Cum vă restituiţi banii împrumutaţi?
De câte ori vi s-a întâmplat să ajutaţi pe cineva cu bună-credinţă şi să împrumutaţi bani rudelor, prietenilor sau chiar străinilor, iar mai apoi aceştia să se facă a uita de datorie? Probabil, fiecare dintre noi a fost cel puţin o dată într-o astfel de situaţie. Cum am putea să ne restituim banii, dacă datornicii noştri, cu rea-credinţă, amână momentul achitării datoriei?
Pentru a evita astfel de probleme cel mai bine ar fi să nu daţi bani cu împrumut. Dacă, însă, decideţi să faceţi acest pas, e important să aveţi cel puţin un înscris, care ulterior ar face proba faptului transmiterii banilor.
Aşadar, ori de câte ori daţi cuiva bani cu împrumut, întocmiţi fie o recipisă, fie un contract de împrumut. Să le luăm pe rând:
Semnaţi un contract de împrumut în conformitate cu art. 867-874 Cod Civil al R. Moldova. Astfel, potrivit Codului Civil (art. 867), prin contractul de împrumut o parte (împrumutătorul) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeaşi sumă sau bunuri de acelaşi gen, calitate şi cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date. În contract indicaţi datele personale ale fiecărei părţi, suma pe care o daţi spre împrumut scrisă cu cifre şi cu litere, data la care datornicul trebuie să vă întoarcă datoria şi, desigur, indicaţi nişte clauze speciale – cum ar fi plata unei dobânzi, care trebuie să se afle într-o relaţie rezonabilă cu rata de refinanţare a Băncii Naţionale a Moldovei. Acest contract nu este obligatoriu să fie autentificat notarial. Acesta produce efecte juridice prin simplu acord al părţilor, exprimat prin semnătura fiecăruia. După semnarea contractului trebuie neapărat să semnaţi şi o recipisă despre recepţionarea sumei împrumutate. Totuşi, dacă e vorba de o sumă mare de bani, atunci cel mai bine ar fi să autentificaţi notarial acest contract.
Semnaţi o recipisă. Textul urmează a fi scris manual de persoana care ia banii cu împrumut, pentru a vă asigura pe viitor că, dacă debitorul (datornicul) nu recunoaşte datoria, veţi putea numi o expertiză grafologică, în care se va stabili dacă scrisul e sau nu al împrumutatului. Atât creditorul (cel care dă banii), cât şi debitorul (cel care îi primeşte) trebuie să fie identificaţi prin nume, prenume, datele din buletin: serie, număr, codul personal, data eliberării, oficiul şi data la care acesta expiră, domiciliul actual. Ulterior, indicaţi suma pe care o împrumutaţi, scrisă cu litere şi cifre, data la care datoria ajunge la scadenţă (trebuie întoarsă), data şi semnătura împrumutatului. Eventual, puteţi indica şi locul unde a fost întocmit acest înscris. Recipisa o păstrează neapărat persoana care a împrumutat banii, aceasta va fi singura dovadă a împrumutului.
Vom examina aici cazul unei cititoare ZdG. A.B. a împrumutat suma de 3400 de euro lui C.D. Părţile au semnat o recipisă, dar C.D. „a uitat” să întoarcă datoria, aşa cum se obligase iniţial. Care sunt căile legale de a-şi restitui banii?
În ziua în care datoria a ajuns la scadenţă, înainte de a se adresa în instanţa de judecată, A.B. va expedia debitorului C.D. o somaţie de plată, cu propunerea de a achita datoria, indicând concomitent şi consecinţele negative ale neplăţii datoriei: încasarea procentelor, taxa de stat, cheltuielile pentru asistenţa juridică suportate etc.
În cazul în care împrumutatul C.D. nu întoarce datoria până la data limită indicată în somaţie, împrumutătorul A.B. este în drept să se adreseze în instanţa de judecată cu o acţiune privind încasarea forţată a datoriei. În acest caz, pe lângă împrumutul propriu-zis, A.B. este în drept, în conformitate cu art. 872 Cod Civil, să ceară pentru întreaga sumă datorată o dobândă în mărimea prevăzută la art.619 Cod Civil.
Conform legislaţiei în vigoare, este posibilă adresarea în instanţă în procedura de ordonanţă. Acest fapt înseamnă că A.B. depune cerere în judecată, achitând doar 50% taxa de stat, apoi judecătorul singur ia decizia, fără să cheme părţile şi în afara unei şedinţe de judecată. Judecătorul emite un document, ordonanţă judecătorească, şi o expediază lui C.D. Daca timp de 10 zile C.D. nu depune obiecţii, se emite al doilea exemplar al ordonanţei, care este şi titlu executoriu.
Cu titlul executoriu obţinut, A.B. se va adresa la un executor judecătoresc (este singura persoană autorizată să efectueze executarea silită a documentelor executorii, potrivit Codului de Executare al R. Moldova), care va pune în executare dispoziţiile cu caracter civil din titlul executoriu. Adică, prin toate căile legale, va urmări bunurile lui C.D. şi va restitui datoria lui A.B.
Ar fi să menţionăm că, de regulă, procesele judiciare sunt foarte anevoioase şi de lungă durată. De aceea, vă îndemn ca, înainte de a vă adresa în instanţa de judecată, să încercaţi soluţionarea litigiului pe cale amiabilă. Astfel veţi economisi şi timp, şi bani, şi nervi.
N.B.: Acest articol nu este o lucrare ştiinţifică, este o formă de asistenţă juridică pentru cititorii ZdG.
Corina OPREA, juristă
