De ce ard trenurile CFM?
Situație alarmantă la CFM. În ultimii ani, aici s-au produs mai multe accidente feroviare cu implicarea trenurilor ÎS „Calea Ferată din Moldova” (CFM) și asta pentru că toate locomotivele întreprinderii au termenul de exploatare depășit. Programul de Dezvoltare a CFM (2018-2031) dezvăluie că jumătate din liniile de cale ferată au nevoie de reparație capitală.
Prima linie de cale ferată pe teritoriul actual al R. Moldova a fost construită în anul 1856, iar ca magistrală de importanță internațională, care lega fosta URSS de Peninsula Balcanică și de țările din Sud-Estul Europei a fost dezvoltată după cel de-Al Doilea Război Mondial. De la obținerea Independenței, aceasta a rămas și este singura întreprindere de transport feroviar din R. Moldova.
CFM, o entitate gigant cu datorii și pierderi de milioane
La sfârșitul anului 2017, Guvernul Filip aproba Concepția de restructurare a sectorului feroviar și a CFM pentru 2018-2021. Situația în sector, potrivit unei note informative, era devastatoare. Volumul de mărfuri transportate scăzuse de la 12 mil., în 2008, până la 4 mil. de tone în 2015, CFM fiind principalul operator de servicii de transport marfă. Statisticile arată că 70-75% din veniturile CFM provin din activitatea de transport marfă. Totodată, dacă în 2011 din transportul de pasageri CFM avea un venit de 266 mil. lei, în 2018, cifra s-a diminuat până la 152 mil. lei.
Concepția aprobată de Guvern presupune restructurarea radicală a CFM cu scopul de a revitaliza sectorul feroviar din R. Moldova și de a-l integra în sistemul de transport public și economic al statului. În acest scop, în august 2018, CFM a fost trecută de la balanța Ministerului Economiei și Infrastructurii în gestiunea Agenției Proprietății Publice (APP). „Ministerul trebuie să se ocupe de politici, iar APP – de administrare. Nu mai vreau să pierdem timpul în discuții ineficiente și explicații care nu duc la rezultate”, spunea la acea vreme premierul Filip.
La un an și jumătate de la aprobarea concepției care urma să îmbunătățească mersul lucrurilor la CFM, în acest sector sunt consemnate regrese și mai dramatice.
În ultimii ani, în R. Moldova au avut loc numeroase accidente cu implicarea materialului rulant din gestiunea CFM.
4 noiembrie 2014, opt vagoane din componenţa unui tren de marfă care se deplasa de la Reni spre Galaţi, au deraiat de pe şine, la intrarea în staţia Giurgiuleşti, Cahul.
În 2014, CFM a sistat temporar circulaţia trenurilor modernizate la uzina „Remar” din Paşcani, în urma incendiului care a avut loc la 6 martie, când un tren modernizat a luat foc la Străşeni.
În 2015, un incendiu a izbucnit în trenul de pe cursa Chișinău-Ocnița.
În 2016, două locomotive deținute de CFM au ars în raionul Ocnița.
La 7 iulie 2019, un tren de pe ruta Ungheni-Bălți a luat foc, mașinistul și asistentul acestuia au fost preluați de Serviciul asistență medicală fiind intoxicați cu monoxid de carbon.
Conform situației financiare, în 2018, CFM a suportat pierderi de aproximativ 73 mil. lei, iar datoriile înregistrate la sfârșit de an, conform bilanțului contabil, erau de 304 mil. lei, dintre care 54 mil. – datorii față de angajați.
Între timp, administrația CFM anunța că feroviarilor li s-au achitat restanțele salariale. Contactat de ZdG, președintele Federației Sindicale a Feroviarilor, Ion Zaporojan, a confirmat că toate datoriile privind plata salariilor au fost stinse în ianuarie-februarie, curent.
În prezent, aproape 40% din totalul cheltuielilor CFM le constituie alocațiile salariale. Conducerea CFM anunță că, la 1 iunie curent, la întreprindere erau încadrați în câmpul muncii 7 250 de angajați, remunerarea medie lunară fiind de 4 800 lei. Totodată, potrivit notei informative elaborate de Guvern, R. Moldova se află în fruntea țărilor europene la capitolul angajat per km de linie de cale ferată, ceea ce înseamnă că fiecărui km de linie îi revin 6,2 angajați.
Indicatorii de bază, realizați de CFM în ultimii ani, arată că doar într-un an, 2017, instituția a obținut un profit 7 mil. lei, din 2018, întreprinderea înregistrând, din nou, pierderi de circa 100 mil. per an.
Contrar cifrelor negative la capitolul profit, conducerea CFM anunță că veniturile din transportul marfar atât față de volumul planificat, cât și în raport cu perioada similară a anului precedent sunt în creștere, având la bază majorarea volumelor transportate și respectiv a veniturilor din trafic. Cu toate acestea, CFM este întreprinderea de stat cu cele mai mari pierderi. Raportul privind administrarea și deetatizarea proprietății publice de stat în 2018, elaborat de Agenția Proprietăți Publice (APP), demonstrează că din cele 300 de entități aflate la balanța APP, cele mai mari diminuări ale profitului net le-a înregistrat CFM (cu 80 mil. lei față de 2017). APP denotă că pierderile sunt cauzate, în primul rând, de scoaterea de la balanța întreprinderii a instituțiilor medicale (cca 35 mil. lei), de reducerea volumului de transport de mărfuri în tranzit, dar și a veniturilor acumulate în urma devalorizării francului elvețian (27,8 mil.), or, francul elvețian este valuta cu care operează pentru achitări reciproce administrațiile căilor ferate ale țărilor membre ale Consiliului pentru transportul feroviar al CSI și Organizația Colaborării Căilor Ferate, UE, China, Coreea de Sud și alte state.
Întrebați, de ce din diferența de curs în raport cu valuta națională, CFM a avut pierderi atât de mari, de 27,8 mil. lei în 2018, conducerea instituției ne-a explicat: „Coordonarea diferenței de curs și impactul acesteia asupra rezultatelor financiare este o procedură extrem de complexă, iar identificarea unei cifre exacte care ar exprima situația pe o anumită perioadă de timp comportă riscuri de a opera cu date mult prea aproximative. Pierderile la care se face trimitere decurg din diferența cursului francului elvețian bugetat la început de an și cota acestuia la sfârșitul perioadei. Este vorba de devieri care nu pot fi influențate sub nicio formă de către CFM”, se spune într-un răspuns semnat de directorul general al CFM, Iurie Topală.
Infrastructură veche, prost întreținută
Starea tehnică a unităților CFM nu este mai încurajatoare decât cea financiară. Potrivit „Programului de Dezvoltare a CFM 2018-2031”, către sfârșitul anului 2017, volumul total de investiții necesare modernizării infrastructurii feroviare și a materialului rulant constituia 644 mil. euro. Rapoartele CFM atestă că ultima renovare tehnică a tuturor gospodăriilor căii ferate a avut loc tocmai în 1970-1980.
Insuficiența fondurilor proprii și bugetare pentru investiții au condus la faptul că, în 2008-2017, veniturile întreprinderii din transporturi, cifre înregistrate de Biroul Național de Statistică (BNS), au scăzut cu 42%. Aceste condiții au generat o reducere semnificativă a cotei de piață în favoarea transportului auto.
De altfel, nu doar insuficiența fondurilor stă la baza declinului sectorului feroviar, rapoartele de audit ale Curții de Conturi (CC) demonstrează o lipsă totală a eficienței administrative pe parcursul ultimului deceniu.
„Întreprinderea, în perioada auditată, a fost afectată de o profundă criză managerială, care se caracterizează printr-o administrare nefuncțională, dată fiind lipsa unui sistem standardizat de gestiune a proceselor, precum şi fluctuația semnificativă a top-managementului, calitatea acestuia fiind necorespunzătoare cerințelor unei bune guvernări”, ceea ce a fost anunțat în 2011 de CC, confirmând că situația rămâne aceeași și că degradarea liniilor de cale ferată a fost din nou atestată de către inspectorii CC, în raportul de audit al performanței CFM, din martie 2018. CC a acuzat Consiliul de administrație al CFM de exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor, fapt care a dus la degradarea eficienței și performanțelor în activitatea CFM.
Potrivit inspectorilor CC, neexercitarea la timp și integral a lucrărilor de reparație a infrastructurii feroviare a condus la înregistrarea traverselor defectate la 800 și mai multe porțiuni per km, la degradarea continuă a liniilor de cale ferată, precum și la reducerea vitezei de circulație a trenurilor.
CFM – pericol pentru siguranța călătorilor
Raportul de audit al CC din martie 2018 demonstrează că cifrele cu care operează CFM sunt neînsemnate în raport cu proporțiile infrastructurii feroviare degradate. Astfel, notează CC, la sfârșitul anului 2016, pe căile ferate din R. Moldova se aflau 2906,1 mii de traverse, dintre care 1094,1 mii traverse din lemn și 1812 mii traverse din beton armat. Dintre acestea: 783,8 mii (71,6%) de traverse din lemn erau defectate, iar gradul de degradare al acestora s-a mărit cu 3,5% față de 2015. În cazul traverselor din beton armat, 79,9 mii erau avariate și trebuiau înlocuite, cifră în creștere cu 1,6% față de perioada precedentă.
De asemenea, CC estimează că, în 2016, în urma derulării lucrărilor de detectare a defectelor, cu folosirea echipamentelor și utilajelor din dotare, în cadrul CFM au fost identificate 375 de șine avariate, 69 dintre care sunt într-o stare critică. În consecință, au fost înregistrate cinci accidente feroviare (patru locomotive și un vagon au deraiat de pe șine).Drept urmare, au fost închise pentru circulație 343 linii ferate și 190 schimbătoare de cale, cu o lungime totală de 144 km.
Conducerea întreprinderii spune că reparația capitală a unui km de linie ferată costă de la 250 până la 450 mii euro, în funcție de tip și clasă.
Din documentația de profil aflăm că lungimea operațională a liniilor principale de cale ferată pe teritoriul R. Moldova este de 1 151 km. Totodată, viteza de degradare a acestora, în cazul absenței resurselor financiare pentru reparații capitale, e estimată de CFM la 126 km pe an.
Respectiv, dacă nu vor fi renovate, în 9-13 ani toate liniile de cale ferată ar urma să se degradeze complet.
Din cauza deteriorării infrastructurii feroviare, viteza de deplasare a trenurilor s-a micșorat. Reprezentanții CFM susțin că viteza medie de circulație a trenurilor în R. Moldova constituie 40-70 km/oră.
Materialul rulant depășit și periodic implicat în accidente feroviare
Toate locomotivele din Parcul de inventar al CFM au durata de funcționare expirată, este constatat în actele oficiale.
Gradul înalt de uzură a Parcului de locomotive cauzează un consum sporit de combustibil și eficiența scăzută a utilizării materialului rulant, din cauza defecțiunilor tehnice frecvente. În R. Moldova, unul dintre principalii factori care duc la reducerea competitivității transportului feroviar îl constituie cheltuielile mari pentru tracțiune.
Solicitată de ZdG, administra-ția CFM ne-a comunicat că în gestiunea sa se află 9 trenuri Diesel suburbane de pasageri (patru renovate în 2016) și 42 de locomotive (cinci renovate în 2013).
Deși la începutul anului 2018, Parcul de inventar al vagoanelor de marfă al CFM număra 5582 de unități, doar 2623 vagoane puteau fi folosite, mai mult de jumătate aflându-se în stare inoperabilă.
Din Parcul de inventar al vagoanelor de călători în stare de funcționare sunt 53 de vagoane, dintre care, 24 au termenul de exploatare până în 2020 și 111 de vagoane de tip deschis, termenul de exploatare al cărora expiră în curând, ceea ce poate genera suspendarea traficului feroviar internațional de pasageri.
Directorul CFM cu 7 apartamente și afaceri în sectorul rutier
Din 2015, CFM este administrată de Iurie Topală, acesta fiind declarat câștigător al concursului de suplinire a postului vacant de director general al CFM. Anterior, Topală deținuse interimatul funcției, ordinul de numire a consilierului municipal de pe lista PL, fiind semnat de către Iurie Chirinciuc, pe atunci ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, în prezent, condamnat penal.
„Noi am avut până acum doar specialişti şi uitaţi-vă că aceștia au băgat întreprinderea în faliment, şi-au bătut joc de ea, şi-au rezolvat interesele personale, de grup sau de partid. Avem nevoie de un manager bun. Specialiști avem la CFM, dar trebuia un manager. Considerăm că dl Topală e unul din managerii care au demonstrat şi în afacerile sale, şi în viaţă, şi peste tot că e în stare să gestioneze. O să vedeţi că numai noi ne putem asuma riscul de a face reforma. Ei toţi, timp de 20 de ani, nu au făcut nici investiţii, nici reforme, nimic. S-au gândit doar la ziua de mâine şi la următoarele alegeri”, puncta în 2015, pentru ZdG, proaspătul pe atunci ministru, Iurie Chirinciuc.
Deși este principalul administrator al sectorului feroviar, Iurie Topală potrivit unor informații publice, deține o afacere prosperă în sectorul rutier. Este vorba de SRL „Ruta-Prim”, care administrează, în Chișinău, rutele: 113, 135, 186, 188, 192 – cu peste 240 de unități de microbuze și circa 25 de autobuze pe ruta 22 și ruta Chișinău-Grătiești.
La capitolul bunuri imobile, Topală indică în declarația de avere patru terenuri și 7 apartamente. În plus, familia Topală deține șase autoturisme: Honda CBR 600F din 2003, KARFA ZF 080 din 1997, Mercedes Benz 208D din 1992, Ford Sierra din 1984, Toyota Land Cruiser din 2013 și un BMW X5 din 2013. Topală declară și cote-părți în trei firme cu activități în transportul auto și în una cu activități imobiliare.
Potrivit BNS, în 2019, în R. Moldova transportul rutier de pasageri a deținut cea mai mare pondere pe piață (97,3%), fiind urmat de transportul feroviar (1,4%) și transportul aerian (1,2%).
