Cum NU își protejează R. Moldova mediul

Ecologiștii avertizează că o arie protejată este a treia condiție pentru dezvoltarea durabilă a unui stat, pe lângă economie și relații sociale solide. Tot ei subliniază că în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană (UE) sunt două capitole dedicate mediului și că niciun alt domeniu din Acord nu are atâtea obligații pentru R. Moldova. În pofida acestui fapt, problemele de mediu în R. Moldova sunt grave.  

În R. Moldova există 313 arii protejate, adică spații naturale, delimitate geografic şi reglementate în scopul protecției tuturor factorilor de mediu din limitele lor, după cum spune Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat. Însă, R. Moldova se preocupă prea puțin de protecția mediului, lucru demonstrat, în opinia ecologiștilor, prin comasarea a două domenii care sunt în conflict – agricultura și mediul, după reforma Guvernului, în cadrul ministerului Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Ecologiștii își doresc custodia europeană asupra mediului

Pădurea Domnească este cunoscută astăzi mai degrabă pentru scandalul cu vânătoarea „regală” la care au participat mai multe persoane importante, decât drept rezervație naturală protejată de stat. Zona protejată se întinde pe o suprafață de 6020 de ari, de-a lungul Prutului, și ex-directorul acesteia, ecologistul Valeriu Țarigradschi, spune că este vorba de un masiv forestier unic, cu o istorie inedită, întrucât anume pe acest loc a fost creată prima arie protejată din spațiul românesc.

Aici, umbra e abundentă, aerul – proaspăt și zimbrii se plimbă agale, ronțăind ierburi. De altfel, zimbrul a dispărut cu 300 de ani în urmă de pe teritoriul dintre Prut și Nistru, dar, în 2005, s-a reușit aducerea a trei exemplare de mascul și două de femelă din Polonia, care s-au integrat și, pe parcursul anilor, au adus la viață și pui.

„Azi, aici se află șapte exemplare care reprezintă un fond genetic al zimbrului în Moldova. Cu suprafața de păduri din țara noastră, nu ne putem permite ca zimbrul să stea liber, de aceea suntem nevoiți să-l întreținem în această zonă. De asta, am și creat aici această pepinieră pentru populația de zimbri și ideea e ca acești pui de aici să fie schimbați cu puii din alte țări din Europa, ca să îmbunătățim starea genetică a populației de zimbri”, explică Țarigradschi.

Alături de alți ecologiști, el își dorește ca în conștiința cetățenilor să fie construit un gard de protecție a naturii. De aceea, în Pădurea Domnească au fost delimitate câteva sectoare, pentru a le permite oamenilor să vină și să vadă cum conviețuiește un zimbru cu pădurea și cum arată o arie protejată.
De cealaltă parte, el punctează că statul „așa mai protejează ariile”, încât la Suta de Movile, unde e un „cocktail de landșafturi”, cum nu se mai găsește nicăieri, au apărut livezi și spații arate.

„Noi ne dorim ca împreună cu România să creăm o arie protejată transfrontalieră, pentru că malul stâng și drept sunt același organism al râului Prut. Atunci, noi am putea ieși din custodia Guvernului. Vrem, în schimb, să intrăm în custodia mecanismelor de mediu europene. Atunci, am putea beneficia de asistență europeană directă, fără intermediari. Asta ar fi din punct de vedere administrativ, un pas extraordinar”, opinează ex-directorul rezervației „Pădurea Domnească”.

Reforma care „a ucis” mediul

Președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, Alecu Reniță afirmă că, în R. Moldova, lumea nu înțelege rostul protejării mediului înconjurător, decât dacă are o problemă personală.

„La noi, omul nu înțelege de ce-i trebuie rezervație, că doar n-o să aibă unde să-și pască vacile. El nu se gândește că toate acestea pot duce la secetă și poate să nu mai aibă niciodată nici pășune, și nici apă”, argumentează ecologistul.

El mai spune că prin reforma instituțională și comasarea Ministerelor Mediului și Agriculturii, primul a fost făcut praf și că, în context, conflictul de interese este evident.

„Ecologiștii au mers de două ori la minister, pentru a cere să nu-l lichideze. Tot ce s-a făcut e o parodie, pentru că agricultura moldovenească e un factor de poluare a ecosistemelor – ucide pe metru pătrat. Au unit agricultura cu mediul și ăsta e un conflict de interese evident – nu poți semna cu dreapta tăierea pădurilor și cu stânga –  protecția lor”, își exprimă indignarea Reniță.

Ecologistul adaugă că agricultura e furnizorul de bază al pesticidelor și a altor otrăvuri, pe termen lung.

„Noi căutăm bani și aducem cu greu surse pentru evacuarea pesticidelor, și dincoace crește stocul acestora deținut de agenții economici. Atunci, cum Ministerul să se ducă la fermieri să-i pună la punct? Deci, dincolo de incapacitatea instituțională de a face față unor sarcini uriașe, mai avem și aceste cusururi”, enumeră Președintele Mișcării Ecologiste din Moldova.

Reniță bate alarma în privința faptului că la actualul minister, sunt domenii întregi legate de mediu, care au rămas neacoperite cu personal și expertiză.

Amenzi mici, lipsă de personal la Minister și o problemă lăsată la coadă

Îngrijorarea președintelui Mișcării Ecologiste din Moldova este împărtășită și de consultantul superior al Direcției politici în domeniul biodiversității de la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ala Rotaru. Ea confirmă că în instituția unde activează de biodiversitatea pe toată R. Moldova se ocupă doar cinci persoane.

Pe lângă asta, Rotaru subliniază că, la noi, spre deosebire de alte state, se lucrează destul de prost cu amenzile pentru infracțiuni ecologice, care, de altfel, în opinia sa, sunt prea mici.

„Dacă ar fi o amendă severă pentru încălcările ce vizează mediul, dacă ar lucra organele interne de control și Inspectoratul de Protecție al Mediului mai bine, poate că situația ar fi alta. Problema e că și specialiști sunt puțini, ei pleacă de la noi. La minister, de exemplu, avem 25 de posturi vacante. Pe lângă lipsa cadrelor, mai e și problema prezenței cadrelor necalificate. Apoi, chiar organele interne și de control la noi lucrează prost. Amenzile sunt mici, însă dacă măcar acestea ar fi aplicate la timp, atunci ar mai fi ceva regulă”, susține Rotaru.

Totodată, după părerea sa, conștientizarea și informarea publicului în domeniul biodiversității este un alt factor important în lupta pentru protecția mediului.

„Ariile protejate sunt formate tocmai pentru ca noi să menținem și să restabilim acest cimitir – „Cartea Roșie a R. Moldova”, acolo unde sunt speciile cele mai rare. Acolo, unde s-a depistat că acele specii există, s-a îngrădit, s-a făcut arie naturală, protejată de stat. Trebuie să înțelegem că, bunăoară, în cazul Nistrului, pierderea apei e o mică catastrofă din ceea ce se întâmplă. Se pierd și specii de pești, care migrează, pentru că la noi vine doar apa rece”, enumeră Ala Rotaru.

În ce privește finanțarea pentru biodiversitate, Rotaru punctează că R. Moldova nu este singurul stat unde aceasta e mizerabilă – mai mică de 1 %, fiind vorba în acest caz, mai ales de statele în curs de dezvoltare, unde problemele de ordin social și economic sunt prioritare. „Noi abia începem a trăi cu altă conștientizare a lucrurilor. Problemele de biodiversitate, cu regret, stau acum pe planul trei-patru, pentru că nu avem drumuri, sunt deșeuri peste tot, la robinet nu avem apă. Și atunci cine se gândește la floră și faună?”, conchide ea.

În Rezoluția Forumului ONG-urilor de Mediu din R. Moldova din 2018, specialiștii se arată îngrijorați de constatările privind implementarea politicilor de mediu și a folosirii durabile a resurselor naturale. Ecologiștii subliniază că, în ultimii ani, în R. Moldova nu există informație consolidată privind calitatea mediului și efectele asupra vieții și sănătății oamenilor, a stării resurselor naturale aflate în folosință și a procesului de conservare a resurselor.

Acest material a fost realizat în cadrul activității „Media Tur”, organizat în cadrul Proiectului „Încurajarea tinerilor să devină cetățeni activi”, implementat de IREX Europe și AO „Centrul Media pentru Tineri”, cu susținerea financiară a Uniunii Europene. Opiniile exprimate în acest material nu reflectă neapărat punctul de vedere al Uniunii Europene.