurisdicția a din nouă primării. 

„Inițiativele femeilor se deosebesc un pic de cele ale bărbaților. În inițiativele înaintate de femei se vede grijă. Ele propun soluții interesante pentru a rezolva problemele din comunitate”, spune Dmitri Ianul, managerul GAL-ului.

GAL-ul a susținut proiecte prin care a fost amenajată o zonă de odihnă în preajma lacului Cahul, o discotecă și un cinematograf mobil, a fost procurat utilaj pentru producerea tăițeilor și a lavașului, dar a fost creat și un magazin online.

„Nicio putere nu a reușit să ne unească, să găsească puncte comune între localități. Datorită abordării LEADER ne-am făcut prieteni și am creat o cooperare dintre localități și dintre oamenii de diferite naționalități”, spune Dmitri Ianul. 

Abordarea LEADER este un acronim din limba franceză – liaison entre actions de développement de l’économie rurale – ce înseamnă legături între acțiuni pentru dezvoltarea economiei rurale – este o metodă a Uniunii Europene de susținere a dezvoltării rurale la nivel local în scopul revitalizării zonelor rurale și creării locurilor de muncă.

Rețeaua Națională LEADER este asociația ce vine să promoveze abordarea LEADER în R. Moldova, susținând și reprezentând interesele GAL-urilor. Prin activitatea sa organizația contribuie la dezvoltarea zonelor rurale din R. Moldova, fiind parte a proceselor de elaborare și implementare a abordării LEADER, stabilind parteneriate atât la nivel local, național cât și internațional, favorizând interacțiunea și dezvoltarea GAL-urilor.