Cum propune Ministerul Justiţiei modificarea Codului de Procedură Civilă: Filmări doar cu acordul părţilor, rude în loc de avocaţi, citare electronică şi dosare examinate mai rapid

Jurnaliştii vor putea filma în cadrul proceselor de judecată civile doar dacă vor avea acordul preşedintelui şedinţei, dar şi al ambelor părţi implicate în dosar. Propunerea vine din partea Ministerului Justiţiei (MJ) şi va deveni lege dacă va fi aprobată de Guvern şi Parlament. O altă propunere a MJ permite unei persoane cu studii juridice să reprezinte o rudă în cadrul unui proces civil, fapt inacceptabil până acum. Propunerea provoacă nemulţumirea avocaţilor. Pe lângă aceste propuneri, ministerul vine şi cu o serie de modificări care au rolul de a scurta durata examinării unui litigiu civil.

MJ anunţă într-un comunicat de presă că a înaintat Guvernului spre aprobare proiectul Legii pentru modificarea Codului de Procedură Civilă (CPC) şi că documentul conţine prevederi noi pentru simplificarea procedurilor, reducerea duratei proceselor de judecată şi îmbunătăţirea căilor de atac. MJ nu precizează însă că în document sunt propuneri care îngrădesc, din nou, accesul jurnaliştilor la informaţii.

Jurnaliştii vor putea filma în dosarele civile doar dacă vor avea acordul părţilor

Astfel, printre propunerile cu care MJ se prezintă la Guvern este modificarea articolului 18 din CPC. Acum, acest articol, în alineatul 2, prevede că „înregistrarea video, fotografierea, utilizarea altor mijloace tehnice decât cele cerute în condiţiile alin. (1¹) pot fi admise numai de preşedintele şedinţei de judecată şi numai la deschiderea şedinţei şi pronunţarea hotărârii”. După ce va fi modificat, articolul va interzice filmatul în cadrul unui proces civil, dacă judecătorul sau unul din participanţii la proces nu îşi va da acordul. „Înregistrarea video, fotografierea, utilizarea altor mijloace tehnice decât cele cerute în condiţiile alin. (1¹) pot fi admise doar de preşedintele şedinţei de judecată şi doar cu acordul părţilor şi participanţilor la proces, iar în caz de audiere a martorilor, cu acordul acestora”, propune MJ.

„Aceste propuneri au venit de la Consiliul Superior al Magistraturii”, ne anunţă Ion Glavan, consultant în Direcţia elaborarea actelor normative din cadrul MJ, precizând că modificările nu au scopul de a îngrădi accesul jurnaliştilor în încercarea acestora de a obţine imagini de la procesele de judecată şi că, în litigii civile, adesea, este vorba despre viaţa privată a persoanelor, chiar dacă acestea deţin funcţii publice. „În cadrul procesului civil, participanţii îşi divulgă o serie de date cu caracter personal, iar conform prevederilor Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal „prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează cu consimţământul subiectului datelor cu caracter personal”, a opinat şi Agenţia de Administrare a Instanţelor Judecătoreşti, insistând asupra acestor modificări.

Poţi fi reprezentat în judecată de o rudă cu studii juridice

O altă iniţiativă a MJ se referă la modificarea art. 75 din CPC. Dacă până acum, într-un proces civil, persoanele fizice îşi puteau apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar, în cazul în care modificările vor intra în vigoare, persoanele fizice vor putea fi reprezentate în instanţa de judecată de către soţ/soţie, părinţi, copii, fraţi, surori, bunei, nepoţi, dacă aceştia sunt licenţiaţi în drept şi sunt împuterniciţi printr-o procură autentificată notarial”. Propunerea MJ „loveşte” în primul rând în avocaţi, iar Emanoil Ploşniţă, preşedintele Uniunii Avocaţilor, susţine că, dacă iniţiativa va deveni lege, vor avea de suferit cetăţenii R. Moldova. „Consider că nu este corect acest lucru. Statul are o obligaţie de a asigura cetăţenii R. Moldova cu asistenţă juridică calificată. Atât timp cât i se va permite să meargă în instanţă unei rude cu studii juridice, care nu are o pregătire profesională sub aspectul de reprezentare în instanţele de judecată, noi nu putem vorbi despre asistenţă juridică calificată. După asta, statul nu are decât să-şi asume efectele şi impactul negativ al implementării unei asemenea legi”, precizează Ploşniţă.

Pe lângă aceste modificări, se mai propune ca, „în funcţie de complexitatea cauzei, instanţa să stabilească şedinţa de judecată în mai multe zile consecutive, comunicând participanţilor la proces acest lucru”. Totodată, „examinarea în fond a cauzei civile se va face într-o singură şedinţă de judecată continuă, care poate fi întreruptă doar în temeiurile prevăzute de prezentul cod…. În condiţiile în care şedinţa de judecată a fost deschisă şi a început examinarea cauzei în fond, întreruperea şedinţei poate avea loc doar în funcţie de regimul de muncă al instanţei de judecată”, se precizează în proiectul de modificare a CPC, propus de MJ spre aprobare Guvernului şi Parlamentului. Un fapt inovator care se conţine în document se referă la faptul că „citaţiile se expediază autorităţilor publice, persoanelor juridice de drept privat şi avocaţilor prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD) sau prin orice mijloc de comunicare ce asigură transmiterea şi confirmarea primirii acestor acte…. Citaţiile şi înştiinţările expediate la adresa electronică înregistrată în cadrul PIGD a dosarelor se consideră recepţionate”, se menţionează în document. Modificările ar urma să intre în vigoare din 1 ianuarie 2018, iar Guvernul, timp de un an, ar trebui să adopte actele normative necesare pentru implementarea acestora.

Proiectul poate fi accesat AICI, iar nota informativă poate fi vizualizată AICI.

Ministrul Justiţiei laudă modificările pe care le propune

„Intenţia majoră este îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie, prin efectele preconizate de simplificare a formelor procedurale, clarificarea căilor de atac şi responsabilizarea participanţilor la proces. Aceste schimbări vor avea un impact direct pentru acces mai uşor la justiţie al cetăţenilor” afirmă Vladimir Cebotari, ministrul Justiţiei, într-un comunicat de presă al MJ. „Sunt propuse modificări pentru depăşirea dificultăţilor ce apar la examinarea cauzelor civile. Ariile de intervenţie vizează: îmbunătăţirea pregătirii pricinii pentru dezbateri; introducerea procedurilor simplificate şi urgente pentru cauze civile cu valoare redusă; includerea unor prevederi anti-abuz (reguli stricte pentru depunerea probelor şi a obiecţiilor sau referinţei). Modificările sunt propuse inclusiv pentru a asigura corespunderea legislaţiei naţionale cerinţelor Convenţiei Europene şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (CtEDO). Vor fi eliminate deficienţele ce au condus la adoptarea hotărârilor CtEDO prin care s-a constatat violarea de către R. Moldova a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, anunţă MJ.

În comunicat se menţionează că una dintre cele mai importante novaţii reprezintă posibilitatea examinării şi soluţionării în procedură scrisă a unor categorii de cauze civile, dacă valoarea acestora este mai mică de 50 mii de lei fără dobânzi, penalităţi şi cheltuieli. Aceasta este justificată de numărul extrem de mare al cauzelor civile din instanţe, ce le împovărează şi, totodată, afectează calitatea şi durata examinării cauzei, consumând în mod excesiv resursele statului pentru înfăptuirea justiţiei. De asemenea, se propune modernizarea regulilor de citare legală şi de comunicare a actelor de procedură, inclusiv a modalităţilor clasice utilizate actualmente. Introducerea posibilităţii citării electronice (prin e-mail), folosită deja în unele sisteme de drept, este una dintre soluţiile ce vor permite inclusiv economisirea banilor, timpului şi resurselor umane implicate. O altă noutate a proiectului este introducerea posibilităţii pentru depunerea cererilor de chemare în judecată, celor de apel, de recurs, de revizuire, de eliberare a ordonanţelor judecătoreşti şi a oricarăror altor cereri sau acte procedurale prin intermediul PIGD cu semnătura electronică avansată calificată.