De ce ar reveni studenţii din România?
În perioada 16—18 septembrie la Vadul lui Vodă a avut loc Forumul Liderilor de Asociaţii ale Etnicilor Români. Timp de trei zile, tinerii din Moldova care învaţă în universităţile din România au avut ocazia să se întâlnească cu liderii ONG-urilor şi cu autorităţile din ţară.
Studenţii au avut întrevederi cu ministrul Tineretului şi cu cel al Educaţiei. Ei şi-au exprimat dorinţa de a fi creat un fond special destinat proiectelor asociaţiilor cetăţenilor moldoveni din afara graniţelor, în cadrul cărora studenţii şi tinerii basarabeni care învaţă în România să poată colabora şi comunica între ei.
Studenţii şi-au mai exprimat susţinerea privind cooperarea cu instituţiile din R. Moldova în domeniul voluntariatului şi al stagiilor de practică. De asemenea, din cauza deficitului de tineri specialişti în cadrul autorităţilor publice din Moldova, studenţii şi-au asumat angajamentul de a promova programe de atragere a tinerilor specialişti originari din Moldova, care au studiat în străinătate, în ministerele şi primăriile de la noi.
În cadrul evenimentului studenţii au avut ocazia să dialogheze şi cu primarul Dorin Chirtoacă. Primarul a îndemnat studenţii să se întoarcă acasă după finalizarea studiilor ca să schimbe mentalitatea generaţiilor din Republica Moldova, oferindu-le propriul exemplu. Unii dintre tineri au declarat că ar accepta să se întoarcă acasă pentru a contribui la prosperarea şi menţinerea cursului european al ţării.
Tinerii au avut o întâlnire şi cu Ion Negrei, preşedintele Mişcării Civice “Anul 1812”. În cadrul dialogului, studenţii şi-au exprimat susţinerea pentru realizarea necesităţii fireşti de a restabili adevărul istoric după anexarea forţată a teritoriului dintre Prut şi Nistru.
Tudor Cojocariu, unul dintre studenţii care au participat la forum, precizează importanţa unui asemenea eveniment pe blogul său: “Evenimentul contează în primul rând din următoarele două motive: este pentru prima dată când au fost invitate la o asemenea reuniune toate ONG-urile etnicilor români originari din R. Moldova, înfiinţate în statul român de azi; este pentru prima dată când o instituţie din R. Moldova îşi asumă sarcina de a-i reuni pe toţi liderii asociaţiilor din generaţia actuală, precum şi pe fondatorii reţelelor de asociaţii din ţară”.
Dana Moraru, reprezentantă a Grupului de Iniţiativă al Studenţilor Basarabeni din Târgovişte, precizează că “Invitaţii prezenţi la forum au salutat ideea tinerilor basarabeni de a realiza acţiunii menite să dezvolte relaţiile de prietenie dintre cele două maluri ale Prutului.
Totodată, noi, participanţii, am reuşit să ne cunoaştem mai bine, pentru realizarea în viitorul apropiat a unor parteneriate între organizaţiile de studenţi basarabeni din care facem parte”.
Anual, statul român oferă aproximativ 5 000 de burse pentru studenţii din Republica Moldova. În prezent mii de studenţi de pe malul stâng al Prutului îşi fac studiile în România.
„Am încrederea că este un moment de răscruce pentru toţi participanţii, în egală măsură pentru cei care au fost prezenţi şi pentru puţinii care nu au reuşit să o facă. Dar e abia un nou început, deci avem tot timpul înainte, stimaţi concetăţeni, conaţionali, compatrioţi, colegi de generaţie şi prieteni”, a spus Dana Moraru.
În final, a fost semnată şi o Rezoluţie, care prevede necesitatea intensificării cooperării dintre instituţiile din R. Moldova şi asociaţiile etnicilor români din România; acoperirea deficitului de cărţi în limba română din şcolile şi bibliotecile din R. Moldova, reducerea impactului urmărilor procesului de alienare identitară, generat de anexarea, ocupaţia şi dominaţia străină de pe acest teritoriu. Printre semnatarii Rezoluţiei se regăsesc organizaţiile studenţilor basarabeni din Braşov, Bucureşti, Cluj, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea, Ploieşti, Sibiu, Suceava, Târgovişte, Timişoara.
Nicolae Guşan, Elena Ursu
