Inima de câine din Codul Penal
Loviţi de automobile şi abandonaţi, schingiuiţi sau hrăniţi cu produse gustoase, dar otrăvite – toate li se întâmplă câinilor vagabonzi din Republica Moldova, unde nu există un cadru legislativ de protejare a animalelor fără stăpân. Societatea îi vede ca pe nişte inamici periculoşi, statul nu îi vede deloc, iar câţiva voluntari au o sarcină triplă: de a ajuta animalele, de a ajuta oamenii să le respecte, de a colecta fonduri pentru animalele respinse sau traumatizate de om.
R. Moldova nu cunoaște câte animale trăiesc pe străzile orașelor sale: aceste informații nu le dețin nici autoritățile, nici organizațiile de profil. Singura cifră, uneori citată de activiști, este cea de aproximativ 4 mii de câini fără adăpost din Chișinău – numărați în 2012 de Fundația Britanică „Naturewatch Foundation”.
Timp de 26 de ani de independenţă, R. Moldova nu a reușit să deschidă nici un azil de stat destinat întreţinerii animalelor fără adăpost. În februarie 2010, statul a revenit la această problemă. Printr-o decizie a Consiliului Municipal Chişinău, i-a fost alocat Întreprinderii Municipale „Autosalubritate”, un teren de 0,55 ha, pe care urma să fie construit un azil şi o clinică veterinară pentru câini fără stăpân. Azilul nu este construit nici până în prezent, deoarece nu au fost alocate mijloacele necesare.
În lipsa controlului statului, în lipsa resurselor financiare necesare pentru sterilizare, numărul animalelor fără stăpân a crescut, iar supravieţuirea acestora a ajuns să depindă exclusiv de bunăvoinţa unor voluntari.
„Autorităţile de stat nu contribuie la întreţinerea animalelor. Primăria Chişinău nu investeşte în sterilizare, dar cheltuie bani pentru salariile hingherilor şi pentru întreţinerea a şase maşini care prind şi ucid animalele fără stăpân”, ne spune Irina Marcov, directoarea azilului „Datcha” din Chişinău, unde sunt întreţinuţi 250 de patrupezi. Irina afirmă că cheltuielile sunt acoperite de donatori străini, dar şi din donaţiile cetăţenilor moldoveni care nu rămân indiferenți.
Aziluri nu-s, sterilizarea nu se face
În același timp, în bugetul municipiului Chișinău sunt alocați bani pentru sterilizarea animalelor fără adăpost: „300 de mii de lei (15 500 de euro) pe an”, spune Vasili Efros, șeful Direcţiei locativ-comunale a Primăriei Chişinău. Deși, până acum sterilizarea animalelor din fondurile primăriei nu a avut loc, Efros declară că se lucrează asupra unui proiect de amenajare a unui centru de adăpost și cabinet medical de sterilizare pe teritoriul necropolei, pe teritoriul căreia sunt îngropate animalele moarte. Pentru aplicarea proiectului vor fi realocaţi circa 700 000 de lei (36 000 euro).
Pe de altă parte, Iulia Axionova, directoarea azilului pentru câini „Insula Speranţei” spune că în societate predomină stereotipul că animalele fără stăpân sunt periculoase, iar toţi câinii vagabonzi muşcă copii şi trebuie omorâţi, nu adăpostiţi. În consecință, oamenii ajung să ia ei înșiși măsuri.
„Recent am găsit otravă pentru câini vărsată pe terenul de joacă și am sunat la poliție. Și reprezentanții poliției ne-au răspuns: „Dar ce vreţi? Vouă v-ar plăcea să fie muşcat copilul vostru?”- explică Axionova.
La azilul„Insula Speranţei”, din Ciobanovca, Anenii-Noi, ajung câinii care au fost loviţi de maşini, prinşi în capcane, traumatizaţi în diverse condiţii şi abandonaţi. Mulţi dintre ei au rămas fără lăbuţe, cu organele interne afectate și alte afecţiuni. Deschis în 2013, în prezent, centrul adăposteşte 150 de maidanezi şi câteva pisici.
Animalele supuse torturii sunt ajutate de un veterinar plătit din donaţiile oamenilor. Deşi fac o muncă grea şi voluntară, statul nu îi sprijină măcar la construcţia unui azil.
Probleme financiare sunt și la Azilul „Laika”, unul dintre primele aziluri pentru animale vagabonde din Moldova, deschis acum 14 ani. Tatiana Manastârli, medic veterinar și directoarea azilului, spune că urmează să transporte cei 45 de patrupezi la un alt azil din Cricova, unde, de asemenea, vor fi alocate resurse de peste hotare.
Lupta activiştilor transformată în proiect de lege
„R. Moldova este singurul stat din regiune care nu a ratificat Convenţia Europeană pentru protecţia animalelor de companie (România şi Ucraina au ratificat Convenţia în 2004 şi 2013), nu are o lege-cadru privind protecţia animalelor şi nici programe naţionale sau locale ce ar prevede soluţionarea problemei animalelor fără stăpân”, spune preşedintele Centrului de Iniţiative şi Monitorizare a Autorităţii Publice, Ion Dron. În lipsa unui cadru legal, mai mulţi activişti din domeniul protecţiei animalelor au protestat ani la rând, cerând înăsprirea pedepselor penale pentru cruzime faţă de animale, aspect inclus doar la capitolul infracţiunilor ecologice şi sancţionat contravenţional cu o amendă de până la 3 600 de lei.
Abia în 2018, în legislaţia penală au fost introduse prevederi care stipulează pedepse pentru cruzime faţă de animalele vagabonde. Pentru ca aceste prevederi legale să ajungă în Codul Penal, activiştii au muncit ani în şir. Carl Luganov este unul dintre militanţii pentru drepturile patrupezilor vagabonzi. „Eram pasionat de orele de biologie şi zoologie. Într-un timp mă gândeam că voi deveni medic veterinar, dar anii au trecut şi am început să activez în alte domenii”, spune Carl. Cu câţiva ani în urmă, a revenit, totuşi, la cărţile despre animale, după ce a cunoscut nişte cazuri de tortură a patrupezilor care nu puteau fi apărate prin lege.
Câinii, apăraţi datorită cailor
În 2013, presa de la Chişinău a scris despre cazul înfometării a 43 de cai de la Şcoala de Hipism din Chişinău, care nu fuseseră hrăniţi timp de mai multe săptămâni, deoarece nu existau bani. Caii au supraviețuit datorită donațiilor oamenilor.
Atunci, Carl a început să caute vreo lege care ar proteja aceste animale de tortura prin înfometare, aplicată de oameni. A aflat că singura pedeapsă legală posibilă ar fi amenzile în baza legislaţiei civile, care nu ar depăşi valoarea de 100 de lei (circa 5 euro). Carl a decis că vrea să schimbe situaţia, elaborând un proiect de lege care ar include şi pedepsirea persoanelor care maltratează animalele.
Carl a analizat legislaţia statelor europene, aflând că în Germania, cruzimea faţă de animale se sancţionează cu amenzi de până la 25 de mii de euro, în România, cei care abuzează animalele sunt pasibili de închisoare. La scurt timp, împreună cu avocatul Ion Dron au început elaborarea unui proiect de lege, din 12 articole. L-au scris, apoi au colectat 15 mii de semnături în susţinerea introducerii sancţiunilor penale pentru cruzimea faţă de animale.
„Ulterior, Ministerul Justiţiei ne-a solicitat să demonstrăm că pedeapsa penală va ajuta să oprim cruzimea faţă de animale”, îşi aminteşte Carl. „Ideea nu constă în faptul ca oamenii să fie închişi, important e ca oamenii să cunoască legea şi să ştie că vor fi traşi la răspundere. Înainte de a face ceva, ei se vor gândi”.
Cum va schimba legea viaţa animalelor vagabonde
Noile modificări din Codul Penal votate de Parlament în a doua lectură la 26 iulie, presupun că tortura asupra animalelor, care cauzează mutilarea sau moartea lor, va fi pedepsită cu amendă de 500-750 de unităţi convenţionale, adică de 25.000 de lei (1 280 euro)- 37 500 de lei (1935 euro), sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de 100-180 de ore, sau cu închisoare de până la 1 an.
Pedeapsa va creşte, dacă fapta va fi comisă în public sau în prezenţa minorilor; de o persoană responsabilă de îngrijirea, protecţia şi bunăstarea animalelor, cu dresajul sau cu tratarea medicală; prin metode sadice. În astfel de cazuri, persoana riscă amendă în mărime de 750-1.350 de unităţi convenţionale, adică de 37 500 (1 920 euro) – 67 500 de lei (3 484 euro), sau prestarea de munci neremunerate în folosul comunităţii timp de 180-240 de ore, sau închisoare de la unul la trei ani.
În 2014, Carl Luganov a fondat şi o asociaţie obştească, „Societatea Umană”, a cărei scop este instruirea societăţii privind atitudinea umană faţă de animale şi apărarea drepturilor animalelor. Aşa a fost lansat proiectul adopta.md, unde sunt publicate informaţii şi poze cu animale din aziluri care pot fi adoptate, proiectul „DoctorDoc”, care presupune sterilizarea la jumătate de preţ a animalelor întreţinute de bătrâni. Organizaţia cooperează cu donatorii locali şi de peste hotare privind implementarea unor proiecte ce ar facilita deschiderea şi întreţinerea azilurilor pentru animale.
Asociaţia Obştească pentru Protecţia Animalelor fără adăpost „ALGA”, fondată în 2006, este singura entitate care monitorizează animalele fără stăpân. Preşedinta Asociaţiei, Valentina Dudnic, spune că la asociaţie ajung anual circa 500 de plângeri privind torturarea sau uciderea animalelor, direcţionate ulterior la autorităţi.
Ea crede că pedepsele prevăzute de noile modificări legislative, trebuie să vină la pachet cu educaţia. „Avem cazuri văzute de tineri, filmate sau fotografiate. Cruzimea faţă de animale nu se consideră doar dacă i-ai cauzat durere fizică. Dacă îl pui la legătoare şi ai uitat să-i dai apă pe căldura asta, e tot o formă de tortură”, explică Dudnic.
Potrivit datelor Ministerului de Interne al Republicii Moldova, în 2017, au fost sancţionate 61 de persoane pentru cruzime manifestată faţă de animale, iar de la începutul anului 2018 – 31 de persoane au fost amendate cu sume de până la 3 600 de lei.
