COVID-19 în cifre: Statistici reale sau manipulare?
Pandemia de coronavirus a împărțit societatea în două tabere – unii care cred în existența virusului și în statisticile zilnice și alții care le consideră false, sau chiar mai mult – susțin că la baza conceptului de COVID-19 ar sta niște interese, fie politice, fie economice. Discuțiile pe care le-am purtat în stradă sunt extrem de sugestive în acest sens. De cealaltă parte, autoritățile din sănătate susțin că noul coronavirus este extrem de contagios și că statisticile comunicate zilnic sunt veridice.
,,Milionarii și miliardarii lumii au inventat coronavirusul pentru a rări oamenii”
Un bărbat trecut de prima tinerețe consideră că maladia de Covid-19 este o banală răceală și se acordă prea multă atenție pandemiei.
„Eu cred că asta e boală ca gripa, dar și ca celelalte răceli. Atâta se anunță și se anunță despre coronavirus, dar datele sunt eronate”, enunță acesta.
Întrebându-l care este scopul acestor date eronate, bărbatul se arată convins de faptul că „unora le este convenabil acest lucru, pe asta se fac bani mășcați”.
„Cei de la conducere se folosesc de aceste momente, pentru a face bani”, răspunde bărbatul, găsind răspuns și la faptul că medicii decedează din cauza complicațiilor provocate de COVID-19: „Medicii tot sunt interesați, dacă le dă bani, fac lucrul acesta. Acum, majoritatea oamenilor se vând pentru bani”.
Bărbatul zice că ar cunoaște un caz real, dar refuză să ne dea mai multe detalii, pentru că: „De-atâta că nu vreau”.
O tânără, deși susține că cineva din rudele sale s-a stins în urma infectării cu noul coronavirus, spune că nu crede statisticilor ce sunt anunțate zilnic.
„Sincer, chiar îmi pare că statisticile sunt exagerate și chiar mi se pare că unele cazuri nu sunt reale pentru că mulți se îmbolnăvesc, pur și simplu. Până acum, tot au existat viruși și viroze de vară. Mereu oamenii se îmbolnăvesc de ceva. Pe asta se ține economia”, consideră tânăra. „Și nu doar economia de la noi, dar în general. Părerea mea este că oamenii săraci vor fi mai săraci, dar cei bogați mai tare se îmbogățesc”, mai adaugă aceasta.
Chiar dacă nu recunoaște cifrele ca fiind reale, și chiar dacă crede că la baza acestei pandemii stau interese economice, tânăra poartă mască, pentru a nu fi amendată.
„Numai ce am ieșit din transport și vreau să intru în magazin, altfel nu aș purta”, spune ea.
Un alt tânăr tot despre interese economice încearcă să ne convingă.
„Eu cred că s-a inventat acest coronavirus, apoi s-a inventat și vaccinul pentru a-l vindeca”.
Tânărul susține că a vizionat un documentar din care a aflat adevărul despre COVID-19. Acolo se spunea că milionarii și miliardarii lumii au calculat că peste 100 de ani nu vor mai ajunge resurse pentru continuarea vieții, astfel au decis că oamenii trebuie răriți, să spunem așa”, povestește tânărul.
Am insistat să aflăm din ce surse se informează și de ce nu acceptă și alte puncte de vedere, dar ni s-a spus că nu e cazul să insistăm.
„Nasul era înfundat, gâtul era permanent umflat, asta te face să respiri foarte greu și ai impresia că iată – iată se termină aerul”
Totuși, am întâlnit și persoane care, fie au simțit pe propria piele problemele de sănătate provocate de noul coronavirus, fie cunosc pe cineva care a fost infectat cu acest virus.
Liliana a trăit pe propria-i piele experiența de COVID-19. Virusul a ținut-o în casă mai mult de o lună. Mai întâi, s-a îmbolnăvit ea, apoi fiul său, după care și prietenul acesteia. Și mai grav în toată istoria asta i se pare faptul că zile la rând a fost ignorată de medicul de familie.
„Trei zile la rând am avut febră 38,9, când am văzut că nu se mai poate așa, am chemat ambulanța. Când i-am văzut atât de echipați pe căldura de la mijloc de august, mi s-a făcut milă de ei, dar și rușine pentru că i-am deranjat”, își amintește Liliana.
„S-au purtat foarte amabil cu noi și ne-au explicat că nu pot să ne spitalizeze împreună, ci trebuie să ne despartă în trei instituții diferite. Ne-am gândit că ar fi mai bine să ne ținem împreună, și am refuzat spitalizarea. Astfel, am fost redirecționați către medicul de familie pentru a fi testați”.
Liliana a încercat zile la rând să ia legătura cu medicul de familie, dar nu a reușit. Pentru că starea i se agrava, a început să ia tratamentul prescris de maică-sa, care este lucrătoare medicală. În una din zile, medicul de familie a răspuns la telefon, oferindu-i un răspuns care a lăsat-o mască pe Liliana.
„I-am spus că suntem trei persoane cu simptome de Covid și vrem să facem testarea să vedem care este situația, de fapt. Ea mi-a zis că dacă deja luăm tratament, dacă nimeni nu are insuficiență respiratorie și nu tușim grav, iar sputa nu e cu sânge, ei nu vin să ne testeze”, povestește Liliana.
Apoi, femeia a apelat la Serviciul de Securitate și Protecția Muncii din cadrul companiei în care activează, după care a și fost testată.
„La a 13-a zi de simptome, eu am făcut testul, după care și prietenul meu. Am primit testele și ambele demonstrau că suntem infectați cu noul coronavirus. La scurt timp, am fost telefonați de acel medic de familie la care am apelat de două ori și ne-a ignorat în totalitate, fără vreo remușcare”.
Supărată pe această abordare a medicului de familie, Liliana a făcut o postare pe o rețea de socializare despre situația în care se afla și a fost surprinsă de faptul că a primit în jur de 100 de mesaje de la persoanele care au trecut prin aceeași situație.
„Mi-am dat seama că ceva nu e bine, atunci când în decurs de o săptămână după publicarea acelui mesaj pe rețeaua de socializare, am primit mai mult de 100 de mesaje. Am înțeles că pe oameni totuși îi doare și că astea-s istorii trase la indigo”, adaugă Liliana.
Ea recunoaște că infecția cu noul coronavirus i-a schimbat atitudinea față de mai multe lucruri, dar și modul de viață.
„Eu sunt foarte extravertită și întotdeauna am fost în plină mișcare și aici hop – o lună de zile ești numai în casă, ești între patru pereți, nu poți ieși la magazin, nu poți ieși, doar scoteam nasul la balcon. Iată atunci îți dai seama că libertatea e așa de importantă și comunicarea cu oamenii, cu oamenii dragi, este vitală”, explică Liliana, precizând că ar trebui să ieșim cu niște lecții învățate după această pandemie.
„S-au schimbat valorile, dar s-a schimbat și atitudinea față de mai multe lucruri, inclusiv față de oameni… De obicei, oamenii citesc printre rânduri și înțeleg doar ceea ce vor ei să înțeleagă. Îmi pare rău că trebuie să ajungem în situații de genul COVID ca să ne restructurăm gândurile, pozițiile, valorile și principiile. Mi se pare absurd să credem că COVID-19 este un atac asupra economiei mondiale”. Pentru a responsabiliza pe alții, Liliana a transmis un mesaj: „Nu doar tu contezi, absolut deloc nu doar tu contezi, toată lumea din jurul tău contează. Noi depindem unul de altul, am ajuns în acel moment în care depindem unul de altul, haideți să fim mai responsabili”.
„COVID-19 lasă sechele”
Soția lui Vasile este internată în spital, un prieten al acestuia s-a stins din cauza infecției cu noul coronavirus. Pentru că îi este frică pentru sănătatea sa, Vasile a decis să meargă să se testeze de COVID-19.
„Am 76 de ani, dar vreau să mai trăiesc, fac testul, apoi mă duc și la roentgen să știu că plămânii mei sunt bine”, afirmă bătrânul. Acesta susține că nu-i înțelege pe cei care consideră că cineva ar avea interese ascunse.
„Iată, mare bucurie au medicii să moară sau mamele care nasc copii cu această boală… Așa-i omul la noi, până nu dă cu capul, nu știe. Eu credeam și mă păzeam și înainte de îmbolnăvirea soției, dar acum mi-e și mai mare frică”, mărturisește bătrânul.
Maria susține că infecția cu noul coronavirus i-a lăsat mai multe sechele, din cauza cărora îi este frică pentru viața sa și a familiei sale.
„Am avut Covid. O săptămână întreagă am avut febră ridicată, apoi au început să apară slăbiciuni. Când am ajuns la spital, mi s-a făcut fluorografie și aveam pneumonie bilaterală, deși nu aveam tuse. Boala e șmecheră, nu știi cum poate acționa”, povestește femeia. „Covid dă complicații la inimă, la rinichi, nu e de glumă”, mai adaugă aceasta.
,,Lumea s-a transformat într-o țară mică”
Pentru că mulți dintre cei care au spus că nu cred în statisticile despre COVID-19 au invocat că la baza pandemiei ar sta mai multe interese economice, am solicitat un economist să ne explice de ce anume ar fi dorit cineva să oprească întreaga economie la nivel național, dar și global. Veaceslav Ioniță, expert IDIS „Viitorul”, susține că pandemia a cauzat o criză economică, totuși criza din 2015 o depășește pe cea provocată de noul coronavirus.
Expertul a enumerat efectele nefaste asupra economiei, dar și cele care demonstrează o perioadă de reanimare.
„În primul rând, rezervele Băncii Naționale nu doar că nu s-au redus, dar au crescut. Aceasta în mare măsură se datorează faptului că, în aprilie, Fondul Monetar Internațional (FMI), absolut tuturor țărilor din lume, inclusiv R. Moldova, a oferit, necondiționat, bani. De regulă, negocierile cu FMI durează foarte mult, suma de bani este micuță și se acordă în câțiva ani. În aprilie, FMI a spus simplu și clar – fiecare țară poate veni și poate lua banii deodată. Moldova a luat, fără precedent. Și alte 100 de state au putut beneficia de împrumuturi. R. Moldova a primit 234 de milioane de dolari. Banii aceștia au intrat în rezervele Băncii Naționale. Noi acum avem aproape 3,4 miliarde de dolari rezerve, este un record istoric”, menționează expertul.
„Dacă în toate crizele leul s-a depreciat, de data aceasta, din contra, avem o apreciere a leului față de principalele 10 valute cu aproape 5%. Deci, leul nostru chiar este mai puternic, asta deja nu e bine pentru că lovește în agenți economici, dar pentru populație e convenabil. Și inflația este una destul de mică dacă ne uităm în raport cu anul trecut. Prețul la produsele alimentare crește, dar nu ca în 2019. De aceea, populația va trece mai ușor peste această criză, mai rău de agenții economici”, susține Ioniță.
Expertul subliniază că cele mai afectate afaceri sunt cele din sectorul HoReCa, transporturile, dar și cel al vânzărilor de apartamente și mașini, care își revine ușor.
„În R.Moldova, a fost o situație fără precedent, au fost stopate activitățile economice. Transportatorii au redus de șaptesprezece ori volumele de vânzări. Practic, industria lor a fost ruinată. Hotelurile, restaurantele și-au stopat activitatea. Acum își revin, dar a fost o lovitură puternică. De asemenea, oamenii nu au schimbat bani în pandemie, nu au făcut consum, consumul s-a redus dramatic. Lucrul acesta a lovit imediat asupra bugetului de stat, încasările bugetare s-au redus cu 30%, în raport cu anul trecut”, subliniază expertul.
„Referindu-mă la vânzarea-cumpărarea de apartamente, în mediu, în R. Moldova se vindeau vreo 15 000 de apartamente pe an, iar în ultimii doi ani, am bătut toate recordurile absolute, ajungând la 30 000 pe an. În două luni de criză, piața s-a dus în jos, după care își revine. Anul acesta vom avea vânzări foarte-foarte bune, poate nu ca în 2019, dar va fi foarte bine. Adică chiar și în criză oamenii iau decizii fundamentale”.
Progrese se înregistrează și pe piața auto. „În primele două luni de pandemie, piața s-a prăbușit, în scădere cu aproape 50%, iar din septembrie ajunge la nivelul anului trecut. Cred că anul 2020 îl terminăm mai bine decât anul 2019 la capitolul vânzări de automobile”, consideră Veaceslav Ioniță.
Ioniță explică și legătura dintre coronavirus și efectele economice prin prisma globalizării:
„În prezent, omenirea se află într-o integrare globală fără precedent. De exemplu, dacă mergi la magazin, în România, găsești pepeni verzi din Chile. Ce demonstrează asta? Că lumea s-a transformat într-o țară micuță. Nu poți să compari omenirea din secolul IX cu cea din anul 2020, când doar turiști sunt peste un miliard de oameni anual. Omenirea este atât de integrată global că, pur și simplu, orice se întâmplă într-un colț al lumii, imediat ajunge într-un alt colț al lumii”, precizează Veaceslav Ioniță.
,,Când nu poți să respiri, ți se pare că se termină lumea”
Marcela Chilianu, șefa Serviciului Sanitar Epidemiologic al Spitalului Clinic Republican (SCR) „Timofei Moșneaga”, subliniază că statisticile înalte au o explicație clară: coronavirusul este mai contagios decât alți viruși, tratamentul durează mai mult, iar efectele asupra sănătății persoanelor din grupurile de risc sunt mai profunde.
„COVID-19 este o boală contagioasă. O persoană bolnavă, fie că are simptome sau este asimptomatică, riscă să îmbolnăvească până la patru persoane. Nu doar la noi, ci în toată lumea, oamenii au și alte comorbidități, iar COVID duce la o accelerare, la înrăutățirea stării legate de aceste boli concomitente, ceea ce reduce viața. Uitați-vă la COVID ca la un trigger – ceea ce declanșează și înrăutățește brusc starea de sănătate”.
„Credeți-mă, pacienții aflați în stare gravă, care sunt asistați de aparatele respiratorii, nu consideră că statisticile sunt înflorite sau sunt umflate, pentru că ei trec prin clipe de coșmar.
Ei se înăbușă, iar în momentul în care nu poți să respiri, ți se pare că se termină lumea”, mai adaugă Marcela Chilianu.
,,Statisticile sunt veridice”
Pentru a evita orice speculație, Alexei Ceban, epidemiolog în cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), explică că statisticile se formează în urma monitorizării de către medicii de familie, instituțiile medicale raionale, dar și a laboratoarelor private cu ANSP.
„Fiecare caz de COVID-19 este înregistrat în fișa bolnavului. O altă înregistrare este efectuată în formularul 058 sau de notificare a maladiei infecțioase care se duce de la spital sau de la medicul de familie către Centrul de Sănătate Publică. Ulterior, acest caz este transmis către nivelul național, la ANSP. Acest mecanism este unic. Noi avem datele per fiecare persoană infectată cu COVID-19 în format electronic – baza de date dezagregate. Asta ar însemna că avem mai multe variabile despre această persoană, ceea ce ne permite să avem statisticile pe care le avem. Datele sunt dezagregate pe vârstă, sexe, pe maladii sau comorbidități, inclusiv data în care au fost identificate. Toate aceste date ne permit să aflăm cum derulează procesul epidemiologic pe teritoriul R. Moldova”, susține Alexei Ceban.
„Concomitent, avem și sursa de date care vine de la laboratoarele private, la care persoanele apelează pentru testare, dintr-un oarecare motiv. Și aceste date sunt transmise către ANSP, centralizat, în format dezagregat, pe fiecare persoană, pe anumite variabile, apoi această bază de date este strict analizată pe anumiți indicatori epidemiologici”, mai adaugă Alexei Ceban.
Epidemiologul susține că datele statistice referitoare la COVID-19 sunt veridice, iar singura eroare ce s-ar putea produce este în contextul persoanelor asimptomatice.
„Cifrele publicate de către ANSP și Ministerul Sănătății sunt veridice, căci datele sunt obținute în urma investigării persoanele la noul coronavirus, care sunt actualizate la protocoalele clinice naționale și ajustate la recomandările internaționale ale OMS. Nimeni nu are interesul de a exagera sau de a diminua situația. Poate în realitate sunt mai multe persoane ce ar putea fi depistate pozitiv, dar aceasta nu se întâmplă, pentru că ele sunt asimptomatice, adică se simt bine și nu prezintă niciun simptom de boală”, accentuează epidemiologul, îndemnând populația să dea crezare informațiilor furnizate și să respecte recomandările autorităților din sănătate.
„Lipsa de încredere a populației nu este benefică nici pentru autoritățile din sănătate, care sunt apolitice și încearcă să facă maximum pentru a fortifica sănătatea publică”.
Referitor la evoluția ulterioară a COVID-19, epidemiologul face pronosticuri nu tocmai îmbucurătoare.
„E destul de înfricoșător ce se va întâmpla în noiembrie-decembrie. Luna noiembrie pare a fi, conform pronosticurilor, una din cele mai dure de până acum. Numărul de cazuri va crește în următoarele luni, în special în noiembrie-decembrie, din cauza răcirii timpului, dar și din cauza virozelor de sezon”.
„La nivel global sunt un milion de decese provocate de coronavirus și 30 de milioane de cazuri active, 30 de milioane de cazuri reprezintă o presiune enormă asupra sistemului medical și asupra vieții noastre de zi cu zi. În R. Moldova, am trecut pragul de 1000 decese, vă îndemn la vigilență și responsabilitate”.
