Cum au devenit membrii Antifa deţinuţi politici
După mai multe luni de proteste, orientate în special împotriva lui Vlad Plahotniuc, la 6 septembrie 2015, în timpul unei acţiuni din faţa Procuraturii Generale, Grigore Petrenco, împreună cu alţi şapte susţinători ai săi, au fost reţinuţi şi plasaţi în arest preventiv, fiind acuzaţi de nesupunere faţă de organele de forţă şi de provocarea dezordinilor în masă.
Avocata lui Petrenco susţine că şapte din persoanele reţinute la 6 septembrie sunt ţinute fără temei în arest preventiv şi că a depus deja o cerere împotriva R. Moldova la CtEDO. Totodată, cazul „grupului Petrenco” a ajuns şi în atenţia unei fracţiuni a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), numindu-i pe cei şapte ca fiind „deţinuţi politici”.
Petrenco, Antifa şi Blocul Roşu
După ce a fost exclus din Partidul Comuniştilor, fostul deputat Grigore Petrenco a aderat, în aprilie 2015, la partidul „Casa Noastră – Moldova”, fiind ales şi preşedinte al acestei formaţiuni. În mai 2015, în urma unui congres extraordinar, partidul „Casa Noastră – Moldova” a fost redenumit în „Blocul Roşu”, anunţând drept obiective principale: „opunerea rezistenţei şi lupta cu regimul antipopular şi oligarhic, combaterea tuturor formelor de xenofobie şi fascism, dar şi organizarea unor acţiuni de protest împotriva regimului Plahotniuc-Filat-Voronin”. Alături de Petrenco, la „Blocul Roşu” au aderat şi alţi foşti membri ai PCRM, în special din aripa tânără a formaţiunii. Printre ei, Pavel Grigorciuc, Mihail Amerberg sau Alexandru Roşco, persoane despre care unele instituţii de presă de la noi au scris că ar fi membri Antifa, o mişcare neînregistrată oficial, caracterizată ca fiind de extremă stângă şi cu orientare pro-rusă. Numele acestei mişcări a fost extrem de vehiculat în toamna anului 2014, când, chiar în ajunul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie, angajaţi ai Batalionului cu Destinaţie Specială „Fulger” au descins în apartamentele mai multor activişti ai Antifa. Potrivit oamenilor legii, în timpul descinderilor, în unele încăperi, au fost găsite diferite tipuri de arme şi sume mari de bani. „Toţi sunt implicaţi în organizarea unei grupări criminale, care intenţiona să organizeze provocări după alegeri”, declara atunci, în cadrul unei conferinţe de presă, procurorul Viorel Morari. Ca urmare a acestor percheziţii au fost reţinute 5 persoane, membri Antifa, printre care şi Pavel Grigorciuc şi Mihail Amerberg. După 5 luni de arest preventiv, în aprilie 2015, cei doi au fost plasaţi în arest la domiciliu. Dosarul se află şi acum în proces de judecată, în paralel cu dosarul deschis ca urmare a protestelor din septembrie, din faţa procuraturii.
Pe site-ul antifa.md, membrii mişcării se descriu ca fiind o grupare ce luptă pentru „asigurarea securităţii cetăţenilor şi ocrotirea intereselor lor legale, luarea măsurilor împotriva acţiunilor naţionaliste, unioniste şi fasciste, apărarea monumentelor istoriei şi culturii, educarea patriotică a tinerilor şi altele”.
De la proteste direct în arest
Protestele „împotriva regimului Plahotniuc-Filat-Voronin”, promise de Petrenco, odată cu apariţia „Blocului Roşu”, nu au întârziat să apară. În mai 2015, Petrenco şi susţinătorii săi au protestat în faţa hotelului „Nobil”, exprimându-şi nemulţumirea faţă de politica promovată de Vlad Plahotniuc şi acuzându-l că ar fi subjugat mai multe instituţii ale statului, printre care şi Procuratura Generală.
La sfârşit de iulie, reprezentanţii „Blocului Roşu” au iniţiat o nouă acţiune de protest, motivul principal fiind decizia Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) de a majora tarifele la energia electrică şi gaze naturale. Protestul a început în faţa sediului ANRE şi a continuat în faţa reşedinţei lui Plahotniuc din str. Bulgară. Şi de această dată, Petrenco îl acuza pe Vlad Plahotniuc, despre care spunea că ar avea interese în domeniul energetic şi că anume el stă în spatele acestor scumpiri. Totodată, membrii şi simpatizanţii „Blocului Roşu” au pichetat şi sediul Partidului Democrat, din care Vlad Plahotniuc făcea parte la acel moment. Oamenii lui Petrenco şi-au instalat corturi în faţa casei lui Plahotniuc şi au protestat, zi şi noapte, timp de câteva zile. La 31 iulie, Curtea de Apel Chişinău a declarat acţiunea de protest ca fiind ilegală, iar poliţia a demontat corturile şi a dispersat protestatarii care refuzau să se conformeze deciziei judecătorilor.
La 6 septembrie, în paralel cu protestul organizat de Platforma Civică Demnitate şi Adevăr, Grigore Petrenco şi susţinătorii săi au organizat şi ei un marş de protest, care a început în faţa Academiei de Ştiinţe şi a continuat în faţa sediului Procuraturii Generale, unde au cerut demisia procurorului general, Corneliu Gurin. Potrivit poliţiei, câţiva protestatari au încercat să pătrundă cu forţa în sediul procuraturii. „Poliţia a intervenit pentru curmarea acţiunilor ilegale ale protestatarilor, manifestate prin comportament agresiv faţă de forţele de ordine, astfel, încercând să destabilizeze ordinea de drept şi liniştea publică”, se menţiona într-un comunicat de presă al Inspectoratului General al Poliţiei (IGP). Ca urmare, opt persoane au fost reţinute. Printre acestea ex-deputatul Grigore Petrenco, Pavel Grigorciuc, Mihail Amerberg, dar şi un minor. Cu excepţia minorului, ceilalţi şapte se află şi în prezent în arest preventiv. Ana Ursachi, avocata lui Petrenco, spune că marţi, 24 noiembrie, urma să înceapă examinarea în fond a dosarului „grupului Petrenco”, doar că şedinţa a fost amânată pe motiv că reprezentanţii Departamentului Instituţii Penitenciare (DIP) nu au asigurat escortarea învinuiţilor la proces. Ana Ursachi spune că este o acţiune intenţionată a DIP-ului pentru a amâna eliberarea din arest a clientului său. „Obstrucţionarea şedinţelor de judecată mi se pare o chestie intenţionată, pentru că, odată cu începerea şedinţelor în fond, sunt audiaţi martorii şi vine apărarea cu mai multe probe, care sigur că o să răstoarne ipoteza asta cu privire la proteste violente, la dezordini în masă şi, cu atât mai mult, cu privire la terorism şi alte speculaţii care s-au făcut în jurul lui Petrenco”. Contactată de ZdG, Natalia Bucur-Bandas, şefa Secţiei Relaţii Publice şi Mass-Media din cadrul DIP, neagă, însă, acuzaţiile avocatei şi afirmă că la penitenciarul în care este deţinut Grigore Petrenco nu a venit nicio cerere ca el să fie escortat undeva. În acelaşi timp, Nicu Şendrea, procurorul care instrumentează acest dosar, a declarat că pentru marţi, 24 noiembrie, a fost planificată o şedinţă de judecată unde urma a fi discutată conexarea dosarului deschis de Procuratura Râşcani, după evenimentele din 6 septembrie, cu o cauză penală, pe aceeaşi categorie de infracţiune, unde sunt figuranţi Amerberg şi Grigorciuc (n.r.: cauza penală deschisă în noiembrie 2014), gestionat de procuratura sectorului Centru. „Instanţa de la judecătoria Centru a respins conexarea pe motive de încălcare a drepturilor şi intereselor altor participanţi la proces. Odată cu respingerea, s-a decis şi restituirea dosarului la Judecătoria Râşcani”, ne-a declarat procurorul.
„Antifasciştii, deţinuţi politici”
Arestul lui Petrenco a ajuns şi în atenţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), care i-a numit pe cei reţinuţi drept „deţinuţi politici”. Astfel, la iniţiativa fracţiunii Stângii Unite Europene/Stângii Verzi Nordice (GUE/NGL), miercuri, 25 noiembrie, la Strasbourg au fost abordate şi două subiecte legate de R. Moldova: dispariţia miliardului de dolari şi arestul grupului Petrenco. La subiectul deţinuţilor politici a fost invitată, pentru un raport, şi avocata lui Petrenco, Ana Ursachi. Aceasta spune că, datorită acestui caz, R. Moldova este acum atent monitorizată de europeni.
Gabriele Zimmer, preşedintele fracţiunii GUE/NGL, a făcut o adresare prin care îşi exprimă interesul faţă de recentele evoluţii din viaţa politică şi economică a R. Moldova. „Suntem îngrijoraţi în special de soarta deţinuţilor politici, a lui Grigore Petrenco şi a altor şase activişti din partidul de opoziţie „Blocul Roşu”, arestaţi în timpul demonstraţiilor de masă din 6 septembrie, din Chişinău. E pentru prima dată în istoria modernă a Moldovei independente când liderul unui partid de opoziţie este arestat”, menţionează liderul Stângii Europene. Zimmer a mai declarat că prelungirea arestului lui Petrenco şi a colegilor săi după 20 decembrie 2015 contravine drepturilor fundamentale şi regulilor statului de drept, aşa cum se menţionează în Acordul de Asociere dintre R. Moldova şi UE. GUE/NGL a cerut eliberarea imediată a „deţinuţilor politici” din R. Moldova, îndemnând autorităţile să-şi respecte obligaţiile de stat membru al Consiliului Europei şi de parte a Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
