Ce nu pot împărţi avocaţii?
Alegerea noilor membri ai Comisiei de Licenţiere a profesiei de avocat a împărţit breasla. Unii dintre cei care nu au reuşit să ajungă în cadrul respectivei comisii se revoltă, invocând mai multe nereguli în desfăşurarea concursului.
Alegerea noilor membri ai Comisiei de Licenţiere a profesiei de avocat s-a desfăşurat la 22 septembrie 2015. Iniţial, a fost constituită o comisie specială pentru alegerea viitorilor membri ai Comisiei de Licenţiere. La 17 septembrie, a fost ales preşedintele şi au fost audiaţi o parte din aspiranţii la calitatea de membru al Comisiei de Licenţiere. Avocatul Mihai Rogac a fost ales preşedinte al Comisiei Speciale, din care au făcut parte 21 de apărători. La concurs s-au înscris 51 de avocaţi, candidaţi la cele 11 locuri vacante. Dintre candidaţi, 40 au fost avocaţi, iar 11, avocaţi din rândul profesorilor titulari în drept. Membrii Comisiei Speciale, conform regulamentului, au stabilit că fiecare votant poate exprima cel mult 3 voturi pentru candidaţii din rândul profesorilor şi cel mult 8 voturi pentru candidaţii din categoria avocaţilor. Totodată, cu votul majorităţii, s-a stabilit că dacă se votează pentru un număr mai mare de candidaţi, buletinul să fie considerat nul, iar dacă s-ar constata o paritate de voturi, membrul Comisiei de Licenţiere se va desemna prin tragere la sorţi.
Regulile de joc
Pe 22 septembrie s-a votat. Din rândul profesorilor, cele mai multe voturi, 13, le-a obţinut Ion Postu de la Catedra Drept Public a ULIM, urmat de Elena Belei, şefă de catedră în cadrul Facultăţii de Drept a USM şi Martin Daniel, tot de la USM, ambii cu câte 11 voturi. Cei trei au şi fost aleşi membri ai Comisiei de Licenţiere. În calitate de membri supleanţi au fost aleşi următorii clasaţi, Gheorghe Ulianovschi – 9 voturi, şi Artur Airapetean – 8.
Lupta a fost mult mai strânsă în rândul avocaţilor. Aici, cele mai multe voturi le-au acumulat Alla Chebac – 19, urmată de Iulia Furtună – 12, Veronica Mihailov-Moraru – 10 şi Feodosia Tâşcic-10. Următorii cinci clasaţi, Oleg Eni, Viorel Grajdan, Vasile Guzun, Eugeniu Tetelea şi Laura Urschi au acumulat câte 9 voturi. Cum în cadrul Comisiei mai erau disponibile doar patru locuri, s-a tras la sorţi. Prin vot unanim, Comisia a stabilit să fie extras un singur bileţel din cele cinci în care au fost înscrise numele candidaţilor cu număr egal de voturi, iar candidatul numele căruia era extras, urma să piardă lupta pentru un loc în Comisia de Licenţiere. A fost extras numele lui Eugeniu Tetelea. Astfel, ceilalţi patru, Oleg Eni, Viorel Grajdan, Vasile Guzun şi Laura Urschi au ajuns, împreună, în Comisie. În calitate de membri supleanţi au fost aleşi următorii clasaţi: Eugeniu Tetelea, Anatolie Istrate, Corneliu Pascari şi Adrian Tăbârţă. Printre candidaţii de a ajunge în Comisia de Licenţiere a fost şi ex-judecătorul Gheorghe Creţu, condamnat în dosarul morţii lui Sorin Paciu. Reprofilat avocat, Creţu însă a acumulat 0 voturi, la fel ca alţi 18 avocaţi. La numărarea voturilor, Comisia a decis ca buletinele membrilor Comisiei, Nina Lozan şi Mihai Rogac, să fie declarate nule, pe motiv că aceştia au votat pentru 9 candidaţi din rândul avocaţilor, şi nu pentru 8, aşa cum se stipula în regulament. Rezultatele votării au fost aprobate unanim de Comisie, iar la scurt timp, Veronica Mihalov-Moraru a fost desemnată preşedinta Comisiei de Licenţiere, iar Iulia Furtună – secretar.
Nemulţumirile
Ulterior, au început nemulţumirile şi acuzaţiile. Unul dintre contestatari este Adrian Tăbârţă care a fost votat de 8 persoane. Acesta susţine că atunci când avocaţii doritori de a ajunge în cadrul Comisiei de Licenţiere şi-au depus candidaturile, nu existau regulamente şi că desemnarea membrilor Comisiei urma să fie făcută în baza unei legi, a unor criterii cunoscute, care funcţionau anterior. Tăbârţă mai zice că, pe 17 septembrie, după expirarea termenului de depunere a candidaturilor, s-a aflat că reprezentanţii Comisiei Speciale au adoptat nişte reguli noi, provizorii. Avocatul menţionează că legea privind statutul profesiei de avocat prevede că membrii Comisiei de Licenţiere se aleg prin vot deschis, cu majoritate simplă. „A fost încălcată procedura de vot, prin nerespectarea caracterului deschis al votului, fapt ce contravine normei din statutul profesiei de avocat”, consideră acesta.
„Nu era o problemă dacă regulamentul ar fi fost aprobat. Comisia Specială însă nu poate face ce vrea. Ei au adoptat reguli provizorii de votare şi nici măcar nu au anunţat asta cu ceva timp înainte, ca să ştie toţi criteriile. Dacă în lege scrie că votul trebuia să fie deschis, atunci el trebuia să fie deschis. Cum poţi să anulezi un vot deschis? O ridicare de mână, de exemplu. Dacă noi ridicăm mâna de 9 ori, o să fie nule toate 9 voturi sau doar a 9 ridicare de mână? Evident că nu toate”, precizează Tăbârţă.
O altă nemulţumire a lui Adrian Tăbârţă se rezumă la cele două buletine de vot, ale Ninei Lozan şi Mihai Rogac, anulate, pentru că aceştia au votat nu 8, ci 9 candidaţi. Voturile anulate ale celor doi avocaţi puteau cântări decisiv şi schimba balanţa din cadrul Comisiei de Licenţiere. Rogac şi Lozan, conform informaţiilor, au votat inclusiv pentru Adrian Tăbârţă, iar dacă cele două buletine nu ar fi fost considerate nule, atunci el ar fi acumulat 10 voturi şi ar fi putut accede în Comisia de Licenţiere. „Eu sunt pentru adevăr în cazul ăsta. Eu la moment sunt supleant. Acele două voturi şi două buletine nu m-au afectat doar pe mine, ci şi pe alte persoane. Da, dacă aceste două voturi ar fi valabile, ar ieşi 5 persoane cu 10 voturi, inclusiv eu. Nu înseamnă că aş accede. S-ar trage la sorţi. Eu poate aş rămâne supleant, dar important că n-ar trece persoanele cu 9 voturi”, zice acesta. Tăbârţă solicită convocarea unei Adunări Extraordinare a avocaţilor, pentru dezbaterea problemelor din avocatură.
„A fost un scrutin democratic…”
Şi Violeta Gaşiţoi e nemulţumită de cum s-a desfăşurat votul. Ea a atacat în instanţă modul de desfăşurare a concursului, invocând şi argumentele aduse de Tăbârţă. „Abia din conţinutul procesului verbal eu aflu că au fost aprobate nişte reguli provizorii de către Consiliu de organizare a concursului pentru alegerea membrilor Comisiei de Licenţiere care de fapt au venit şi au înlocuit procedura legală de votare a candidaţilor. Am mai constatat că membrii Comisiei Speciale, prin regululile impuse,au fost limitaţi în numărul de voturi, având dreptul să voteze doar pentru 8 avocaţi şi 3 profesori. Şi în loc de vot deschis, au introdus votul prin buletin. Legea nu prevede nici buletinele de vot şi nici limitarea numărului de voturi. Comisia putea să voteze măcar şi 20 de candidaţi…”. Gaşiţoi s-a arătat nemulţumită şi de criteriile în baza cărora au fost votaţi candidaţii. Precizăm că Gaşiţoi a fost una din cei 18 avocaţi care nu a obţinut niciun vot în cadrul concursului.
Solicitat de ZdG, Mihail Rogac, preşedintele Comisiei Speciale susţine că „alegerile au avut loc în baza legii… Am aprobat un regulament provizoriu, respectat la evaluarea candidaţilor. A fost un scrutin democratic. Avocaţii au invocat că regulamentul nu a fost publicat în prealabil şi au contestat. Pe 23 octombrie, Consiliul va examina contestaţia. Ulterior, fiecare îşi vede de treabă. Dacă le satisface, bine, dacă nu, merg în judecată şi gata. Eu am votat pentru acel regulament şi nu pot să mă pronunţ. Ne-am condus de principiul cum a lucrat Comisia precedentă, din 2011”, zice acesta. Referitor la votul său, anulat, Rogac afirmă că „în cazul meu, a fost o scăpare. Puteam şi eu să votez opt candidaţi, dar aveam alţi ochelari decât cei pe care-i port de obicei şi aşa s-a întâmplat. Dar, până la urmă, după ce s-a terminat acest scrutin, majoritatea avocaţilor din reţea au constatat că, din moment ce se consideră vot deschis, nu poţi să-l declari nul. Atunci când s-a stabilit că în buletinul meu erau nouă candidaţi, am solicitat să radiez unul. Mi-au sărit în cap şi au zis că nu se poate. Sigur că ei nu au procedat corect, iar pe urmă ei singuri au înţeles asta. Nu cred că trebuia să fie anulat buletinul. Mulţi jurişti, multe păreri”, zice el.
„Reguli egale pentru toţi”
Eduard Digore, membru al Comisiei Speciale, susţine că regulile adoptate de Comisia Specială privind desfăşurarea concursului nu au vizat în niciun fel candidaţii. „Pentru aceste reguli care-i nemulţumesc pe cei care nu au acces în Comisia de Licenţiere, toţi membrii Comisiei Speciale au votat unanim. Votul a fost deschis, chiar dacă nu prin ridicatul mâinii. Cu siguranţă nu a fost unul secret. De precizat şi faptul că cele două buletine, ale dnei Lozan şi ale dlui Rogac au fost anulate în timpul numărării voturilor, şi nu după ce se cunoşteau rezultatele. Atunci când se număra buletinul lor, atunci s-a constatat. Se aruncă acum cu noroi pentru că noi, cei din grupul „Avocaţi pentru Avocaţi” am avut nişte principii sănătoase când am votat. Noi, de exemplu, nu am votat pentru cei cu rude în sistem, iar dl Tăbârţă, care e nemulţumit, e fiul preşedintelui Comisiei de Etică şi Disciplină. Nu am votat pentru cei care deja au fost în Comisie, pentru că am considerat că ei deja şi-au arătat tot ce pot. Foarte mult a contat şi reputaţia persoanelor. Nu înţeleg de ce vin acum aceste nemulţumiri, deşi regulile au fost egale pentru toţi, iar ele nu au influenţat în niciun fel candidaţii. Au fost doar nişte reguli despre cum se desfăşoară procedura de vot”, spune Eduard Digore.
Natalia Moloşag, decanul Baroului Chişinău, membră a Comisiei Speciale care a selectat membrii Comisiei de Licenţiere, susţine că totul s-a desfăşurat legal şi transparent. „Regulamentul contestat, de fapt, nu e regulament, pentru că nu are dreptul Comisia să emită regulamente. Sunt nişte reguli provizorii, pe care le-au aprobat, prin vot, membrii Comisiei Speciale, deoarece în statut e scris superficial despre organizarea alegerilor. Regulile au fost egale pentru toţi, ele nu au influenţat concursul. Pentru că erau 51 de candidaţi, pentru a face procedura comodă şi eficientă, am hotărât să limităm numărul de persoane care poate fi votat. Dacă rezultatul nu e pe placul cuiva, nu înseamnă că regulile şi votarea nu au fost corecte. A fost un concurs corect”, zice Moloşag.
Dacă analizăm modul în care s-a votat în cadrul Comisiei Speciale, constatăm că au existat două grupuri de persoane care au acţionat practic similar. Un grup, format din reprezentanţii platformei „Avocaţi pentru Avocaţi”, a votat pentru unii candidaţi, iar un alt grup, a votat pentru alţi candidaţi. Comisia de Licenţiere a profesiei de avocat este cea care selectează viitorii avocaţi.
