VIDEO Când bordura e prea înaltă, iar rampa abruptă – cum persoanele cu necesități speciale fac față provocărilor de (in)accesibilitate

Își planifică ieșirile cu câteva ore înainte, își aleg locuințe amplasate în zone accesibile și nu urcă în transportul public cu caroseria înaltă- acestea sunt doar câteva dintre situațiile prin care persoanele cu necesități speciale încearcă să depășească incomoditățile create prin faptul că instituțiile publice, transportul și drumurile nu sunt accesibile pentru cei cu deficiențe locomotorii. Merg la serviciu, ies în oraș și încearcă, prin acțiunile lor să contribuie la marea schimbare: să facă localitățile R. Moldova accesibile pentru toți. 

În anul 2010 R. Moldova a ratificat Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi. Pentru a implementa angajamentele asumate, observațiile raportorilor speciali și experților internaționali cu referire la respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități R. Moldova s-a angajat ca până în anul 2022 să asigure inclusiv accesibilitatea la infrastructură, transporturi și comunicații pentru persoanele cu necesități speciale. Pentru a realiza obiectivele propuse, Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități din R.Moldova (AOPD) și apărătorii drepturilor omului colaborează cu autoritățile în vederea asigurării accesibilității instituțiilor publice, instituțiilor de menire socială și a drumurilor. Oamenii spun, că pe unele dimensiuni situația e mai bună comparativ cu 10-15 ani în urmă.

Persoanele cu necesități speciale – consilieri pentru autorități

Nicolae s-a născut la Hâncești. Până a ajunge într-un scaun rulant, spune el, nu a cunoscut nimic despre accesibilitate. După ce a participat la trainingurile organizate de Asociația „Motivație”, membră a AOPD, Nicolae și-a propus să-și transforme orașul de baștină în unul accesibil. Din acest motiv, împreună cu alte persoane, a creat în localitate un grup de inițiativă.

Au scris împreună demersuri către instituțiile publice și agenții economici și au cerut accesibilizarea clădirilor și trotuarelor din Hâncești, ceea ce le-a reușit. Atunci când Consiliul Raional a decis să-și reconstruiască rampa inaccesibilă pentru persoanele utilizatoare de scaune rulante, lui Nicolae i-a fost cerut sfatul. Tânărul i-a consiliat și asistat, iar astăzi, e mândru că a contribuit la construcția uneia dintre cele mai moderne și accesibile rampe din localitate. 

Standarde de construcții îmbunătățite

AOPD întrunește 51 de organizații non-guvernamentale care au misiunea comună de a contribui la îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu dizabilități. Membrii acesteia colaborează cu autoritățile pentru a soluționa problemele legate de accesibilitate pentru persoanele cu necesități speciale. Pe lângă traininguri și consultări publice, AOPD adresează demersuri către instituțiile statului și le asistă în crearea actelor normative ce vizează accesibilitatea, iar organizațiile membre ale asociației adresează recomandări pentru autorități privind adaptarea spațiilor, dar și se află în proces de litigare strategică pentru a responsabiliza unele instituții ca acestea să asigure accesibilitate.

„Am reușit să conlucrăm cu autoritățile centrale în vederea îmbunătățirii codurilor practice, standardelor de construcție care stipulează asigurarea accesibilității”, spune Galina Climov, directoarea executivă a AOPD.

Potrivit informației Ministerului Economiei și a Infrastructurii (MEI), au fost  elaborate  normele de proiectare a mediului urban, a clădirilor și încăperilor cu locuri de muncă, a blocurilor de locuit și a construcțiilor publice, astfel încât acestea să fie accesibile pentru persoanele cu dizabilități. 

Conform datelor MEI, au fost instruiți și proiectanți care să aplice normele elaborate. În anii 2018-2019, au fost atestați 1047 de specialiști în domeniul construcțiilor, care au fost instruiți în scopul respectării și aplicării normativelor și standardelor tehnice de accesibilitate a persoanelor cu dizabilități.

Legislația R. Moldova prevede că obiectele de menire socială trebuie să fie amenajate într-un mod accesibil pentru persoanele cu necesități speciale. S-au făcut eforturi pentru a accesibiliza intrarea în instituțiile de utilitate publică. Totuși, în unele edificii, persoanele care se deplasează în scaune rulante pot intra doar la parter, deoarece lipsesc ascensoare, ușile sunt prea înguste sau pragurile prea înalte.

Rampă de acces improvizată pentru a ajunge la ascensor

Dacă instituțiile publice încearcă totuși să creeze condiții de accesibilitate, în blocurile de locuit de tip vechi acest lucru este imposibil, din cauza proiectării lor, iar persoanele utilizatoare de scaun rulant se descurcă pe cont propriu. Iuliana Tabacari este angajată la o companie care prestează servicii de telefonie mobilă, iar una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat a fost să-și găsească un apartament în chirie într-un bloc de locuit accesibil pentru ea. Costul chiriei în blocurile de locuit de tip nou, accesibile pentru scaunul rulant, sunt mari și, din acest motiv, ca să închirieze o locuință a căutat un bloc de locuit de tip vechi. Rampa de la intrarea în acest bloc este stricată, abruptă, fără bare. Pentru a soluționa problema, tatăl Iulianei a improvizat o rampă de tip ascensor în spatele blocului, cu ajutorul căreia tânăra ajunge la etajul întâi, iar de acolo urcă mai sus cu ascensorul.

Iuliana spune că starea lucrurilor de acum e mult mai bună decât acum 10-15 ani, exemplu fiind centrele comerciale și supermarketurile, locuri în care persoanele utilizatoare de scaun rulant sau părinții cu cărucioare pentru copii se pot deplasa fără dificultăți. Încăperile sunt dotate cu rampe de acces, ascensoare și chiar escalatoare, care facilitează deplasarea tuturor persoanelor.

„Eu nu am avut posibilitatea pe când aveam 18-20 de ani să pot intra în magazine, să-mi aleg singură produsul pe care îl voiam. Acum mă bucur când am posibilitatea să intru în vreun magazin. Mă bucur când văd o rampă sigură, pe care pot intra liber în încăpere”, menționează tânăra. 

Străzile renovate recent – accesibile

Stanislav Pivovarciuc are 29 de ani și locuiește în Chișinău. Spune că este oarecum norocos că având o dizabilitate locomotorie, drumul de acasă până la serviciu trece pe principalul bulevard din Chișinău, recent renovat. El susține că în Chișinău doar străzile renovate sunt accesibile pentru persoanele cu necesități speciale.

„Strada asta a fost monitorizată și a devenit accesibilă. Bordurile nu-s chiar înalte. Pe străzile secundare e dezastru. Asfaltul este surpat, gropi pe trotuare, când plouă e glod, lunecos”, spune Stanislav.

Totuși, transportul public îi dă bătăi de cap. A învățat să depășească aglomerațiile. Pentru a evita orele de vârf când transportul este aglomerat, Stanislav se pornește mai devreme la serviciu. 

Stanislav utilizează doar troleibuzele și autobuzele noi, cu podea joasă, accesibile pentru persoanele cu necesități speciale. În troleibuzele și autobuzele vechi tânărul și persoanele în scaun rulant nu au putut urca niciodată. 

„Nici nu mă uit la ele, deoarece sunt o piedică foarte mare. Scările sunt înalte, iar când plouă, sunt și lunecoase. Dacă e să vorbim despre troleibuzele și autobuzele noi, au altfel de condiții, dar sunt înguste. Dacă nimerești în orele de vârf, te miști foarte greu. Scara ce duce spre scaun e înaltă și e greu să te așezi pe scaun. Spun din perspectiva mea, ca persoană cu dizabilități. Am probleme cu piciorul stâng și mi-i greu să mă așez pe scaun, dacă cineva nu mă ajută”, spune Stanislav. 

Necesitatea de comunicare dintre autorități, societatea civilă și agenții economici

Atunci când autoritățile planifică să renoveze o stradă, să construiască sau să accesibilizeze o clădire, ar trebui să se consulte, în primul rând, cu oamenii, spune Stanislav. Astfel vor afla doleanțele lor, dar și propunerile privind accesibilizarea spațiilor.

Și Elena Cernăuțeanu, consultantă principală în cadrul Oficiului Avocatului Poporului, consideră că o comunicare eficientă dintre autorități, societatea civilă și agenții economici poate da rezultate. 

Chiar dacă MEI spune că pentru a soluționa problema accesibilității la nivel național sunt necesare resurse financiare, umane și materiale, consultanta consideră că o mare parte din probleme pot fi rezolvate prin comunicare eficientă. 

„Modificarea și accesibilizarea clădirilor astfel încât să fie accesibile pentru toate persoanele cu dizabilități nu de fiecare dată implică cheltuieli exagerate. Evident, ar fi un pas important ca toate companiile de construcții să aibă obligația de a adapta și de a oferi spre exploatare o clădire după toate standardele, astfel încât o persoană cu dizabilități să poată utiliza aceste servicii”, spune Elena Cernăuțeanu.

Ea afirmă că aceste acțiuni sunt necesare pentru a le asigura persoanelor cu necesități speciale respectarea drepturilor care sunt strâns legate de accesibilitate. 

Conform datelor Biroului Național de Statistică, în 2018, persoanele cu necesități speciale constituiau circa 7% din populația R. Moldova. În medie, la 10 mii de locuitori cu vârsta de peste 18 ani reveneau 40 de persoane adulte recunoscute cu dizabilitate primară. La 10 mii de copii revin 20 de cazuri noi de dizabilitate.