Concursul pentru funcția de judecător la CSJ. Evaluarea judecătoarei Manole
În ediţia trecută a ZdG, am scris despre concursul cu scandal pentru funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), câştigat de magistrata Mariana Pitic, care conduce un Porsche şi locuieşte împreună cu partenerul de viaţă într-o casă de lux. În articol se menţiona faptul că Domnica Manole, judecătoare la Curtea de Apel (CA) Chişinău, a obţinut de la Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) 100 de puncte, cel mai mare punctaj dintre judecătorii înscrişi în concursul pentru funcţia de judecător la înstanţa supremă. Un cititor ne-a atras atenţia că hotărârea Colegiului din noiembrie 2015 este în contradicţie cu altă hotărâre, emisă cu doar doi ani mai devreme.
În decembrie 2015, Domnica Manole a obţinut 100 de puncte din partea membrilor Colegiului pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. Aceştia au apreciat înalt activitatea magistratei, bazându-se inclusiv pe hotărârea Colegiului de Evaluare din noiembrie 2015, care i-a acordat magistratei calificativul „excelent”. Membrii Colegiului de Evaluare au ajuns la concluzia că Manole are o reputaţie profesională înaltă şi nu a încălcat Codul de Etică al Judecătorului. Aceştia precizează că nu există date referitoare la hotărârile adoptate de judecătoare care să fi fost examinate la CtEDO şi din cauza cărora statul să fi fost condamnat, apreciind acest aspect cu punctaj maxim.
Evaluare diferită după doi ani
Concluziile Colegiului de Evaluare vin însă în contradicţie cu aceleaşi concluzii ale aceluiaşi Colegiu, doar că format din alţi membri, din mai 2013, când Domnica Manole era evaluată pentru funcţia de vicepreşedinte al CA Chişinău. În acea hotărâre se menţionează că judecătoarea a figurat în două cauze penale pierdute de R. Moldova la CtEdo. Conform site-ului magistrat.md, numele Domnicăi Manole figurează în dosarele „Avram şi alţii c. Moldovei” şi „Hyde Park şi alţii contra Moldovei”.
Totodată, numele magistratei figurează şi într-un proces penal, instrumentat în 2015 de Procuratura Anticorupţie, în care Corneliu Gurin, pe atunci procuror general, a cerut CSM-ului ridicarea imunităţii judecătorilor Sergiu Arnăut, Gheorghe Creţu şi Domnica Manole pe motiv că aceştia ar fi acţionat ilegal în examinarea dosarului Chiriac împotriva Vinis-NLG. Cei trei judecători au fost bănuiți de faptul că au acceptat un apel tardiv depus de agentul economic în acest dosar, trimiţându-l la reexaminare. Din acest motiv, Andrei Chiriac a mers la CtEDO, iar ulterior, printr-o decizie a CSJ, statul i-a transferat lui Andrei Chiriac 787 mii de lei, recunoscând, practic, că i-au fost încălcate drepturile.
Procurorii au considerat că aceşti bani au fost achitaţi din cauza celor trei judecători, astfel că au cerut pedeapsă penală pentru ei. CSM, însă, a refuzat ridicarea imunităţii magistraţilor, iar în aprilie 2015, procurorii i-au acţionat pe cei trei în judecată, printr-o acţiune de regres „pentru repararea prejudiciului cauzat statului”. Andrei Băieşu, procuror în cadrul Procuraturii Anticorupţie, care participă în instanţa de judecată în acest dosar, ne-a spus că acesta s-ar afla la etapa examinării judecătoreşti, nefiind clar când ar putea fi pronunţată o soluţie finală. Cert este că, nici despre acest dosar, în hotărârea Colegiului de Evaluare nu există referiri în privinţa Domnicăi Manole.
Solicitat de ZdG, Nicolae Gordilă, preşedintele Colegiului de Evaluare, cel care nu a sesizat în 2015 dosarele pierdute de magistrata Domnica Manole la CtEDO, afirmă că, cel mai probabil, a fost o omisiune în procesul de evalure. „Presupun că a fost o omisiune. Depinde cine a fost raportor. Judecătoarea nu este obligată să ne spună dacă a pierdut sau nu cauze la Curte. Depinde de responsabilitatea şi felul de a fi al judecătorului. Acum nu mai putem reveni la această decizie. Doar în baza cererii sale. Dar, oricum, tare mare influenţă deciziile Colegiului de Evaluare asupra deciziilor Colegiului de Selecţie nu au. Au fost cazuri când ai calificativul „excelent”, iar la selecţie nu treci, sau invers”, susţine Gordilă.
Explicaţiile judecătoarei
Domnica Manole susţine că toată informaţia despre dosarele CtEDO în care figurează numele ei a fost prezentată de către Agentul Guvernamental. „Acesta menţionează că nu am cauze în perioada în care am fost evaluată, 2013-2015. În această perioadă, chiar nu am cauze pierdute. Eu am un singur dosar pierdut la CtEDO, dar el este încă din 2006. „Cauza Avram” nu se ia în considerare, pentru că a fost soluţionată în instanţele de judecată naţionale”. Cât despre cererea de chemare în judecată în acţiune de regres, depusă de procurori pe numele său şi a altor doi judecători, Domnica Manole menţionează că dosarul de la Judecătoria Râşcani e la început, cei trei judecători luând abia cunoştinţă de cererea procurorilor. „Dosarul nu are nicio relevanţă. Dl Chiriac a invocat că noi am admis un apel tardiv, la fel ca şi în dosarul mediatizat larg de presă, Aroma-Floris… Acţiunea de regres putea fi înaintată de procuror doar în două cazuri: când există o sentinţă de condamnare în cazul în care judecătorul a pronunţat o hotărâre vădit ilegală, ceea ce lipseşte în cazul nostru, iar în al doilea caz, când există un acord amiabil cu Guvernul, care, la fel, lipseşte în situaţia noastră. În cazul nostru nu a fost încheiat un acord amiabil între guvern şi părţi, adică Chiriac. Lipseşte un asemenea acord şi, respectiv, lipseşte motivul de a intenta acţiune în regres”, zice Domnica Manole. Ea crede că, în dosarul intentat de procurori, se doreşte ca cei trei judecători să fie consideraţi ţapi ispășitori într-o schemă din justiţie, despre care ZdG a scris anterior. „Am procedat în limitele legii. Restituirea cauzei la rejudecare e un drept şi, în acelaşi timp, o obligaţie a Colegiului de Apel, când se constată temeiuri pentru asta”.
Domnica Manole este judecătoare din 1990, iar din 2005 activează la CA Chişinău. În 2012, i-a fost decernată Diploma de Onoare a CSM, iar din 2014, magistrata este membră a Colegiului disciplinar de pe lângă CSM. În 2013, ZdG scria că magistrata deţine cele mai multe maşini dintre toţi judecători din R. Moldova – 11. Majoritatea dintre ele erau de model Dacia (6), fiind închiriate unei companii de taxi. După acel articol, Domnica Manole a fost investigată de Comisia Naţională de Integritate (CNI), care a constatat că nu a indicat în declaraţia sa de avere un garaj, venitul din vânzarea a două maşini, două conturi bancare şi două firme ale soţului. Domnica Manole le-a spus organelor abilitate că nu şi-a declarat toată averea dintr-o eroare, neintenţionat, prezentând în acest sens mai multe documente prin care se preciza că firmele nedeclarate nu i-au adus venituri, nefiind funcţionale. În martie 2015, procurorii au refuzat iniţierea urmăririi penale. Amintim că Domnica Manole este judecătoarea care a fost surprinsă, în 2008, de o echipă Pro TV, în timp ce discuta cu preşedintele de atunci al Consiliului Municipal, Eduard Muşuc, şi îi dădea sfaturi într-un proces în care politicianul era implicat. Ulterior, judecătoarea a fost pedepsită cu avertisment, CSM stabilind că ea s-ar face vinovată de încălcarea Codului de Etică al Judecătorului.
