Cât costă şi cine achită tratamentul bolnavilor de hepatite virale cronice
Chiar dacă bolnavii de hepatite virale din R. Moldova pot beneficia de tratament gratuit care iar putea vindeca, hepatitele virale acute şi cronice de tip A, B, C, D şi E rămân o mare problemă social-medicală, deoarece lipsesc simptomele clinice, ficatul nu doare, pacienţii se adresează târziu la medic şi nu au bani pentru investigaţii medicale complexe. Moldova este pe primul loc în lume la decesele provocate de cirozele hepatice, iar indicii morbidităţii prin hepatite cronice de origine virală sunt încă înalţi: circa 31 mii de bolnavi cu hepatite virale cronice şi 4,5 mii de pacienţi cu ciroze hepatice, precizează Mariana Avricenco, medic specializat pe tratamentul bolilor contagioase la Spitalul Clinic Republican de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă” din Chişinău.
Maria este o pacientă care suferă de hepatita virală C. Femeia, în vârstă de 67 de ani, a descoperit maladia infecţioasă dintr-o întâmplare. „Am băut 100 de ouă de prepeliţă pentru a-mi ridica imunitatea. Am avut intoxicaţie de la ouă. Când am ajuns la spital, analizele au arătat că am hepatită virală. Virusul nu l-am luat de la ouă, dar el s-a acutizat de la consumul de ouă. Eu sunt de vină că am băut ouă fără să consult medicul”, spune Maria, din Străşeni. Femeia spune că nu ştie cum şi-a îmbolnăvit ficatul, dar susţine că, în tinereţe, a suferit mult şi a consumat diverse medicamente. „Am născut un băiat care a decedat peste 12 ani. Fiind din nou însărcinată cu al 3-lea copil, am alunecat şi am căzut pe burtă. S-a început naşterea la 7 luni şi o săptămână. Copilul a murit de 9 luni. Am avut un accident rutier – ne-am răsturnat cu autobuzul. Soţul a decedat. Fratele meu a decedat în Rusia, fiind la armată în regiunea lacului Baikal. Am avut multe tragedii şi am fost tratată cu medicamente. Se vede că, după atâtea medicamente, a suferit ficatul. Eu am imunitatea slabă. Inima mă doare. Poate de la dinţi am luat virusul. Nu ştiu de unde s-a pornit virusul ăsta. Atâta ştiu: mi-au depistat hepatita virală după intoxicaţia cu ouă de prepeliţă”, povesteşte Maria. Femeia, care e invalid de gradul II, primeşte o pensie de o mie de lei. Banii nu-i ajung pentru medicamente, dar primeşte ajutor de la fratele său, stabilit de mai mult timp în Anglia. Persoanele care suferă de patologii ale ficatului trebuie să facă o analiză costisitoare, numită Fibroscan. „Analiza Fibrosacan costă 800 de lei. Mulţi, din lipsă de bani, nu-şi permit să facă aşa o analiză, dar ea este principală, ajută să descoperi hepatita virală cronică. Tratamentul antiviral nu mă costă niciun ban”, precizează Maria.
Fibroscan, primordial în diagnosticarea hepatitei
„Sunt câteva analize care le achită spitalul raional, dar Fibroscanul se face doar din contului persoanei. Fără Fibroscan nu putem depune dosarul pentru a beneficia de tratament gratuit. Majoritatea pacienţilor spun ca tratamentul antiviral ajută. Toţi tebuie să încerce, atunci când nu au de unde alege”, adaugă o femeie internată în acelaşi salon de boli infecţioase de la Spitalul „Toma Ciorbă”.
Tot în secţia nr. 7 a Spitalului Clinic Republican de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă” am întâlnit-o pe Cristina din Leova. Cristina are 16 ani, iar de 3 săptămâni a descoperit că suferă de hepatita virală A. Fata spune că cel mai probabil s-a infectat de la un coleg de clasă. „Eu aveam febră, 39,9 grade. Îmi era greaţă şi nu aveam poftă de mâncare. Aveam dureri insuportabile în regiunea abdomenului. Nu puteam merge. Am chemat salvarea. Am venit la Spitalul de Urgenţă. Le-am zis la medici că în clasă am avut caz de hepatită şi vreau să dau analiza la hepatită. M-au trimis la Spitalul pentru Copii „V. Ignatenco”, unde am făcut investigaţii. Am fost izolată timp de o zi într-o cameră. Apoi am fost internată la Spitalul „Toma Ciorbă” – după perfuzii şi injecţii, mi-am revenit. Nu m-a costat nimic”, explică Cristina.
Prevenirea hepatitei virale
Deşi hepatita virală nu prezintă simptome clare, medicul Avricenco menţionează că în faza acută a bolii apare astenia, icterul sclerelor şi tegumentelor, febra, greţurile, voma, senzaţia de greutate în hipocondrul drept, urina fiind brună la culoare. Mariana Avricenco, medic specializat în tratamentul bolilor infecţioase, precizează că îmbolnăvirea cu hepatită virală are loc prin contact cu sângele contaminat, de la instrumente nesterile sau în urma unor relaţii sexuale neprotejate cu persoane infectate. „Nu există vaccin contra VHC. Singurele metode de profilaxie sunt monitorizarea testelor sângvine, precauţie în manevrarea produselor de sânge şi sterilizarea corectă a instrumentarului chirurgical şi stomatologic. Profilaxia contra VHD este vaccinarea contra VHB”, subliniază Avricenco.
Întrebată de ZdG de ce, deseori, pacienţii ajung târziu la medic, Mariana Avricenco a răspuns că „în cazul infecţiei cu virusul hepatitic C: 80% dintre cazuri se cronicizează, dintre care 40% pot face ciroză, iar 5% dintre pacienţii cu ciroză pot face cancer hepatic. Situaţia e diferită în cazul infecţiei cu virus B, 80% se vindecă spontan, iar 20% rămân cu infecţie cronică şi pot transmite boala. Mulţi pacienţi cu hepatită cronică B, C sau D sunt asimptomatici, iar atunci când simptomele sunt prezente – acestea sunt nespecifice şi intermitente. Cele mai frecvente simptome sunt oboseala, senzaţia de greutate sau disconfort în hipocondrul drept, inapetenţă, periodic dureri musculare sau articulare”.
35 de milioane de lei pentru terapii antivirale
Pacienţii cu hepatite virale de tip A, B, C, D sau E sunt vindecabili prin tratament antiviral, oferit gratuit în R. Moldova. În fiecare an, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi al Protecţiei Sociale oferă 35 de milioane de lei pentru tratamentul bolnavilor de hepatite virale din R. Moldova. „Programul Naţional e de ani de zile. Era pentru profilaxie şi depistare, dar din 2007 este inclus şi tratamentul antiviral. Se dau 35 de milioane de lei pentru tratamentul a peste 10 mii de bolnavi. Unui bolnav îi revine 5-7 mii de lei, în funcţie de preparat. În 2016, am cerut descentralizarea, deoarece era toată ţara pe noi, inclusiv Chişinăul. Slavă Domnului că ne-au ascultat. Acum pacienţii sunt trataţi şi în spitalele raionale. Pacienţii nu depind doar de noi”, spune Victor Deatişen, directorul Spitalul de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă”.
Victor Deatişen afirmă că, „din ianuarie 2017 şi până acum, la Spitalul de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă”, au beneficiat de tratament gratuit 2 mii de cetăţeni. Iar pe ţară sunt 12 mii de persoane care au beneficiat de tratament antiviral gratuit. Rezultatul este foarte bun: 95% dintre pacienţi s-au vindecat”. O metodă eficientă de depistare a viruşilor din organism este investigaţia Markeri, recomandată de Victor Deatişen. „Nu-i putem depista pe toţi pacienţii, deoarece hepatita nu are simptome clinice. Pacienţii trebuie să fie investigaţi la Markeri pentru a vedea dacă nu s-au infectat făcând manichiură sau fiind la tratament la dentist etc. Femeile fertile, cel puţin o dată pe an, trebuie să-şi facă Markerii. Ficatul e responsabil de metabolismul lipidic şi proteic. Dacă oamenii trec la regim vegetarian, atunci ficatul îşi revine”, susţine Victor Deatişen.
Tratamentul antiviral nimiceşte direct viruşii, adaugă Lilia Baba, şefa secţiei nr. 7 de la Spitalul de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă”. „Din ianuarie 2017, avem preparate noi care nimicesc direct virusul. Pentru hepatita C tratamentul durează 12 săptămâni, iar pentru hepatita B – 2 ani. În România, tratamentul hepatitei B se dă pentru 5 ani, iar în Europa – pe viaţă, deoarece B nu se vindecă definitiv”, spune Lilia Baba. De tratament pot beneficia şi pacienţii cu ciroză hepatică.
Sâmbătă, 28 iulie, e marcată Ziua Internaţională de Luptă împotriva Hepatitei. Iniţiativa, lansată în 2008, aparţine Alianţei Mondiale pentru Hepatită. Data de 28 iulie a fost aleasă în semn de omagiu adus profesorului Baruch Samuel Blumberg, laureat al Premiului Nobel, care a descoperit virusul hepatitei virale B.
