„Cimitirul de pesticide” din Slobozia Mare: între temerile localnicilor și concluziile experților

Locuitorii din satul Slobozia Mare, Cahul se plâng că, de ani de zile, locuiesc cu „inamicul nevăzut” în sat. „Cimitirul de pesticide” – așa numesc ei depozitul de pesticide din perioada sovietică, care se află la circa 10 km de sat. Experții de mediu, dar și autoritățile afirmă însă că poligonul de înhumare a pesticidelor nu prezintă pericol pentru oamenii care locuiesc în zonă.

„Cimitirul de pesticide este o bombă nu doar pentru satul nostru, ci pentru toate satele din împrejurimi”, consideră Ecaterina, o femeie trecută de 60 de ani din Slobozia Mare.

Femeia susține că prima dată a auzit despre pericolul pesticidelor încă de la profesorii săi.

„Profesorul de geografie și cel de biologie au bătut alarma. Ziceau că din cauza acelui depozit vor suferi chiar și copiii noștri. Nu știu cât de adevărat o fi, dar cert este că au băgat frica în noi”, mărturisește femeia.

„Cei care lucrează acolo, care păzesc acest cimitir, s-ar fi îmbolnăvit toți de cancer”

Ion, un alt localnic, spune că de fiecare dată când plouă, îi vine în minte acel „cimitir”.

„Toamna când plouă tare, nu-mi găsesc liniștea. Satul nostru vine pe vale și la sigur că apa mai întâi spală pesticidele, apoi vine spre noi”.

De mult nu a fost prin acele locuri, dar zice că nici nu-și dorește.

„Prin satele din vecinătate tot bântuie niște sperietori. Cică cei care lucrează acolo, care păzesc acest cimitir s-ar fi îmbolnăvit toți de cancer. Nu știu cât o fi de adevărat, dar mai bine de ne păzit”, mai spune Ion.

Constantin, ca și alți consăteni, își dorește ca depozitul de pesticide să fie evacuat.

„Să-l ducă de aici. Să-l ducă de unde l-au adus – în Uniunea Sovietică”, accentuează bărbatul.  

Valentina Carastan, primara din Slobozia Mare, care din 2007 se află în fruntea instituției, își pomenește și ea foștii profesori.

„Pe timpuri, profesorii noștri băteau alarma că acel cimitir ar crea probleme de sănătate în satele din lunca Prutului de Jos, și anume în Slobozia Mare, dar de cealaltă parte, când inițiam discuții despre acest cimitir, mereu mi se răspundea că totul este sub control și că ar fi mai rău dacă ar dezgropa balaurul și că nu afectează sănătatea oamenilor”.

Primara: „Nu știu cum se întâmplă că se moare la Slobozia Mare mai mult decât în alte părți”

Valentina Carastan mai spune că, de-a lungul anilor, a cerut evacuarea acelui depozit, dar i s-a răspuns că e nevoie de mijloace financiare considerabile.

„Totuși, venind în funcție, am înțeles că societatea civilă din localitate stă într-o incertitudine, căci dacă totuși acest cimitir ne afectează sănătatea, pentru că nu știu cum se întâmplă că se moare la Slobozia Mare mai mult decât în alte părți, dar iarăși mi s-a spus că depozitul nu prezintă vreo problemă. Acum nu știu, ei spun aceasta pentru că nu au bani destui pentru evacuare, ori spun aceasta pentru că, într-adevăr, nu prezintă pericol”, zice primara.

Valentina Carastan mai povestește că chiar ea auzise despre problemele de sănătate ale celor care erau paznici la acel depozit. „Vorbisem direct cu soția unuia dintre foștii angajați. Păzea acel cimitir, dar a demisionat, pentru că se îmbolnăvise de ficat, de pancreas. Se îmbolnăveau urât și alți angajați”, susține Carastan.

Primara consideră că pentru liniștea localnicilor din Slobozia Mare cel mai indicat ar fi concluzia unor experți internaționali de mediu.

„Dacă ar veni niște experți internaționali și ar face lumină la acest subiect, ne-am liniști și noi. Vom ști că vor trăi în siguranță copiii noștri pe aceste meleaguri frumoase”.

„Nu am depistat cantități de pesticide care ar depăși normele sanitare: nici în sol, nici în iarbă și nici în apă”

Am mers și noi la acel depozit de pesticide. Acesta este amplasat pe vârful unui deal, la intersecția hotarelor satelor Slobozia Mare și Cișmichioi. Depozitul se află pe o plantație de mesteceni, iar accesul pe poligon este limitat de poarta și gardul din piatră. După poartă se vede o construcție, o casă mică, semn că cineva se adăpostește acolo, dar la venirea noastră câinele era singurul paznic.

Reveniți la Chișinău, am încercat să căutăm noi răspunsuri la întrebările care-i macină pe localnicii din Slobozia Mare.

Acum 10 ani, Vladimir Garaba, președintele Mișcării Ecologiste din Chișinău, a făcut un studiu pe terenurile contaminate de pesticide. Potrivit lui, pesticidele depozitate în preajma satelor Slobozia Mare și Cișmichioi nu ar prezenta pericol nici pentru mediu, nici pentru sănătatea oamenilor.

„Am monitorizat calitatea factorilor de mediu de pe teritoriul acestui depozit și terenurile adiacente. Nu am depistat cantități de pesticide care ar depăși normele sanitare: nici în sol, nici în iarbă și nici în apă, ceea ce demonstrează că, la moment, nu prezintă pericol pentru mediul înconjurător, așa că lumea poate fi pe pace”, punctează Garaba.

Totuși, Garaba susține că există anumite riscuri și ar fi binevenită evacuarea pesticidelor.

„Parțial, pesticidele s-au descompus, dar suprafața e ca o bombă dezamorsată care nu poate să se declanșeze de la sine, ci doar cu implicarea omului sau a unor calamități naturale. Spre exemplu, un cutremur extraordinar de puternic care ar putea demola construcția”, explică expertul.

„Trebuie de instalat bariere, de pus pază, așa ca să nu aibă acces oamenii, nici animalele, care, din interes sau rea-voință, pot să distrugă acel sarcofag”, mai spune expertul.

*Între timp, spațiul a fost împrejmuit cu un gard și există o mică locuință și pentru paznic.

Am solicitat informații de la Ministerul Mediului și de la Inspectoratul pentru Protecția Mediului, în care am cerut să ni se spună dacă depozitul din preajma satelor Cișmichioi și Slobozia Mare prezintă pericol pentru mediu și pentru populație. Totodată, am întrebat când a avut loc ultima monitorizare, dacă e posibilă evacuarea și ce alte depozite de pesticide mai sunt pe teritoriul R. Moldova. Prin intermediului Serviciul de presă, Ministerul ne-a informat că nu ar fi în măsură să ne răspundă și ne-a redirecționat către Inspectoratul pentru Protecția Mediului. Petru Nucă, inspector în cadrul Inspecției pentru Protecția Mediului Cahul, a precizat că „cimitirul de pesticide” nu prezintă pericol pentru locuitorii din zonă, iar faptul că acolo crește și se dezvoltă o pădure ar fi cel mai bun argument.

În 2016, Ministerul Mediului și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor anunța despre implementarea proiectului „Reducerea riscurilor legate de depozitul de deșeuri periculoase din Cişmichioi”. Proiectul avea drept obiectiv realizarea în perioada 2016-2017 a unui studiu de fezabilitate la poligonul de pesticide de lângă s.Cișmichioi, în scopul evaluării situației ecologice din zonă. Lucrările respective urmau a fi realizate de Compania „Dekonta” din Republica Cehă, în baza unui contract semnat cu Agenția Cehă pentru Dezvoltare, fiind coordonat de Instituția Publică „EMP Management Durabil POP” și Direcţia raională pentru siguranța alimentelor din Vulcănești, din partea Republicii Moldova.

Studiul includea mai multe etape, printre care colectarea probelor, evaluarea riscurilor și un studiu de fezabilitate care să evalueze starea poligonului și să elaboreze recomandări, metode de reabilitare/restaurare sau de eliminare a stocurilor de la acest poligon.

Astfel, în acea perioadă, experții au preluat probe din sol și din apele subterane pe care le-au analizat în laboratoarele din Cehia. Rezultatele studiului ar fi arătat că depozitul care se întinde pe o suprafață de două hectare, are 37 de mii de metri cubi de pesticide și sol contaminat. Potrivit specialiștilor, acest lucru nu reprezenta însă un pericol iminent pentru cei care locuiau în zonă. Totuși, atât experții cehi, cât și autoritățile de la Chișinău au decis că construcția sarcofagului ar fi o soluție.

Construirea sarcofagului – un milion de euro. Bani oferiți de Cehia

În 2019, Ministerul Mediului anunța că poligonul de înhumare a pesticidelor de la hotarele satelor Slobozia Mare – Cișmichioi, a fost ermetizat, pentru a nu permite scurgerea substanțelor chimice în sol și în pânza freatică. Lucrările au fost efectuate de către specialiștii cehi și au costat peste un milion de euro, bani oferiți de autoritățile de la Praga.

Potrivit proiectului elaborat de către agenția cehă Dekonta, depozitul a fost acoperit cu un strat gros de beton, peste care a fost întinsă o peliculă, în mai multe starturi. Specialiștii susțineau că substanțele periculoase nu vor mai polua solul și apa.

Depozitul de substanțe chimice din satul Cișmichioi a fost construit în anii ’70 ai secolului trecut și a fost închis în anii ’90. Acolo erau aduse pesticidele din localitățile din sudul țării, dar și din sudul Ucrainei. După destrămarea URSS, toate documentele de evidență au fost pierdute. Potrivit estimărilor, în depozit sunt îngropate până la 40 de mii de tone de substanțe chimice.

Pe timpul Uniunii Sovietice a fost permisă utilizarea în cantități enorme a pesticidelor în agricultură. R. Moldova a ocupat primul loc din URSS la folosirea acestor substanțe chimice, pe teritoriul ei fiind testate toate tipurile de pesticide care se produceau în lume. Cele mai afectate au fost terenurile pe care erau plantate sfecla de zahăr, viile şi livezile.

UPDATE: La 11 februarie, Inspectoratul pentru Protecția Mediului (IPM) a expediat o scrisoare de răspuns către ZdG în care precizează că poligonul de pesticide aflat în apropiere de s. Slobozia Mare, a fost ermetizat.

„Pe parcursul anului 2019 au fost efectuate lucrări de ermetizare a poligonului de pesticide a poligonului de pesticide inutilizabile cu suprafața de 2,4 ha din s. Cișmichioi, Vulcănești. Astfel, toate cele 14 sarcofage cu pesticide inutilizabile au fost izolate cu straturi impermiabile din argilă și peliculă, apoi toată suprafața a fost recultivată tehnic„ se. arată în scrisoarea de răspuns.

Totodată, conform IPM, pe teritoriul R. Moldova mai sunt stocate volume de pesticide inutilizabile în:

s. Hitrești, Fălești – 1100 de tone;

s. Beleavinți, Briceni – 1200 de tone;

S.A. „Porumb”, Bălți – 27885 de tone ;

s. Iujnoe, Cahul – 0, 300 de tone;

s. Mărculești, Florești – 7, 0 tone;

s. Ștefănești, Florești – 2 tone;

s. Prăjila, Florești – 14 275 de litri și 4 tone;

s. Cunicea, Florești – 3 tone;

s. Vărvăreuca, Florești – 2, 5 tone lichide și 3 tone solide

s. Prodănești, Florești – 3 tone.

„Pesticidele depistate se află în stare solidă și lichidă și în majoritatea cazurilor sunt stocate în ambalaj de polietilenă, recipiente din metal și plastic”.

Totodată, Inspectoratul pentru Protecția Mediului a menționat că, președinții raioanelor și primarii localităților sunt responsabili și trebuie să asigure condițiile de păstrare a pesticidelor până la evacuare și nimicire.

Cât despre evacuarea stocurilor de pesticide:

„se poate de remarcat că, activitățile de reambalare, evacuare și distrugere a stocurilor de pesticide solide și lichide necesită un suport tehnico-material și financiar impunător. Astfel, realizarea acestor acțiuni poate avea succes doar cu susținerea financiară a partenerilor europeni în colaborare/implicare cu instituțiile statului”, se mai arată în răspunsul către ZdG.